Jurnalul săptămânii cu Victoria Bucătaru.
Victoria Bucătaru: Născută la 20 aprilie 1983 la Chişinău. Specializată în Relații Internaţionale, a absolvit Universitatea de Stat din Moldova, licența şi masterul. Timp de 10 ani a lucrat drept expert şi coordonator de programe la Centrul de Informare şi Documentare NATO din Moldova, IDIS „Viitorul” şi Asociația pentru Politica Externă unde activează până în prezent în calitate de director de programe. De asemenea, a lucrat in calitate de lector la Facultatea de Relaţii Internaţionale, Științe Politice şi Administrative a Universității de Stat din Moldova. A fost implicată în proiecte științifice internaţionale, scriind pentru o serie de publicații din exterior analize pe subiecte de politică externă, securitate şi integrare europeană.
Luni
Săptămâna începe cu un mesaj de la Victor Chirilă, șeful meu, care deja la 7 dimineața ne reamintește despre ședința ce urmează să o avem la ora 10.
Sosesc la birou, îmi verific poșta și intrăm în ședință. Aceasta decurge ca de obicei, trasăm prioritățile săptămânii, ne împărtășim impresiile, Victor îmi dă sfaturi referitor la aparițiile publice, pe care de altfel le apreciez enorm, apoi fiecare își vede de treburi.
Un apel al Alinei Țurcanu îmi schimbă un pic agenda, urmând să accept o intervenție live la „Adevărul”, ediția din România. Un pic emoționată, dar decisă, conștientizând importanța explicării fenomenelor ce au loc în Moldova în urma gravelor intervenții ale Federației Ruse în Ucraina. Interesul presei din România pentru Republica Moldova m-a bucurat enorm, pentru că acum, mai mult ca niciodată, suportul României este așteptat.
Abordările similare cu cele ale colegului meu de emisiune, corespondentul de presă al holdingului Adevărul de la Bruxelles, Cristian Unteanu, mi-au întărit și mai mult poziția referitor la percepții de securitate din regiunea noastră și amenințările la adresa Republicii Moldova.
La ora 5 ne întâlnim cu partenerii și colegii de la IDIS Viitorul. Am venit cu propunerea de a organiza o conferință dedicată perspectivelor și impedimentelor unei eventuale implementări a Zonei de Comerț Liber și Aprofundat pe teritoriul Transnistriei. Bineînțeles că discuțiile durează mai bine de 2 ore, discutând inclusiv și despre tot ce ne doare…
Marți
Aproape toate diminețile încep la fel, încerc să ajung la birou la ora 9, dar nu îmi reușește. Am noroc de un șef înțelegător care știe că mă voi reține oricum la birou peste program.
Pe lângă activitățile administrative, 2 ore sunt rezervate pentru discuțiile de la Institutul de Politici Publice. Coordonatoarea Platformei Naționale din cadrul Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic, Lilia Carașciuc, a venit cu ideea de a prezenta poziția societății civile privind brutala anexiune a Crimeii de către Federația Rusă și eventuale propuneri ce ar împiedica influența acesteia în R. Moldova. În timpul ședinței gândul îmi zboară și îmi dau seama cât de norocoasă sunt. În fiecare zi învăț de la oameni de valoare care știu să ofere, să îndrume și să accepte părerile unor copii ai politicii externe.
După discuții aprinse referitoare la violarea Acordului de la Helsinki de către Federația Rusă, schimbarea structurii de securitate mondială, opțiunile de securitate ale Republicii Moldova și pericolele imediate, s-a decis punerea pe hârtie a unei schițe de declarație pentru a putea fi circulată și aprobată ulterior la o ședință în format lărgit a societății civile moldovenești.
Revin la birou, nu reușesc să-mi reiau bine activitatea, și sunt invitată la Vocea Basarabiei. Nu pot refuza, deși emisiunea e la o oră târzie, pentru că subiectul abordat este important și mesajele noastre trebuie auzite.
Pană la ora 19 reușesc să fac aranjamentele administrative necesare pentru conferința din aprilie. Timp se găsește și pentru discuții pe Facebook cu un bun prieten din Romania, zic bun pentru că odată ce a aflat de pericolele la adresa Republicii Moldova, mai în glumă mai în serios, s-a oferit să mă întâlnească la frontieră. O dovadă în plus a faptului că noi românii suntem uniți, iar frontierele separă doar teritorii și nu suflete ce respiră românește.
Seara ajung la Vocea Basarabiei. Accentuez încă o dată că indiferent de naționalitatea pe care o avem, moldoveni de etnie română, ucraineni, ruși, bulgari, găgăuzi - cu toții suntem cetățeni ai Republicii Moldova.
Miercuri
Scriu un raport de activitate şi, trecând în revistă mesele rotunde de la Comrat și Cahul, conferințele de presă și rapoartele scrise pe parcursul ultimele 3 luni, am resimțit acele emoții și dorințe de a promova cât mai mult vectorul european al Republicii Moldova și consolidarea societății moldovenești. Visul de a vedea Moldova un stat modern, cu un nivel de viață european și fără ură interetnică ne face să credem tot mai mult în ceea ce facem și să continuăm activitățile.
Din acest considerent, constant voi apela la forțele politice de la Chișinău să lase deoparte orgoliile politice și interesele electorale și să se gândească în primul rând la cetățeni, pentru că unde nu sunt cetățeni, nu există nici stat.
Prânzul urma să-l servesc cu o nouă, dar foarte dragă prietenă, Violeta. Din păcate, prânzul s-a amânat și am revenit la raport.
Deși, practic, în fiecare zi îmi doresc să ajung la sală pentru a-mi echilibra un pic viața sedentară, nu am reușit nici astăzi. Seara însă mă culc împlinită, pentru că vorbesc cu buna mea prietenă Olga, de care îmi era dor.
Joi
O zi plină de evenimente importante.
La 11.00 are loc ședința a trei platforme ale societății civile moldovenești, unde în mod democratic este adoptat textul unui apel către autoritățile de la Chișinău, instituțiile europene și societatea civilă din statele membre ale Parteneriatului Estic.
Criticând dur violarea de către Federația Rusă a integrității teritoriale a Ucrainei, facem apel către Uniunea Europeană pentru a grăbi semnarea Acordului de Asociere și a regândi arhitectura de securitate din regiune. Nici R. Moldova, nici celelalte state nu pot să-și asigure propria securitate, acest fapt deja a fost dovedit de intervențiile Federației Ruse în Republica Moldova în 1992, Georgia - 2008, și Ucraina - 2014. Federația Rusă rămâne un stat cu o mentalitate antică, unde forța militară reprezintă puterea „Sila esti, uma ne nada”.
La orele 15.00, apelul este transmis public și preluat de o serie de surse media.
Reveni la birou, sunt absorbită de o discuție plăcută, sigur legată de neutralitate, interese politice și Praga - orașul sufletului meu.
Brusc, auzind vocea lui Victor, mi-am dat seama că am uitat să transmit raportul. Un pic obosită, merg spre casă. Seara tata îmi face o analiza a tuturor aparițiilor publice, mama mi-a povestit toate noutățile din viața politică, iar fratele m-a bucurat cu noutăți despre viitoarea nepoțică.
Vineri
Mă trezesc brusc cu un sentiment de panica. Astăzi avem emisiunea Moldova și Lumea, un produs APE nou, încercăm să ieșim pe piața presei online cu ajutorul portalului de știri Unimedia.
Vin la birou, îi transmit lui Dumitru anunțul și verific repede ultimele știri și articole.
Patricia mă delectează cu cea mai gustoasă cafea servită de mine până acum și fug la Publika.
Vizita la Publika îmi face plăcere mereu pentru că am ocazia să întâlnesc prieteni buni pe care nu îi vad, din păcate, cu altă ocazie.
Revin la Birou urmăresc emisiunea noastră pe Unimedia unde Victor Chirilă și Corneliu Ciurea discută despre opțiunile de securitate ale Republicii Moldova.
Apoi mă concentrez și scriu tot ce mi s-a întâmplat pe parcursul săptămânii pentru a onora invitația dnei Valentina Ursu, o doamnă față de care am un respect deosebit. Anume ea a fost acea jurnalistă care a reușit să mă facă să vorbesc fără a-mi da seama că sunt intervievată, eu având emoții nebune la început. Ea nici nu știe, dar în toți acești ani a fost un model de doamnă, profesionist și iubitor de țară pentru mine.