Traian: Băsescu: O formulă pentru a apăra R. Moldova de eventuale noi presiuni venite dinspre Rusia este devansarea definitivării acordurilor de Asociere și de Liber Schimb între Bruxelles și Chișinău.
Primirea României în NATO acum 10 ani a fost sărbătorită astăzi de toți cei trei președinți pe care i-a avut țara în ultimii aproape 25 de ani. Ideea a fost a lui Traian Băsescu și el a folosit acest moment și pentru a demonstra că înainte de finalul mandatului său își dorește o reconciliere cu cei care i-au fost inamici în ultimii zece ani.
Șeful statului român a spus că recentele evenimente din Ucraina demonstrează pertinența analizelor autohtone care au înscris regiunea Marii Negre în prim planul agendei politico-militare a Alianței Nord Atlantice. O formulă pentru a apăra Republica Moldova de eventuale noi presiuni venite dinspre Rusia este, din punctul de vedere al președintelui român, devansarea definitivării acordurilor de Asociere și de Liber Schimb între Bruxelles și Chișinău. Traian Băsescu le-a cerut astfel șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană să treacă la semnarea acestor documente cu ocazia summitului din 27 Mai.
Președintele român a explicat că nu este acceptabil ca în secolul al 21-lea să fie folosită forța pentru atingerea obiectivelor politice sau ca spectrul războiului să revină ca amenințare la adresa cetățenilor și a teritoriilor statelor din regiunea euroatlantică și mai ales din Estul zonei Uniunii Europene și NATO.
Aniversarea celor 10 ani de la primirea României în NATO are loc într-o perioadă încordată, după anexarea Ucrainei de către Rusia, de aceea Traian Băsescu este de părere că guvernul român trebuie să dea mai mulți bani pentru Apărare, fiind vorba despre cel puțin 2% din Produsul Intern Brut. În plus președintele crede că NATO trebui să realoce unele „capabilități” la granița răsăriteană a Alianței, dar și în Europa Centrală și de Est.
Primul președinte post-comunist al României, Ion Iliescu are acum 84 de ani și a amintit la ceremonia de astăzi de la Palatul Cotroceni calendarul înaintării țării spre Vest: de la desființarea în martie 1990 a CAER-Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (înființat la inițiativa URSS în 1949), la desființarea în iunie 1991, la Praga, a Pactului de la Varșovia, care era alianța militară a statelor comuniste din Europa de Est, inițiată de Nikita Hruciov în 1955, la șase ani de la crearea NATO.
Tot la Praga, în 2002, România a fost invitată să devină membru NATO, dar după cum spune Ion Iliescu, fostul președinte al țării între 1990-1996 și din 2000 până în 2004, Bucureștiul s-a comportat ca membru plin al Alianței încă din 2001, după atacul terorist din 11 septembrie declanșat împotriva Statelor Unite.
De fapt drumul spre NATO a fost deschis cu adevărat de un alt fost președinte al României, Emil Constantinescu, 75 de ani. În perioada mandatului său între 1996-2000, România s-a angajat pentru prima dată fără echivoc de partea Aliaților în războiul din Kosovo, oferind spațiu aerian avioanelor NATO. Constantinescu rememorează momentele complicate din timpul președinției sale, când, de pildă, Parlamentul Serbiei a votat uniunea cu Rusia, iar trupele rusești au ocupat aeroportul din Pristina, azi capitala statului independent Kosovo. În acele zile președintele Emil Constantinescu a anulat dreptul de survol al avioanelor rusești deasupra teritoriului României, pe unde era ruta acestora spre Serbia, iar apoi unele aeronave trimise de Moscova au fost escortate de avioane autohtone.
Tot din perioada lui Emil Constantinescu datează parteneriatul strategic cu Statele Unite lansat în 1997, pe baza căruia actualul președinte Traian Băsescu și-a fondat întreaga sa politică externă și celebra axă București-Washington.