Interviul dimineții cu Ion Leahu, fost reprezentant al Chişinăului în Comisia Unificată de Control.
Ultima dată cuvântul „blocadă” cu referire la ceea ce i s-ar întâmpla regiunii transnistrene a fost utilizat frecvent în retorica rusă prin 2006, iar ceea ce chiar se întâmpla era că autorităţile de la Chişinău începuseră să-i oblige pe agenţii economici de acolo să-şi desfăşoare activitatea comercială sub ştampilele moldoveneşti, nu transnistrene.
Zilele acestea, despre o „blocadă” externă a acestei regiuni au vorbit şi preşedintele rus, Vladimir Putin, într-o convorbire telefonică cu preşedintele american Barack Obama, şi şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, într-un amplu interviu televizat. Ce vorbeşte despre o blocadă a regiunii transnistrene? Cine şi de ce ar bloca Tiraspolul, dacă există ceva asemănător unei blocade acolo? Cum ar putea şi ar trebui să reacţioneze Chişinăul? Interviul dimineții, cu Ion Leahu, fostul reprezentant al Chişinăului în Comisia Unificată de Control, comisie care se ocupă de soluţionarea problemelor ce ţin de asigurarea securităţii cetăţenilor, a păcii şi a ordinii de drept în zona de securitate.
Europa Liberă: Dle Leahu, aţi făcut parte din Comisia Unificată de Control din anul 2002 şi până în 2013, prin urmare aţi participat la sute, poate mii de runde de convorbiri cu participarea reprezentanţilor Tiraspolului şi a Kremlinului. Prin 2006, aţi auzit probabil foarte frecvent cuvântul „blocadă” cu referire la ceea ce i s-ar întâmpla regiunii transnistrene. Autorităţile de la Chişinău începuseră atunci, cu sprijinul Kievului, să-i oblige pe agenţii economici din raioanele de est să se înregistreze la Chişinău ca să poată desfăşura acţiuni de import-export. Iată că cuvântul din nou apare în retorica rusă. Este clar că se au în vedere în primul rând anumite acţiuni din partea Ucrainei. Ce credeţi că se întâmplă de fapt?
Europa Liberă: Şi din partea Ucrainei admiteţi existenţa anumitor restricţii?
Ion Leahu: „Eu nu exclud că din partea Ucrainei ar putea să fie anumite restricţii, în special ce ţine de bărbaţi care deţin numai cetăţenia Federaţiei Ruse. Aceasta este absolut explicabil. Ucraina, ca şi Moldova, ca şi Rusia, vine din URSS, ea foarte bine cunoaşte formele şi metodele de, să spunem aşa, efectuare a unor acţiuni subversive. Iar Ucraina practic se află în situaţie de război cu Federaţia Rusă şi nu este nimic absolut de mirare dacă ea şi-ar fi sporit regimul de control la hotar cu o regiune unde sunt prea multe persoane cu cetăţenia Federaţie Ruse şi poartă epoleţi.”
Europa Liberă: Dacă ne uităm absolut detaşat la această situaţie, detaşat de orice declaraţie oficială din orice parte ar veni ea, înţelegem cu toţii că situaţia regiunii transnistrene s-a complicat acum, când Ucraina este, aşa cum spuneţi şi Dvs., practic pe picior de război cu Federaţia Rusă, fără sprijinul căreia, aşa cum se ştie, regiunea transnistreană nu poate exista. Cât de mult totuşi se poate complica această situaţie a regiunii transnistrene?
Ion Leahu: „Eu nu vreau să neg categoric că au parvenit modificări negative, însă, în fond, totuşi situaţia deocamdată rămâne normală. Adică, ei primesc, precum au şi primit, ajutorul financiar care practic constituie o mare parte din cheltuielile regiunii, ei au acces la alte surse, de produse alimentare, de petrol. Nu se simte în regiunea transnistreană, spre deosebire de exemplu de Crimeea, unde magazinele practic au devenit pustii, nimic deosebit. Totul este precum a şi fost.”
Europa Liberă: Într-un interviu pe care l-aţi acordat anterior postului nostru de radio sugeraţi că, de fapt, Ucraina nu ar fi interesată să întrerupă relaţiile cu regiunea măcar şi pentru faptul că businessul ucrainean nu ar fi interesat, acel business care livrează produse în magazinele Sheriff, în proporţie de 99%, estimaţi atunci. Iar acum chiar am să vă citez: „Pot să vă dau un exemplu, ca să înţelegeţi cât de mult Ucraina are de la acest regim. Într-un sat dintr-o fundătură, regiunea Cernigov, există o fabrică care produce îngheţată în asortiment. Sheriff-ul a comandat de un milion de dolari îngheţată în asortiment din acest cătun.” S-au schimbat aceste realităţi, sau ar putea să se schimbe, din puctul Dvs. de vedere? Ce alte exemple vă vin în minte atunci când auziţi că ar exista o blocadă din partea Ucrainei?
Ion Leahu: „Ar putea evident să se schimbe. Situaţia de război schimbă orice situaţie şi orice relaţie. Însă nu într-atât de mult şi într-atât de dramatic încât cineva, şi mai ales cineva din exterior, să declare că este lansată o blocadă. De blocadă nici vorbă. Trenurile circulă precum au circulat, toate, inclusiv trenul 76/65, Chişinău-Moscova, care circulă prin Ucraina şi prin Transnistria. Relaţiile economice, adică prestarea mărfurilor continuă.
Altceva este că, spre exemplu, au fost oprite câteva trenuri cu mărfuri destinate trupelor operative de trupe ruse. Asta e altceva. Ucraina este atacată de Federaţia Rusă şi este absolut firesc ca ea să se îngrădească într-un mod sau altul de mărfurile care putea conţine ceva periculos pentru ea. Evident, dacă acolo se găseau muniţii sau chiar şi mărfuri de altă natură destinate trupelor operative, adică Armatei a 14-a, care ar consolida puterea de atac, puterea de acţiune a acestei armate, atunci Ucraina în mod absolut firesc a controlat mai riguros, totuşi, care sunt aceste mărfuri. Din câte cunosc eu, până la urmă mărfurile au ajuns la destinaţie.”
Europa Liberă: Ministrul ucrainean de externe Andrei Deşciţa a vorbit despre încercările Rusiei de a proteja regiunea ca despre ceva foarte îngrijorător. Mulţi au văzut ca un semnal îngrijorător şi în simplul fapt că domnul Putin a abordat subiectul într-o convorbire cu preşedintele american, în primul rând despre Ucraina era acea discuţie, dar a fost abordată această chestiune. De ce? Se crede că ar putea fi un pretext convenabil această pretinsă blocadă pentru a interveni eventual în regiunea transnistreană?
Ion Leahu: „Ar putea exista două versiuni. Prima, care clar că ne-ar aranja pe noi mult mai mult, ar fi că e o retorică agresivă prin care Rusia justifică acţiunile sale. Că nu pur şi simplu a atacat, nu pur şi simplu a acaparat în detrimentul dreptului internaţional spaţiul unui stat vecin, dar a procedat pentru a salva drepturile, situaţia cetăţenilor săi.
Şi referitor la Transnistria s-ar fi procedat în acelaşi mod, adică Rusia declară că acolo tot se încalcă drepturile. Dar eu nu exclud că pe Rusia a luat-o vorba înainte şi ea şi-a declarat de fapt intenţia – adică pur şi simplu l-a preîntâmpinat pe Obama că ei consideră că şi în Transnistria se încalcă drepturile ruşilor şi că ei vor merge la aplicarea unor măsuri pentru a înlătura acest pericol pentru cetăţenii lor. Din păcate, eu totuşi consider că mai degrabă are loc a două versiune.”
Europa Liberă: Cum ar putea acum Chişinăul întoarce totuşi situaţia în favoarea sa, dacă există vreo posibilitate?
Ion Leahu: „În opinia mea, Chişinăul dispune de o foarte mică posibilitate şi foarte puţin spaţiu de manevră, odată ce a ratat recomandarea din 2004 a Baroului de avocaţi din New York, de a se adresa instanţelor judiciare internaţionale pentru a obţine nişte decizii vizavi de relaţiile sale cu Transnistria şi Federaţia Rusă.
Pentru moment, adresarea la cancelariile europene ar putea da sprijin moral şi material, pe care şi aşa îl primim. Însă, ţinând cont de evenimentele care deja au loc, am în vedere pregătirea referendumului de la Doroţcaia, referendumul de la Comrat, etc., mie îmi pare foarte periculos ceea ce ne pregătesc „prietenii” noştri din est. ”
Europa Liberă: Adjunctul Secretarului de Stat american, Victoria Nuland, precum ştiţi, a vizitat ieri Republica Moldova şi a respins acuzaţiile Rusiei că Ucraina ar bloca hotarul cu regiunea transnistreană. UE are observatori acolo şi ei spun că traficul e normal, a pus dumneaei. Dar înalta diplomată americană a mai spus că SUA vor oferi 10 mln. de dolari pentru securizarea frontierelor. Ce frontiere se au în vedere şi cum vă imaginaţi punerea în practică a acestui ajutor?
Ion Leahu: „Aş vrea şi eu să o întreb pe doamna Nuland ce are în vedere. Dacă este vorba de frontierele cu Ucraina, ele şi aşa sunt securizate de ucraineni. Cu România, la fel. Cât ţine de Transnistria, noi formal nu avem frontieră cu Transnistria. Dar pericolul vine anume de acolo. Cu zece milioane nu poţi ridica un zid chinezesc.”
Europa Liberă: Probabil nu la aşa ceva se gândesc demnitarii acum. Dar nişte mecanisme mai sofisticate prin care să controlăm migraţia credeţi că s-ar putea avea în vedere?
Ion Leahu: „Migraţia probabil o poţi controla cu nişte tehnică de calcul mai sofisticată, dar dacă va fi vorba de Armata a 14-cea şi de trupele cu destinaţie specială transnistrene, computerele pot să nu fie eficiente.”