Este evident că administrația Obama și-a dorit un gest simbolic, care să lase loc pentru o soluție diplomatică, urmînd ca să poată fi mărite, dacă Vladimir Putin nu dă înapoi.
Statele Unite au impus o serie de sanctiuni impotriva unor persoane considerate implicate fie in agresiunea Rusiei impotriva Crimeei, fie in acte de coruptie in Ucraina. Despre posibilul impact al sancțiunilor, o corespondență de la Washington de la Valeriu Sela.
Intr-un articol de opinie, publicat in Washington Post, Dana Milbank scrie ca administratia Obama a dorit sa-l pedepseasca pe Putin acolo unde l-ar putea durea, adica vizându-i pe profitori si sprijinitori ai regimului. Dar care a fost reactia la Moscova?
Bursa a crescut si la fel si rubla, premiza fiind ca sanctiunile anuntate de Statele Unite si Uniunea Europeana sint mai slabe decit se anticipa. Apoi, acestea vizeaza doar sapte rusi si patru ucrainieni, dar pe lista nu se afla nici Putin, nici oligarhii care domina economia rusa. Apoi, cei vizati nu par sa aiba proprietati importante in Statele Unite, asa ca inghetarea acestora nu-i va afecta foarte mult.
Este evident, deci, ca administratia Obama si-a dorit un gest simbolic, care sa lase loc pentru o solutie diplomatica, urmind ca sa poata fi marite, daca Vladimir Putin nu da inapoi.
In acelasi ziar, Michael Gerson remarca faptul ca operatiunea Rusiei este una ampla si complexa: trupe in Crimea, forte speciale care incita la revolta in estul Ucrainei si o campanie de propaganda fara precedent, in interiorul Rusiei. Gerson sustine ca tocmai aceasta operatiune pe mai multe fronturi ii ofera lui Vladimir Putin optiuni. Analistul crede ca deocamdata liderul de la Kremlin controleaza situatia si ca asta este extrem de periculos pentru ca Putin se foloseste de drepturi ale minoritatii ruse pentru a-si dezmembra vecinii si redeschide teme care pareau inchise odata cu incheierea razboiuui rece.
„Exista circa 25 de milioane de rusi in afara frontierelor tarii, inclusiv in tari membre in NATO, cum sint Latvia si Estonia. Daca Rusia nu este descurajata acum, mizele vor deveni din ce in ce mai mari” – scrie Gerson.
David Kramer, care este presedintele organizatiei Freedom House, crede ca sanctiunile trebuiesc intarite prin includerea unor apropriati ai lui Putin, care conduc companii pentru care fonduri si proprietati in strainatate sint esentiale. Alti analisti amintesc ca actuala situatie pune in pericol alte canale diplomatice in care Rusia are un cuvint de spus cum ar fi razboiul civil din Siria sau negocierile cu privire la programul nuclear iranian.
Daca Moscova da semnale ca cooperarea cu Occidentul se diminueaza, atunci situatia de pe ambele fronturi diplomatice se modifica substantial. Fapt este ca un semnal initial – retoric si punitiv – al Occidentului a fost transmis dupa referendumul din Ucraina. Este clar ca acest avertisment nu l-a influentat pina acum pe Vladimir Putin. Intrebarea deschisa este ce l-ar putea convinge.