Marian Lupu: „Este vorba de o luptă dură geopolitică care se dă pe teritoriul Republicii Moldova”

Centrul Național Anticorupție spune că a dejucat vineri o tentativă de mituire a unui parlamentar din coaliția de guvernare care ar fi urmat să primească 250 de mii de dolari ca să părăsească majoritatea. Șeful adjunct al Procuraturii Anticorupție, Adrian Popenco a declarat jurnaliștilor că un bărbat a fost reținut pentru cercetări. CNA a difuzat imagini de la reținere și înregistrarea unei convorbiri telefonice incriminatorii între cel reținut și un presupus deputat. Presa a speculat că ar fi vorba de liberalul reformator, Anatol Arhire, dar acesta a respins acuzația. Cazul are loc la o zi după ieșirea deputatului democrat Iurie Bolboceanu din fracțiunea PD și la câteva săptămâni de când liderul democraților Marian Lupu avertiza că s-ar face tentative de cumpărare a deputaților pentru dezmembrarea coaliției de guvernare proeuropene. Valentina Ursu i-a solicitat liderului democrat un interviu.

Europa Liberă: Ținând cont de ceea ce se produce aici, în cadrul Legislativului, vreau să vă întreb: există certitudinea să se țină copăcel această coaliție de guvernare, până la data stabilirii noilor alegeri parlamentare?

Marian Lupu: „Aveți perfectă dreptate. Este o situație nemaiîntâlnită, fiindcă este vorba de o luptă dură geopolitică care se dă pe teritoriul Republicii Moldova. Și, în mod firesc, ea se face resimțită și în cadrul elitei politice. Acum, la subiectul întrebării dumneavoastră, ar exista, cred că, două aspecte ale răspunsului meu. Dacă este să vorbim de o consolidare, la nivelul elaborării și promovării unor poziții comune între cele trei partide care formează majoritatea parlamentară, aici vin cu deplină siguranță în sensul în care să constat că resimțim foarte puternic toți împreună existența unui șir de pericole din exteriorul coaliției, dar și din exteriorul țării, doar situația în Ucraina și situația în regiune cât valorează. Aceste pericol ne fac să fim mult mai consolidați și să resimțim acea responsabilitate comună pentru atingerea obiectivelor pe care le-am stabilit anterior. Și, în primul rând, aici vorbesc de semnarea și ratificarea Acordului de Asociere, un obiectiv pe care cu orice preț trebuie să îl atingem. Un alt aspect al întrebării dumneavoastră ar fi solidaritatea, în cadrul coaliției de guvernare, la nivel individual, în special, a unor deputați în cadrul Parlamentului țării. Fiindcă majoritatea parlamentară, de fapt, este alfa și omega, este elementul determinativ în atingerea obiectivelor necesare. Iată că ne confruntăm cu fenomene de încercări de corupere a deputaților. Și aceste încercări de corupere, în mod evident, au o bătaie foarte lungă. Ele se referă nu doar la atingerea poate a unor interese economice, financiare pentru unele grupuri din țara noastră. Dar aceste încercări vin și cu o evidentă tentă politică care are menirea să aducă la destrămarea acestei majorități, pe această cale, să pună sub semn de întrebare mai departe, funcționalitatea guvernului și perspectiva de semnare a Acordului de Asociere. Dacă, la primul aspect, mi-am exprimat deplina convingere că, la nivelul conducerii politice, dialogul elaborat pe platforme comune, aici sunt foarte liniștit, calm și privesc situația cu mult optimism, pe cel de-al doilea aspect, trebuie să fim foarte atenți, să fie întreprinse toate măsurile, potrivit cadrului legal. De altfel, realizăm acest interviu, după conferința care a fost susținută de reprezentanții CNA. Și eu salut aceste acțiuni.”

Europa Liberă: De fapt, organele de drept, pentru prima dată, investighează cazuri de corupere politică.

Marian Lupu: „Exact. Tocmai de aceea și am zis că sunt niște procese și fenomene absolut inedite. Și aceste fenomene de încercări de corupere politică cer și abordări noi, și implicare directă, potrivit cadrului legal, din partea organelor de drept. Fiindcă toate aceste acțiuni sunt pasibile răspunderii, potrivit legislației țării. Am avut cazuri mai triste și zilele trecute. Evident că ar fi naiv să gândim că aici istoriile se opresc. Iată de ce ne vom consolida și în continuare, vom acționa de comun acord, pentru a asigura semnarea Acordului de Asociere. Mai mult ca atât, când am efectuat o vizită la Bruxelles, în calitate de președinte al delegației parlamentare la Euronest, am fost informat de către colegii de la Bruxelles despre existența unei posibilități procedurale să fie grăbită la maxim procedura de semnare a acestui Acord. Chiar astăzi dimineață, am avut o întrevedere cu șeful delegației Uniunii Europene la Chișinău, domnul Pirka Tapiola, am transmis mesajele și către Bruxelles. Aceeași poziției au și colegii noștri din coaliție, mesajul care vizează grăbirea procedurii de pregătire a semnării Acordului de Asociere. Există asemenea posibilități.”

Europa Liberă: Există posibilitatea și pentru Ucraina să semneze, până la alegerile parlamentare, prezidențiale din țara vecină, Acordul de Asociere. Și atunci ar putea și Republica Moldova, cu Ucraina, la pachet să semneze?

Marian Lupu: „Pe mine, întâi de toate, mă interesează destinul țării mele. Preocuparea și grija primordială este semnarea acestui Acord de către Republica Moldova. În mod evident, ține de interesul nostru regional și semnarea acestui Acord de către Ucraina, însă eu nu m-aș grăbi să le pun pe ambele la pachet. Din partea Republicii Moldova ar fi șanse foarte bune ca acest Acord să fie semnat, până în vara anului curent, în modul în care Parlamentul să fie în capacitate să ratifice Acordul, pe parcursul actualei sesiuni. Nu avem divergențe cu privire la această modalitate de semnare a Acordului, suntem toți pro. Mingea, la moment, este pe terenul Bruxelles-ului, fiindcă acolo ar trebui să fie pregătite anumite proceduri mai speciale, unele mai de excepție, din punct de vedere tehnic. Și mizăm foarte mult pe susținerea și înțelegerea colegilor.”

Europa Liberă: Admiteți că anumiți colegi din PD ar mai putea să părăsească rândurile fracțiunii formațiunii?

Marian Lupu: „Admit faptul că mai mulți din colegii noștri, și de la PD, și din alte partide din Alianța de guvernare, pot fi vânați, pot fi încercate tot felul de presiuni. Este un pericol care paște nu doar Partidul Democrat. Este un pericol care paște toate formațiunile…”

Europa Liberă: Dar din PD ar mai putea să plece cineva?

Marian Lupu: „Bine, eu cunosc mult mai multe lucruri decât putem să ne permitem să le spunem în public. Și, anterior, am zis că am mare încredere în colegii mei și îmi păstrez aceeași poziție.”

Europa Liberă: Parcursul european al Ucrainei favorizează situația din Republica Moldova?

Marian Lupu: „Da, din toate punctele de vedere. Orientarea spre aceleași valori democratice, spre aceleaşi principii de dezvoltare ne-ar apropia şi mai mult, ca şi ţări, ca şi viziuni, ca şi poziţii. Şi un parcurs european foarte evident şi unul grabnic, în sensul semnării Acordului de Asociere, ar forma premise noi, premise foarte pozitive pentru o colaborare foarte bună, la nivelul celor două ţări, pe plan politic, pe plan economic, pe plan comercial, cât şi în contextul dialogului în continuare pe marginea soluţionării diferendului transnistrean, dar şi în contextul asigurării unei stabilităţi regionale în care este interesată atât Republica Moldova, cât şi Ucraina.”

Europa Liberă: Pe fundalul a ceea ce se întâmplă în regiune, cum trebuie să fie dialogul dintre Chişinău şi Moscova?

Marian Lupu: „Dialogul dintre Chişinău şi Moscova, ca şi dialogul dintre Chişinău şi toate statele partenere, indiferent de direcţia geografică, trebuie să fie unul civilizat, care se bazează pe acele acorduri bilaterale sau multilaterale de care dispunem. Noi, în cadrul acestui dialog, punem în valoare şi punem în evidenţă, în special, câteva aspecte: respectul reciproc; aplicarea în exclusivitate a normelor dreptului internaţional şi a acordurilor pe care noi le-am semnat; respectarea necondiţionată a integrităţii teritoriale; a suveranităţii statelor şi respectul interesului reciproc.”

Europa Liberă: Atunci când vorbiţi despre respectul reciproc, cum poate fi interpretată această atitudine a Federaţiei Ruse, când spune că, pentru regiunea transnistreană şi pentru Găgăuzia, restricţiile la importuri de vinuri nu mai există, iar pentru restul ţării se menţine aşa-zisul embargou?

Marian Lupu: „Înseamnă că partenerii noştri nu se ţin întru totul de acest principiu al respectului reciproc.”

Europa Liberă: Între timp, şi situaţia din regiunea de est a Republicii Moldova nu este cea mai stabilă. Am auzit astăzi şi o declaraţie, pe care o făcea SIS-ul, în legătură cu posibile provocări din partea autorităţilor tiraspolene. Ce întreprind autorităţile de la Chişinău?

Marian Lupu: „Autorităţile de la Chişinău pot să facă analiza acestor informaţii, evenimente şi să pregătească, la nivelul instituţiilor de conducere a statului, acele acţiuni pe care Republica Moldova este în stare să le adopte. Republica Moldova nu are instrumente şi capacităţi pentru a influenţa situaţia în Ucraina sau în regiune. Şi atunci, cel mai important aspect este ca fiecare ţară să aibă inteligenţa şi tăria să aplice acele măsuri care îi stau în putere, care sunt absolut realiste. Cu referinţă la tot felul de declaraţii, iată aici noi avem o sarcină comună, una foarte importantă – să nu ne lăsăm pradă unor provocări. Fiindcă deseori sunt unele pseudo-acţiuni care, în planurile celor care le-au inventat, nu ar avea o anumită finalitate, însă ar avea o menire: să înspăimânte, să provoace o parte sau alta, pentru ca, fiind ea emoţionată, să întreprindă anumite acţiuni greşite. De fapt, aceste subiecte au fost discutate şi în cadrul şedinţelor Consiliului Suprem de Securitate, dar şi discutate în permanenţă cu colegii din coaliţie.”

Europa Liberă: Găsiţi similitudini între ceea ce s-a întâmplat, în 1992, în stânga Nistrului şi ceea ce se întâmplă în Crimeea? Or, o auzeam pe preşedinta Lituaniei, care spunea că acest conflict ar putea să se extindă, incluzând şi Republica Moldova.

Marian Lupu: „Reprezintă, de fapt, un pericol mare pentru securitatea în întreaga regiune. Eu totuşi rămân încă pe poziţia că există şanse pentru o aplanare a situaţiei pe cale paşnică, o rezolvare a situaţiei care ţine cont neapărat de principiile suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. Evident că scenariul final va depinde de inteligenţa şi capacitatea părţilor implicate direct în această situaţie conflictuală, pentru a ieşi pe o linie de negocieri şi a găsi compromisul necesar. Faptul că există similitudini între ceea ce se întâmplă astăzi, în Ucraina, şi evenimentele, de la începutul anilor ’90, în Republica Moldova, constatăm că ele sunt absolut similare, sunt, practic, aceleaşi tehnologii, aceleaşi instrumente, aceleaşi metode aplicate acum.”

Europa Liberă: La Vilnius, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, dumneavoastră spuneaţi că, după încheierea Jocurilor Olimpice de la Soci, Republica Moldova trebuie să se aştepte la provocări. Ce aţi luat în calcul atunci?

Marian Lupu: „Evenimentele din această regiune fac parte dintr-un mare joc geopolitic, un joc de interese geopolitice: Occidentul versus Federaţia Rusă. Bine, faptul că fiecare dintre forţele geopolitice îşi au interesele lor mari şi interese de securitate, interese economice, interese pentru anumite resurse. Pe atunci, într-adevăr, spuneam că trebuie să sperăm la mai bine, dar trebuie să fim pregătiţi pentru cazurile cele mai proaste. Fiindcă, în această situaţie, Republica Moldova mai degrabă este o piesă în aceste jocuri. Deci, noi nu suntem un stat cu capacităţi economice, financiare, militare pentru a purta un joc activ şi pentru a influenţa starea de lucruri.”

Europa Liberă: Şi poziţia Moldovei care e, în cazul acesta?

Marian Lupu: „Poziţia Moldovei, în acest caz este, pe de o parte, ca o politică proprie internă şi externă, să fie una prudentă, bine gândită, analizată, una fermă, dar, repet, încă o dată, calculată. Categoric este contraindicat să acţionăm aşa cum se exprimă unele formaţiuni politice de extremă dreaptă sau de extremă stângă. Este un singur lucru care contează – interesul Republicii Moldova. Deci, este comportamentul nostru care să ţintească interesul nostru ca şi ţară. Pe de altă parte, să avem capacitatea să ne facem aliaţii necesari, cu ajutorul cărora să putem atinge scopurile şi interesele statului suveran şi independent Republica Moldova.”

Europa Liberă: Cum răspunde Republica Moldova, în cazul unei invitaţii de către domnul Vladimir Putin ca să fie prezentă şi ea în această Uniune Euroasiatică, ţinând cont de împrejurările care s-au creat astăzi?

Marian Lupu: „Noi am avut discuţii largi, inclusiv în incinta Parlamentului ţării, la acest subiect. Vă readuc aminte şi anumite moţiuni, şi anumite proiecte de hotărâri, şi declaraţii care au fost propuse. Poziţia Partidului Democrat rămâne a fi neschimbată şi este următoarea: Republica Moldova urmează să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Nu se discută, fără alternativă. Acest Acord de Asociere categoric nu limitează dreptul suveran al ţării noastre, ne permite să menţinem platforme foarte favorabile pentru ţara noastră în relaţiile cu partenerii din Est, menţine Acordul de Liber Schimb CSI, menţine regimul fără de vize cu CSI. Republica Moldova categoric nu trebuie să părăsească platforma CSI, fiindcă este o platformă care ne oferă avantaje, posibilităţi de o bună colaborare politică, economică, comercială cu statele membre ale CSI – Ucraina, Belarus, Rusia, Kazahstan, Azerbaidjan. Pe de altă parte, însă este o platformă care nu ne limitează dreptul nostru suveran de decizie, spre deosebire de Uniunea Vamală. Fiindcă o Uniune Vamală este net diferită, în comparaţie cu o zonă de liber schimb. Uniunea Vamală înseamnă un perimetru comun al graniţelor. Uniunea Vamală înseamnă că politicile tarifare, politicile fiscale nu mai sunt doar cele decise la nivel suveran al capitalei ţării, Chişinău. Deci, trebuie să primeşti nişte reguli de joc, chiar şi în pofida faptului că nu-ţi sunt convenabile. Iată de ce poziţia noastră rămâne a fi foarte fermă: prezenţă în continuare în CSI. Nu sunt categoric de acord cu acele voci că Republica Moldova trebuie să părăsească CSI-ul, aceste voci sunt distructive, aceste idei sunt neavantajoase pentru Republica Moldova. Totodată, noi nu putem să ne permitem să mergem în componenţa acordului privind Uniunea Vamală. Fiindcă în acest sens Republica Moldova ar pierde o bună parte din suveranitatea sa.”

Europa Liberă: Raportul de forţe ar fi cam egal, 50 la 50, când vine vorba încotro Republica Moldova, cu Estul, cu Vestul? Dacă ţinem cont şi de insistenţa promovării vectorului euroasiatic de către forţe parlamentare – comuniştii, socialiştii, dar şi forţe extraparlamentare.

Marian Lupu: „Nu este aşa. Dacă privim statisticile şi rezultatele sondajelor şi vedem că puţin peste 50 la sută spun UE, iar puţin sub 50 la sută spun direcţia Estului, un asemenea vot este rezultatul spălării de creieri, poziţiilor unor partide politice, care, de altfel, vin cu minciună, mint electoratul, îi excită şi le bagă în cap tot felul de minciuni. Fiindcă vin cei de extremă stângă şi spun: „Europa este un duşman. Unica noastră cale este spre Est.”. Vin alţii şi zic: „Nu, nu. Rusia este duşman. Trebuie să ne mişcăm doar spre Vest”. Şi iată că aceste declaraţii vin ca o spălare de creier. Eu interpretez altfel această poziţie 50 la 50. Eu interpretez în felul în care societatea din Republica Moldova, cetăţenii ţării, în marea lor majoritate, ei doresc să mergem pe calea de integrare europeană, care presupune modernizări europene în ţară, economice, politice, democratice, sociale. Deci, beneficiile aplicării unor standarde şi norme europene. Şi concomitent, aceeaşi cetăţeni doresc să păstrăm un echilibru şi să păstrăm bunele relaţii de colaborare şi cu Estul. Iată cum interpretez eu acest deziderat al oamenilor. Şi dacă este să luăm pe bune, semnarea Acordului de Asociere, continuarea transformărilor de modernizare europeană a Republicii Moldova, apropierea de UE, între timp, noi avem un spaţiu foarte larg de a păstra şi a consolida colaborarea şi cu partenerii din Est. Fiindcă Republica Moldova va veni cu un statut de ţară candidat şi cu un statut de stat membru la Uniunea Europeană, la o distanţă suficient de mare din ziua de astăzi. Aceasta ne este zona geografică în care suntem plasaţi, poziţia geopolitică a noastră. Şi autorităţile Republicii Moldova trebuie să aibă inteligenţa să ştie cum să profite de avantajele unui asemenea plasament şi cum să minimalizeze riscurile şi dezavantajele.”

Europa Liberă: Astăzi, guvernării, conducerii Republicii Moldova îi este frică de eventualitatea unui referendum pe marginea vectorului politicii externe?

Marian Lupu: „Eu nu aş vorbi de frică sau nu. Va fi nevoie neapărat de un referendum, atunci când elita politică a ţării, Parlamentul, guvernul vor adopta o decizie care va duce, odată cu sine, de exemplu, transmiterea unei părţi din suveranitatea ţării. Deci, o decizie cardinală. Când intervenea o asemenea decizie? În momentul în care, la modul cel mai serios, punem întrebarea că vom fi acceptaţi în calitate de stat membru la Uniunea Europeană. Aici vor fi necesare şi modificări de Constituţie, presupun eu, nefiind jurist. Şi, iată, în acest moment, neapărat va trebui să fie organizat un referendum. Atâta timp cât deloc nici nu discutăm delegarea unei părţi din dreptul suveran al ţării unei sau altei părţi întrebarea mea este care e oportunitatea unui asemenea referendum? Sunt sigur că toate aceste idei cu referendumuri, ia uitaţi-vă, le observăm şi în zonă. Le observăm în Crimeea, în regiunile de est ale Ucrainei. Precum ziceam, aceleaşi instrumente, aceleaşi abordări, care se resimt, evident, într-o altă măsură şi într-un alt context, în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Se fac auzite tot mai multe critici la adresa guvernării, precum că se trădează interesul naţional, după ce s-a concesionat Aeroportul Chişinău, după ce s-a privatizat Banca de Economii. Acum în joc a apărut şi Vneşeconombank, chipurile, ar putea să preia acţiunile de la Banca de Economii. Ce se întâmplă? Ca să ne fie clar.

Marian Lupu: „De douăzeci şi doi de ani, eu aud, cu tot felul de ocazii, slogane de genul acesta cu trădări naţionale. Doar extremele pot să vină cu asemenea abordări ori necalculate, nechibzuite, ori cu abordări foarte bine chibzuite. Doar că aceste slogane sunt lansate, pentru a isteriza societatea şi pentru a dezbina-o. Acum voi spune un lucru pe care, simt eu, că îl susţinem cu toţii, în cadrul coaliţiei actuale – pe dimensiune economică, investiţiile directe în economia ţării. Pentru noi mai puţin contează că este o investiţie de origine chineză, niponă, din Zanzibar, Madagascar, Argentina, Brazilia, Canada, Statele Unite. Ştiţi ce contează cel mai mult? Previzibilitatea investitorului, capitalizarea acestui investitor şi, respectiv, comportamentul lui, în contextul atingerii interesului său economic, care trebuie să vină în coincidenţă cu interesul economic al statului Republica Moldova. Fiindcă cine îmi va spune mie că, în anul 1999-2000, guvernul Sturza sau cine a fost, că pe motivul unei situaţii foarte dificile, care s-a creat în Republica Moldova, cu datorii enorme, s-a acţionat compania Moldovagaz şi a devenit o societate pe acţiuni, unde 50 la sută plus o acţiune a intrat în posesia concernului Gazprom, că acea situaţie a fost o trădare naţională, eu cu asemenea oameni nici nu am ce discuta. Fiindcă a fost o situaţie obiectivă şi guvernul de atunci nu a avut o altă soluţie. Nici guvernul, nici Parlamentul. Noi nu trebuie apriori să venim cu fobii, fără o gândire şi o analiză, dar la nivel general, fobie: nu ne plac americanii, nu ne plac rușii, nu ne plac ucrainenii, nu trebuie să acceptăm investiții din aceste direcții. Aceste fobii nu au loc în logica gândirii mele, nu se bazează pe fobie, se bazează pe interesele și avantajele Republicii Moldova. Eu aș fi vrut foarte mult și în cazul cu Aeroportul, și în cazul cu multe alte proiecte strategice să vină în Republica Moldova investiții germane mult mai multe, precum a fost și este cu Draexlmaier, nu un exemplu să fie, dar o sută. Eu aș fi foarte fericit să am aici încă o sută de proiecte, întreprinderi, fabrici, uzine puse de francezi, belgieni, olandezi, spanioli, portughezi, italieni. Însă, în condițiile respective, noi putem să îi invităm, dar nu putem să îi impunem. Din momentul în care noi avem nevoie de investiții și de dezvoltare, noi avem nevoie de aceste investiții din străinătate. Cazul cu Aeroportul, mă întorc, eu aș fi fost bucuros, dacă ar fi venit o companie, două, trei, patru occidentale, dar nu au venit. Pentru faptul că suntem mici, poate mai puțin interesanți pentru acești investitori. Avem un acord, guvernul a semnat acest acord, după concursul respectiv, acordul conține clauze. Dacă aceste clauze sunt îndeplinite, acordul merge, fiindcă este în interesul țării. Dacă vedem că clauzele acordului nu sunt respectate și are de pătimit interesul Republicii Moldova, trebuie să intre în vigoare atunci toate condițiile de reziliere a contractului. Deci, eu reies dintr-o logică economică și socială și deloc nu din fobii.”

Europa Liberă: Referitor la situația BEM-ului, totuși, din moment ce la Vneșeconombank acțiuni are și premierul rus, Dmitri Medvedev, și se zice că economicul este dominat de politic, aveți o explicație?

Marian Lupu: „Și da, și nu. Eu, de exemplu, din nou, revin la același caz cu Gazprom, noi, pe dimensiune politică, am trecut prin niște momente destul de grele, în relațiile cu Federația Rusă. Haideți să ne aducem aminte ce a fost în țară, după 2004, 2005. Însă nu neapărat aceste dificultăți, în dialogul politic dintre țări, au avut repercusiuni, de exemplu, în activitatea Moldovagaz, o întreprindere, agent economic din Republica Moldova, cu capital preponderent rusesc. Deci, nu au fost intervenții, sabotări, nu au fost niște majorări de prețuri spontane, ca să corespundă aceste acțiuni unor exigențe politice. Aceasta nu înseamnă că trebuie să ne autoliniștim. Doar că vă transmit un mesaj că această legătură dintre politic și economic nu este neapărat mereu o funcție directă. Însă aceasta nu înseamnă că trebuie să fim calm i, liniștiți și naivi. Trebuie să vedem foarte și foarte concret care ar putea fi interesele și repercusiunile în acest sens.”

Europa Liberă: Dar Marian Lupu e mulțumit de ceea ce se întâmplă la Banca de Economii?

Marian Lupu: „Eu nu pot să fiu mulțumit de ceea ce se întâmplă la Banca de Economii și eu gândesc că toată lumea nu este mulțumită. Fiindcă, în mod normal, atunci când după raportul comisiei de anchetă sau comisiei speciale, s-a adoptat și hotărârea Parlamentului, a propos, cu votul, dacă nu greșesc, la toată lumea, deci, 101 deputați. Aceasta și a fost ideea că erau două opțiuni: prima opțiuni – statul, dacă are mijloace financiare, să vină să investească miliarde și miliarde de lei; ori, în caz contrar, dacă nu, să fie găsită o sursă alternativă și să fie atrase mijloace și capital pentru dezvoltarea Băncii. Iată că prima direcție nu s-a anunțat a fi una posibilă, fiindcă bugetul țării rămâne a fi auster, nu are de unde bugetul țării să investească miliarde de lei în Banca de Economii. Deci, s-a recurs, la nivelul instituțiilor respective, guvernamentale, la acest model. Acest model nu trebuie să îl blamăm apriori, trebuie să vedem cu ce se vor termina aceste rezultate. Până acum, cel puțin, nu vedem niște injectări serioase de capital din partea investitorilor. Deci, pe de o parte, ceea ce ar face interesul manifestat de către Vneșeconombank, sub aspect economic, bine, ar putea să fie interpretat ca o chestie pozitivă, că vor veni, ca și capital, la Banca de Economii, banii necesari, Banca va putea să acorde credite și să-și dezvolte activitatea. Pe de altă parte, în mod evident, că instituțiile din acest domeniu care reglementează trebuie să dea dovadă de maximă prudență și să se asigure de faptul că această tranzacție este una de interes pur economic și nu una care vine cu substraturi politice.”

Europa Liberă: Dar dumneavoastră, ca economist, puteți anticipa ce se va întâmpla acolo?

Marian Lupu: „Nu pot fiindcă avem diferite exemple. Nu în zadar v-am adus acest exemplu cu Moldovagaz, e o situație. Am putea spune că și acest proiect ar putea să urmeze exact aceeași logică, dar ar putea să urmeze și altă logică, și altă cale. Cu atât mai mult că aici avem de a face nu cu o tranzacție stat-agent economic, aici avem de a face cu o tranzacție dintre doi agenți economici. Și atunci statul nu are niște instrumente directe să limiteze această tranzacție. Deci, în această situație, mai degrabă, ar trebui să facă uz de toate reglementările de care dispune, pentru a reasigura bunele intenții și funcționarea potrivit intereselor țării, în eventualitatea efectuării unei asemenea tranzacții.”