Un raport pentru a sensibiliza societatea asupra discriminării rasiale, sexuale, a femeilor rome în R. Moldova

Astăzi, de Ziua Internaţională împotriva Discriminării Rasiale, Organizaţia Naţiunilor Unite lansează un raport cu privire la situaţia femeilor şi fetelor de etnie romă din Republica Moldova. Studiul constată că femeile rome reprezintă unul dintre cele mai excluse grupuri din Moldova. Care sunt cauzele unei asemenea stări de lucruri, am insistat să aflu de Consilierul Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului, în Republica Moldova, Claude Cahn şi de la Rada Rădureanu, consultantă a organizaţiei.

Claude Cahn: „Pe de o parte, din punctul meu de vedere, sunt provocări care încă nu au fost abordate cu seriozitate, mă refer la discriminarea femeilor şi în special a femeilor de etnie romă, în diverse sectoare: educaţie, sănătate sau angajarea la locul de muncă. Asta înseamnă că femeile rome se simt marginalizate, iar un indice care a fost observat de comunitatea internaţională este că nicio femeie romă nu deţine vreo funcţie aleasă oriunde în Republica Moldova. Deci, vorbim despre un segment al populaţiei lipsit de posibilitatea participării politice şi civice.

De asemenea, mai sunt probleme în comunitatea romă care se referă la căsătoriile dintre minori sau limitarea accesului la unele servicii publice, de exemplu, cele destinate victimelor violenţei în familie. Vrem ca prin intermediul acestui raport să sensibilizăm toată societatea asupra discriminării rasiale, sexuale şi provocarea de a confrunta nevoie de apărare a drepturilor omului şi tradiţiile unei comunităţi. E o invitaţie de a lua măsuri pentru a îmbunătăţi situaţia.”

Europa Liberă: Dnă Pădureanu, conform raportului, 45% din femeile rome din Moldova nu au studii formale, inclusiv educaţie primară, în comparaţie cu 2 % de femei non-rome şi 22 % de bărbaţi romi. Ce împiedică astăzi fetele rome să meargă la şcoală?

Rada Pădureanu

Rada Pădureanu: „Ele vor să înveţe, dar nu au această posibilitate din cauza că nu se pot încadra în societate, să comunice cu alte persoane, le este foarte greu...”

Europa Liberă: Cum se lucrează cu familiile acestor tinere părinţii cărora, bănuiesc, cred că acestea, mai degrabă, ar trebui să le ajute pe lângă treburile casnice?

Rada Pădureanu: „Da, e adevărat, mulţi cred că ele trebuie doar să-şi ajute părinţii în familie, dar aceste lucruri nu se exclud. Ele pot fi şi gospodine acasă şi să lucreze, şi să înveţe, deci nu este o problemă. Ele se tem de atitudinea persoanelor care le vor înconjura, că va fi o discriminare. Ele vor să înveţe, oricum, trec anii şi lucrurile se schimbă. Eu sunt de etnie romă şi părinţii mei îşi doresc să ajung cineva, să mă lansez în politică, să mă încadrez în societate, ca să pot lucra, să pot comunica cu alte persoane, să nu stau acasă doar.”

Claude Cahn: „Vreau să adaug ceva. Cred că atunci când în societate se vorbeşte despre educaţia copiilor romi trebuie să se ţină cont de faptul că lucrurile trebuie să se schimbe nu doar în interiorul familiei, ci şi în sistemul de învăţământ, astfel încât mediul din şcolile locale să fie unul prietenos copiilor din familiile rome.

Vorbim despre nevoia ajustării curiculei şcolare, astfel încât elevii de etnie romă să vadă care este aportul strămoşilor lor în istoria Republicii Moldova, cu ce au contribuit în această societate, inclusiv, să se vorbească deschis despre Holocaustul romilor. Deci, este necesară o discuţie despre ce e bine să se schimbe în aceste familii, dar şi în instituţiile de învăţământ.”

Europa Liberă: Este foarte dificil de obţinut informaţie exactă despre căsătoriile între copiii şi căsătoriile timpurii în familiile rome din Moldova. Aceasta se întâmplă din cauza că căsătoriile între copii nu sunt înregistrate oficial, în plus, niciun studiu n-a analizat acest aspect în special. De ce nu se pot obţine date, dna Pădureanu?

Rada Pădureanu: „Cred că această informaţie nu se poate obţine deoarece fiecare familie are tradiţii oarecare, sunt nişte reguli care nu permit acest lucru, dar în timpul nostru nu cred că există aceste căsătorii timpurii. Au fost cândva, poate, da, dar nu cred că este atât de bine să obţinem aşa informaţie, pentru că nu va duce la nimic.”

Europa Liberă: Eu, dacă îmi permiteţi, am să vă contrazic. Studiul, relevă cazuri în anumite comunităţii când fetele se căsătoresc la vârsta de 15 ani sau, posibil, mai devreme. Acum am citat din studiu. Dle Cahn, există sau nu asemenea situaţii şi cum se pot rezolva?

Claude Cahn: „Eu cred că este important să se ţină cont de faptul că familiile rome fac parte dintr-o comunitate foarte conservatoare, prin urmare, mulţi părinţi vor să se asigure de faptul că copii vor întreţine relaţii sexuale doar în cadrul unei căsătorii. Deci, mariajul este văzut un pic altfel decât în restul familiilor din societate.

Cu siguranţă, astfel de practici sunt ilegale şi din experienţa noastră, când am vorbit cu poliţia, am înţeles că unii poliţişti evită să se implice când cunosc astfel de cazuri. Aici cred că este o problemă, reiese că un segment din populaţie rămâne fără protecţia autorităţilor.

Practicile pozitive arată că este nevoie de implicarea autorităţilor locale, a poliţiei, lucrătorilor locali care să le vorbească oamenilor şi să le explice că etncii romi sunt protejaţi de lege, că ne aşteptăm ca astfel de practici să nu aibă loc şi că vom fi nevoiţi să luăm anumite măsuri atunci când vor fi înregistrate. Din păcate, o bună parte dintre oamenii legii spun acum: comunitatea romă este foarte diferită şi nu putem interveni. Nu este o abordare acceptabilă într-un stat de drept.”

Europa Liberă: Rada, dar ce are de pierdut o tânără care este nevoită să se căsătorească timpuriu?

Rada Pădureanu: „Dacă se căsătoreşte timpuriu, pierde posibilitatea de a călători, de a învăţa ceva nou. Ea vede doar ce i se permite.”

Europa Liberă: Şi ce i se permite?

Rada Pădureanu: „Cum spunem noi, să stea acasă, să se uite după copii, să aibă grijă de gospodărie. Este foarte greu, nu este ceva normal pentru timpul nostru.”

Europa Liberă: În cadrul raportului se face referire la rezultatele unui sondaj care arată că 49% din moldoveni nu ar accepta categoric o persoană de etnie romă în calitate de vecin, în timp ce 16% au spus că „probabil” nu vor accepta vecini de etnie romă. În prezent, R. Moldova are adoptată o lege cu privire la asigurarea egalităţii. În ce măsură, dle Cahn, această lege ar putea să prevină cazurile de discriminare în rândul moldovenilor de etnie romă?

Claude Cahn: „Lege cu privire la asigurarea egalităţii sperăm să fie un instrument care să schimbe lucrurile, mai ales că sunt înregistrate şi cazuri în care persoanele de etnie romă fac uz de această lege. Însă cred că doar aplicarea legii e prea puţin, e nevoie ca fiecare persoană să-şi revadă propriile stereotipuri, astfel încât să le depăşească.”

Europa Liberă: Bănuiesc că tocmai aici intervine rolul mediatorilor comunitari. În 2013 a aprobat decizia privind crearea rețelei de mediatori comunitari în comunităţile locuite de romi. 48 de mediatori vor fi angajaţi de către Guvern în 44 de localităţi până la finele anului 2014. Din câte ştiu, 15 deja muncesc în localităţi. Sunt deschişi toţi primarii să accepte mediatorii de etnie romă să lucreze în primării?

Rada Pădureanu: „Au fost nişte conflicte, să spunem aşa. Persoanele nu s-au aşteptat că vor veni mediatori de etnie romă ca să ne ajute. Au fost unele situaţii negative. I-au primit nu prea bine. Nu cred că e cel mai corect, pentru că persoana de etnie romă cel mai se înţelege cu cineva de etnia sa decât cu cineva pe care nu o cunoaşte.”

Europa Liberă: Până la urmă cum s-a rezolvat situaţia? A trebuit un al treilea mediator care deja să medieze situaţia între primărie şi mediatorul de etnie romă? Claude?

Claude Cahn: „Vreau să menţionez ceva. Spuneaţi că până la finele lui 2013 au fost angajaţi 15 mediatori. De fapt, trebuiau să fie atâţia, în realitate sunt doar şapte, nu ştiu dacă de la începutul acestui an numărul lor a crescut, poate.

Din păcate, au fost

În 2013 de Ziua Internațională a Romilor

localităţi în care administraţia, pur şi simplu, nu i-a acceptat. O asemenea situaţie este regretabilă pentru că, de fapt, mediatorul urmează să pună umărul la integrarea tuturor oamenilor din comunitate, deci dacă autorităţile locale pun la îndoială din start nevoia acestui mediator, or se aşteaptă că acesta va rezolva toate problemele, cred că lucruile duc spre nicăieri. Oricum, mai avem timp până la finele acestui an. Lucrăm cu partenerii noştri pentru ca lucrurile să meargă pe făgaşul cel bun.”

Europa Liberă: Bănuiesc că acest studiu nu reprezintă doar o constatare de lucruri. Cui îi este, de fapt, adresat şi cine vă aşteptaţi să ia atitudine?

Claude Cahn: „Anul acesta este unul electoral, la fel şi anul viitor, prin urmare, e momentul potrivit ca autorităţile să se gândească serios la integrarea comunităţii rome şi cât de deschisă este societatea, primăriile, partidele politice, Parlamentul, să conştientizeze problemele cu care se confruntă această comunitate. Recomandările noastre sunt pentru toată lumea.”