Retrospectiva politică a săptămânii

Publicistul și scriitorul Petru Bogatu consideră că evenimentele din Ucraina au galvanizat fermitatea politică a autorităților de la Chișinău.

Petru Bogatu: „Faptul că din toate părțile curg avertismente că agresiunea rusă poate continua, în estul și sudul Ucrainei, nu fac decât să crească neliniștea, vine să întărească această îngrijorare și noul ton adoptat de conducerea de la Chișinău care nu mai afirmă, ca adineauri, că are promisiuni de la ruși să totul este OK, că ei nu vor repeta în Transnistria scenariul din Crimeea. Faptul că premierul Leancă spune pentru Reuters că ne pregătim de ceea ce este mai rău, doar că, în cazul unei intervenții a Rusiei, nu vom rezista este tot foarte simptomatic, ca și declarația fostului premier, Vlad Filat, liderul liberal-democrat, de obicei, foarte prudent, când este vorba de Moscova, a spus că, prin Chișinău, mișună agenți FSB și că trebuie neapărat să ne grăbim să întărim instituțiile statului care sunt foarte slabe.”

Europa Liberă: Pe acest fundal de îngrijorare, vine tocmai aniversarea unirii din 27 martie 1918, pentru unii este un motiv în plus să se gândească dacă nu cumva, de bună seamă, colacul de salvare este unirea cu România. Or, Constantin Tănase este categoric împotriva unei asemenea percepții, să se unească Republica Moldova de nevoie.

Petru Bogatu

Petru Bogatu: „Și în 1918 a fost o unire sub presiunea evenimentelor, aceasta este situația că, deși analogiile istorice sunt riscante, dar am scris și anterior, încă la sfârșitul anului, că acest an, 2014, are similitudini cu anul 1914, când a început Primul Război Mondial, și acum lumea se află în pragul unui nou război mondial, aceasta este clar. Și eu nu m-aș mira că se poate crea o situație de forță majoră care va provoca unirea.

Republica Moldova, în cazul unui atac, într-adevăr, nu numai că nu va putea rezista de una singură, așa cum spune premierul Leancă, dar, în cazul unei intervenții ruse și anexări, de exemplu, a Transnistriei, își pierde orice rațiune.

Multora le-a scăpat un detaliu extraordinar, în discursul lui Barack Obama, la Bruxelles, acum, care a avertizat Moscova că, în cazul în care nu cedează, consecințele acestei poziții pentru economia națională a Rusiei ar putea să fie, a spus Obama, extrem de neplăcute. Pentru prima dată, de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, un președinte american amenință Rusia, de fapt, cu ruinarea economică, prin embargouri și prin sancțiuni economice. Niciodată aceasta nu a spus un președinte american, nici chiar după invazia sovietică în Afganistan, deși s-au luat și atunci măsuri de izolare a Uniunii Sovietice, dar astfel de declarații nu au fost rostite.

Deci lucrurile se complică extrem de rapid. Și faptul că, de exemplu, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a condamnat Rusia cu un scor zdrobitor, fapt care a surprins, am avut eu impresia, diplomația Moscovei, dovedește că, într-adevăr, se pregătește o izolare de proporții a Rusiei. Aceasta înseamnă o cu totul nouă situație internațională, nemaivăzută de noi, nici chiar de cei care am trăit în Uniunea Sovietică, în ultimii ei două-trei decenii.”

Europa Liberă: Dar, fiți de acord, că o Rusie anemică sau leșinată, sau în agonie e același lucru pentru Moldova care se află într-o dependență energetică, politică etc. Și atunci revin la întrebarea mea: acum, în această situație, unirea are mai mulți suporteri sau mai mulți adversari, teoretic?

Petru Bogatu: „Este foarte greu să vorbim acum despre suporteri pentru că iar, dacă ne aducem aminte de anul 1918, nimeni nu a numărat atunci suporterii și, probabil, în toiul războiului mondial, erau foarte greu de identificat acești suporteri. Situația se schimbă, aceasta vreau să subliniez. Azi se întâmplă lucruri care ieri păreau imposibile și în Ucraina, și la noi, și chiar în lume pentru că este afectată ordinea mondială.

Eu nu cred că o Rusie slabă pentru noi înseamnă același lucru, din contra, noi suntem într-o situație mult mai bună, decât în 1918 și chiar decât acum trei-patru ani. Așa cum spunea deunăzi și un politician polonez, din contra, trebuie să vedem și jumătatea plină a paharului, el vorbea de Polonia, e adevărat, pentru că un joc duplicitar al Occidentului cu Rusia este periculos, este foarte periculos pentru estul Europei, pentru fostul bloc comunist, pentru fostele republici sovietice și așa mai departe.”

Europa Liberă: La aceasta mă refeream, că Chișinăul trebuie să aibă o alternativă sigură pentru închiderea gazului, de exemplu.

Petru Bogatu: „Aceste alternative eu nu am dubii că vor apărea pentru că de alternativă are nevoie nu doar Republica Moldova, au nevoie toți. Și Barack Obama, în discursul despre care am vorbit deja, a spus că America va întreprinde tot ce îi stă în puteri ca, în foarte scurt timp, să apară această alternativă. Cred că acest lucru este posibil. Sunt și alte țări din Uniunea Europeană la fel de dependente ca și noi, de exemplu, Ungaria. Da, România mai puțin, Germania mai puțin, dar sunt țări care în proporție de 80-90 la sută sunt dependente de gazul rusesc.”

Europa Liberă: Deci vorba doamnei Macovei: pe timp de criză – soluții de criză și nu ordinare.

Petru Bogatu: „Evident. Republica Moldova trebuie, cel puțin, să facă azi aceleași lucruri pe care le face Uniunea Europeană spre care dorește să se îndrepte sau Statele Unite. Trebuie să vedem, deși este aproape imposibil acest lucru, și partea bună, în această situație foarte proastă – că lucrurile se limpezesc și că în situații de criză trebuie să luăm atitudini decisive foarte clare. Probabil că următoarele zile, chiar săptămâna viitoare va confirma acest lucru.”

**

Igor Casu

Istoricul Igor Cașu este de părere că, în condițiile crizei ucrainene, orice subiect capătă încărcătură suplimentară, darămite tema unirii Republicii Moldova cu România.

Igor Cașu: „Subiectul unirii, din acest an, a devenit, dacă vreți, nu doar unul academic. Unirea, în contextul zilei de astăzi, pare un proiect mai plauzibil ca niciodată. Totodată, discutarea în public sau luarea în serios a acestui proiect ar însemna, trebuie să luăm în calcul și lucrul acesta, ar însemna, aproape automat, pierderea Găgăuziei. Vedem activizarea prezenței Rusiei acolo, chiar astăzi Rospotrebnadzorul a oficializat o chestiune promisă anterior, de a scoate embargoul pentru companiile găgăuze. În anul acesta, 2014, ideea unirii poate fi și salvarea noastră, dar poate fi și o ocazie pentru Rusia de a-și activiza prezența sau de a anexa Transnistria și de a se infiltra mai mult în Găgăuzia, în scopul creării unui conflict înghețat asemenea celui din Transnistria.”