Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediției:
Din 28 aprilie, cetăţenii moldoveni vor putea călători fără vize în ţările Uniunii Europene.
„Sigur că mă bucur că vom putea călători fără vize în Europa, dar nu cred că imediat ce circulația în UE se va ușura voi merge a doua zi în UE.”
„Regimul liberalizat este un lucru bun. Dar câți oameni au puterea să călătorească în Europa?”
Opinii ale locuitorilor din Chişinău şi Tiraspol.
Criza din Ucraina şi impactul ei asupra economiei Republicii Moldova şi a regiunii transnistrene.
Şi… elevii de etnie ucraineană de pe ambele maluri ale Nistrului vor putea şi în acest an să-şi continue studiile la universitățile din Ucraina.
Începem cu buletinul de știri şi principalele evenimente ale săptămânii trecute:
Începând cu 28 aprilie cetățenii moldoveni vor călători fără vize în Uniunea Europeană. Este vorba de călătorii turistice de maximum 90 de zile, făcute numai în baza unui pașaport biometric. Data a fost anunțată de viceministrul de externe al Greciei, Dimitris Kourkoulas, a cărui țară deține președinția rotativă a Uniunii Europene. Kourkoulas a mai spus că renunțarea la vize, pe care a numit-o „istorică”, va fi marcată la 28 aprilie printr-o ceremonie la Atena, cu participarea președintelui moldovean Nicolae Timofti.
Într-un interviu pentru radio Europa Liberă, șefa diplomației moldovene Natalia Gherman a spus că la întrevederea de vineri de la Moscova cu omologul său rus Serghei Lavrov, l-a informat pe acesta despre ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova. Subiectul principal al discuțiilor a fost însă procesul de pace transnistrean, șefa diplomației moldovene insistând ca Federația Rusă să respecte neutralitatea Moldovei și să-şi retragă prezenta militară:
Natalia Gherman şi Serghei Lavrov
„Domnul Lavrov a reiterat foarte ferm că Rusia respectă principiul de integritate teritorială și de suveranitate a Republicii Moldova. Și, în acest context, a fost abordată și problematica transnistreană, aici obiectivele atât ale Republicii Moldova, cât și ale Federației Ruse au coincis. Pledăm pentru menținerea formatului „5+2” de soluționare a conflictului transnistrean.” - a declarat Natalia Gherman.Ambasadorul Rusiei în România, Oleg Malghinov, a declarat că evoluția situaţiei din Transnistria depinde de autorităţile moldovene, care trebuie să respecte drepturile „legitime ale rușilor”. Într-un interviu pentru publicația „Gândul”, Malghinov a zis că Rusia nu va „stimula” tensiunile între cele două maluri ale Nistrului pentru că, citez, „este prea costisitor”. El a mai spus că asocierea Moldovei cu Uniunea Europeană ar fi în defavoarea relaţiilor cu Rusia şi de aceea Moscova va anula anumite facilităţi. Ambasadorul rus s-a arătat convins şi că acordul moldo-european va influenţa preţul plătit de Chişinău pentru gazul rusesc.
Premierul ucrainean Arseni Iațeniuk a anunțat că Ucraina a avut discuții în regim de urgență cu țări europene învecinate asupra posibilității de a importa gaz din Occident. Discuțiile au avut loc după ce Rusia a majorat de două ori prețul pentru Ucraina, aproape dublândul, până la 485 de dolari pentru mia de metri cubi începând din aprilie. Iațeniuk a spus că discuțiile au vizat posibilitatea ca țara sa să primească gaz din Slovacia, Ungaria și Polonia.
Președintele Statelor Unite Barack Obama a promulgat o lege care prevede acordarea unui miliard de dolari în garanții de credit Ucrainei, și condamnă Rusia pentru anexarea regiunii ucrainene Crimeea.
Iar la Bruxelles, Comisia Europeană a anunţat că va lansa împreună cu Instituțiile Financiare Internaţionale „măsuri de asistenta sporită” pentru a pregăti Moldova, Ucraina şi Georgia de asocierea cu Uniunea Europeană.
Şi NATO a anunţat că va face oferte distincte Armeniei, Azerbaidjanului şi Moldovei, în funcţie de interesele şi nevoile lor. James Appathurai, reprezentantul special al Secretarului General NATO a declarat Europei Libere că Moldova este „cea mai urgentă prioritate, lucru recunoscut şi de Uniunea Europeană. Au nevoie de ajutor, - a continuat Appathurai, – ne-au cerut sprijinul şi este în esență vorbă de ajutor pentru a-şi reforma şi moderniza structurile defensive aşa încât să se poate apăra singură”. James Appathurai a precizat că NATO poate coopera şi în alte domenii cu Republica Moldova, respectând statutul de neutralitate a ţării.
La Moscova, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat că aşteaptă explicații de la Alianţa Nord Atlantică privind activitatea acesteia în Europa de Est. La o conferinţă de presă cu omologul său din Kazahstan, Lavrov a spus: „Aşteptăm de la Alianţă răspunsuri care să fie în conformitate cu acordurile noastre”. Lavrov a mai afirmat că unele din trupele concentrate la graniţa cu Ucraina vor fi retrase după ce şi-au încheiat manevrele şi a cerut „temperarea declarațiilor”.
***
Europa Liberă: Ceea ce au așteptat moldovenii de ani de zile este pe cale sa se împlinească până la sfârşitul lunii: liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană. Cât de bucuroși sau indiferenți sunt moldovenii faţă de împlinirea acestei promisiuni a guvernaților, a căutat să afle, în centrul Chișinăului, Alla Ceapai.
- „Moldovenii nu călătoreau în Europa până acum nu din cauza vizelor, dar din cauza problemelor financiare. Dar decizia de astăzi într-adevăr este un pas înainte spre integrarea europeană.”
- „Sper că Guvernul va contribui cu ceva ca cetăţenii să aibă cu ce se deplasa. Chiar şi dacă fără vize oricum trebuie ceva bănuţi să ai.”
Europa Liberă: Dvs. aţi avea resurse financiare pentru a călători în Europa şi unde anume aţi merge?
- „Nu am resurse. Sunt de la Cahul, sunt bibliotecară, am un salariu de 1000 de lei. Mi-aş dori în primul rând să merg la Bucureşti, că îmi este drag şi am rude acolo. Apoi aş vrea foarte mult să văd Veneţia, să văd Parisul, dar până ce asta rămân numai vise.”
- „Care au bani aceea liber se duc şi cu vize. Am vrea să vedem şi noi Europa, să vedem lumea cum trăieşte, nu ca la noi în sărăcie. Nouă nu ne ajunge de pâine, nu încă să ne ducem în Europa.”
- „Vrem să călătorim fără vize, dar de unde bani.”
- „Nu prea am nevoia pentru a călători în Europa.”
- „Nu îmi trebuie mie în Europa.”
- „Mie îmi ajunge aici. Europa asta nu e pentru mine.”
- „Deamu mi-a trecut vârsta. Ş-fost mai tânără aş fi avut ohota, plăcerea, dar amu deam suntem trecuţi. Dar copiii noştri vor, tare vor. Doamne ajută să fie, să ajungem la asta.”
- „E un lucru absolut normal când Federaţia Rusă face restricţii diferite cu problemele de muncă oamenii noştri vor putea călători în Europa. Moldovenii vizitând rudele acolo automat îşi vor găsi în fiecare zi de lucru şi vor câştiga un ban.”
Europa Liberă: Dar liberalizarea vizelor nu presupune şi dreptul de a munci în UE.
- „Oficial nu presupune, dar neoficial noi ştim cât de inventivi sunt moldovenii şi nu doar moldovenii şi alte naţiuni se folosesc de acest moment.”
Europa Liberă: Credeţi că e meritul cui că cetăţenii moldoveni vor putea călători fără vize în spaţiul Schengen?
- „A negocierilor îndelungate între Republica Moldova şi Bruxelles. Aici trebuie să acordăm credit guvernului nostru, pentru că au dus negocierile astea fructuos. Deşi e chestie electorală ne dăm seama oricum bravo.”
- „Astăzi premierul Leancă în Parlament le-a spus comuniştilor – este şi meritul vostru, că voi aţi pornit cu Europa, cu integrarea europeană. Când cu buldozerele îi călcau vinurile moldoveneşti Voronin s-a reorientat spre Europa şi a încheiat diferite tratate şi documente. Democraţii au venit la putere şi mai departe au propulsat această chestie, o duc la bun sfârşit.”
- „Sperăm ca şi cetăţenii Republicii Moldova vor călători cu scopul de a mai acumula un pic din manierele, cultura, intelighenţia, să ne europenizăm. Sperăm cât mai curând să intrăm în Europa, nu numai fără vize, dar în familia europeană să ne integrăm cât mai degrabă.”
Europa Liberă: Europa Liberă a încercat să afle şi ce cred locuitorii din Tiraspol şi Bender despre liberalizarea regimului de vize pentru deținătorii pașapoartelor moldovenești?
La Tiraspol
„Nu cred că e un mare avantaj. Pentru că, în principiu, şi aşa putem călători. Aici toată lumea are sau pașaport ucrainean, sau rusesc sau al Moldovei. N-am auzit niciodată ca cineva să nu poată să plece liber peste hotare.”„De ce să plătim bani pentru viză, dacă şi aşa putem călători?”
„Nu pot să spun că mă bucură, pentru că nu călătorim. N-am fost cu familia nici în Ucraina, nici în Europa şi nici în timpul apropiat nu cred că voi pleca. Mi-aş dori desigur să călătoresc. De pildă, în Italia, la Veneţia. Dar mă voi gândi la asta atunci când voi avea şi posibilități, financiare.”
„Regimul de călătorii fără vize în Uniunea Europeană este un lucru foarte bun. Cred că pentru mulţi viața va deveni un pic mai ușoară şi le va oferi mai multe oportunități. Dar mă întreb, totuşi, câți oameni vor putea să beneficieze de acest regim, pentru că o călătorie în Europa este o plăcere scumpă. Iar veniturile majorității populației în Transnistria sunt de nivel mediu şi sub mediu. Pentru ei chiar şi o călătorie într-o ţară vecină costă o întreagă avere. Mulţi nu-şi permit să călătorească nici măcar la Odesa, cu copiii la mare. Probabil, conducerea Transnistriei şi comunitatea internaţională ar trebui să contribui mai mult la ridicarea nivelului de trai al cetăţenilor de pe malul stâng al Nistrului.”
„Nu ştiu. Sunt indiferent. Cum vor face, aşa va fi. Sigur că mi-ar fi plăcut dacă ne-ar fi întrebat şi pe noi ce ne dorim, dacă ar fi existat sondaje de opinie. Dar aşa… Mi-aş dori să îmi continui studiile în Europa. Cred că orice om ar vrea să învețe în Europa. Toţi îşi doresc o viață mai bună. Cu studii europene ai mai multe șanse.”
„Asupra mea nu se va extinde regimul liberalizat de vize pentru că sunt cetăţean al Ucrainei. În rest, pentru cetăţenii Moldovei sigur că este un lucru foarte bun – vor putea călători în Europa şi să vadă o multe locuri minunate. Eu aş fi călătorit mai întâi în Bulgaria, apoi în Germania şi Franţa. Atâta cât mi-ar fi ajuns bani.”
Europa Liberă: Opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.
***
Europa Liberă: În pofida crizei din Ucraina şi a pretinsei „blocade economice” invocate de liderii transnistreni, ultimele date statistice de la Tiraspol arată o creştere a exporturilor de peste 44 la sută. Dublarea, practic, a exporturilor, în primele 3 luni ale anului, comparativ cu perioada similară a anului trecut, a fost însoțită însă de scăderea importului, în medie cu 16 la sută. Cum se explică această discrepanță? L-am întrebat pe analistul economic de la Tiraspol, Serghei Melnicenko.
La punctul de control Kuciurgan
Serghei Melnicenko: „Dacă ne amintim de primele trei luni ale anului trecut, vedem că atunci nu a lucrat Uzina metalurgică moldovenească și combinatul de ciment de la Râbnița. Acum, aceste două întreprinderi lucrează și asta se reflectă în creșterea statistică a indicatorilor de volume exportate.De ce au scăzut importurile? În primul rând, acest lucru este legat de așa-numitele întreprinderi mici, care se ocupă de comerțul cu amănuntul, comercializând marfa procurată la piața „Km.7” din Odesa. Se vede și din statistici, dar putem constata această scădere și în piețe, atunci când cumpărătorii solicită o anumită marfă, iar comercianții le spun că nu au mai livrat de multă vreme marfă din Odesa.”
Europa Liberă: Cum se explică acest lucru? Oamenii sunt speriați, sunt opriți la hotar, care este cauza?
Serghei Melnicenko: „Totul se explică prin factorul psihologic, prin faptul că televiziunile le arată în fiecare zi nelegiuirile care au loc în Ucraina. În al doilea rând, au fost cazuri, s-a întâmplat în special transnistrenilor, când comercianții au fost opriți de indivizi neidentificați cu mașini și li s-au confiscat marfa sau banii. Au fost asemenea cazuri înregistrate în Ucraina. Iată de ce din punct de vedere psihologic comercianții nu reușesc să importe cantități suficient de mari de marfă.
În schimb la comercianții mari, de exemplu în rețeaua de supermarketuri Sheriff, nu se simte să fi dispărut anumite produse de pe raft. Totul e ca înainte la ei. Dar aceste companii au o altă abordare – au pază, au transport special și așa mai departe. Businessul mare lucrează după propriile legi.
Ce nuanțe mai apar aici? Mai sunt și îngrijorările companiilor de transport. Știți probabil că companiile de transport transnistrene sunt lipsite de dreptul de a livra mărfuri din și în Transnistria, motiv pentru care pe piața acestor servicii lucrează companii rusești, ucrainene și moldovenești. Și deja sunt înregistrate cazuri când companiile de transport au refuzat să execute livrări. Știu personal exemple când au fost refuzate livrările de medicamente din Rusia. A mai fost un caz când o organizație a avut probleme cu livrarea în Transnistria a unui aparat pentru ultrasonografie – acolo au fost probleme legate de tranzit.
Ce impact mai are această vecinătate cu Ucraina? În primul rând, nici până în prezent nu există o claritate și un răspuns din partea autorităților moldovene în sensul ridicării accizelor la import. Documentul trebuia să fie aprobat în Parlament, dl Carpov anunțase că Guvernul a pregătit un proiect de lege pentru eliminarea accizelor care au fost introduse de la 1 ianuarie. La modul oficial, Tiraspolul nu a primit un răspuns și se speculează că acesta ar putea fi unul dintre motivele pentru care negocierile de la Viena ar putea să nu aibă loc sau să fie amânate pentru o dată mai târzie, pentru atunci când Parlamentul va ridica aceste măsuri restrictive. Probabil vă dați seama că aplicarea accizelor suplimentare la import este de asemenea o lovitură asupra economiei și, respectiv, asupra sferei sociale a Transnistriei.”
Europa Liberă: Dle Melnicenko, atunci când Tiraspolul vorbește despre blocadă, are în vedere înăsprirea controlului de către Ucraina la trecerea hotarului şi aceste accize la import, impuse la începutul anului de Chişinău şi pe care Parlamentul se pregătește acum să le anuleze?
Blocadă putem numi și restricțiile pe care Ucraina le-a introdus în legătură cu situația politică internă.
Noi considerăm că blocada a început încă de pe 3 martie 2006, de când toate persoanele juridice, agenți economicii din Transnistria care făceau comerț extern, au fost obligați să se înregistreze la Chișinău. Blocadă numim limitările impuse în sfara comerțului extern – considerăm că acestea constituie o încălcare a drepturilor fundamentale la libera circulație, libera mișcare a mărfurilor, produselor, finanțelor. Asta, în legătură cu activitățile de export.
Acum însă, asistăm și la presiuni la import, când Parlamentul nu anulează aceste accize. Iar importul este cu mult mai important pentru Transnistria, pentru că nu ne putem asigura singuri cu necesarul de produse alimentare și acestea sunt importate în mare parte din Ucraina. Și dacă accizele la mărfurile importate vor fi achitate și la Chișinău, și la Tiraspol atunci va avea loc o impozitare dublă și acest lucru va avea un impact negativ asupra situației sociale a tuturor transnistrenilor. Salariile cresc doar cu mărimea coeficientului inflației, iar comercianții produselor importate bineînțeles că nu vor dori să renunțe la venitul lor și vor majora prețurile.”
Europa Liberă: Şi cum credeți, ce se va întâmpla după ce Moldova şi Ucraina ar putea, deja în vara acestui an, să creeze Zona de liber schimb cu Uniunea Europeană? Ce va face regiunea transnistreană, care, deşi i s-a oferit o perioadă de tranziție până în 2016, se opune liberalizării comerțului cu Europa?
Serghei Melnicenko: „Da, se știe că a fost oferită o anumită perioadă de grație, care se încheie din câte știu la 1 ianuarie 2016. Ar fi cam un an și jumătate în rezervă. Acum situația stagnează, Transnistria nu are o viziune cum să reglementeze această situație. Bineînțeles că cea mai simplă variantă este reorientarea livrărilor externe către piețele din est – piața rusă, ucraineană, piețele țărilor din Comunitatea economică eurasiatică. Dar, deși pare o soluție simplă la îndemână, nici această cale nu este una ușoară. Aceasta presupune valorificarea de noi piețe de desfacere, reorientarea fluxurilor comerțului extern. Și acesta este un lucru dificil. Bineînțeles că Transnistria mizează aici pe un anumit sprijin al Rusiei, dar noi înțelegem că faptul că Transnistria nu are frontiere comune cu Rusia poate juca un rol foarte negativ și este, de fapt, determinant în situația dată.
Cu toate acestea, deocamdată nu există o dorință prea evidentă a Transnistriei de a accepta condițiile dure ale UE – să facă comerț în componența Republicii Moldova, după principiile și legile moldovenești și așa mai departe. Pentru că este evident că aceste pârghii economice sunt făcute pentru a determina Tiraspolul să facă cedări în plan politic.
Tiraspolul insistă cel puțin asupra unor condiții speciale, dar oficialii Uniunii Europene nu vor să poarte negocieri directe cu transnistrenii. Iar din partea Republicii Moldova la fel este greu de obținut condiții speciale pentru că, din câte am înțeles, mecanismul semnării și ratificării Acordului de liber schimb a fost deja lansat și drum întors nu mai este… Deși, exemplul Ucrainei arată că există și cale-întoarsă și nu este exclus că conducerea transnistreană mai speră că se mai pot schimba stările de spirit în interiorul Republicii Moldova și că aceasta ar putea, în ultimul moment, să renunțe la semnare.
E greu să faci prognoze în această direcție, dar mă tem că într-un an și jumătate nu se va schimba nimic, va veni data de 1 ianuarie 2016 și în acel moment vom începe să soluționăm problema în regim de forță-majoră.”
Europa Liberă: Opinia economistului din Tiraspol, Serghei Melnicenko.
***
Europa Liberă: În ultima săptămână, dar şi mai înainte, preşedintele rus, Vladimir Putin, - în discuţiile avute cu preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, şi cu cancelarul german, Angela Merkel, pe tema crizei din Ucraina, - a vorbit şi despre ceea ce Moscova consideră a fi o „blocadă externă” a regiunii transnistrene. Sintagma a fost folosită şi de ministrul rus Serghei Lavrov în discuţiile cu secretarul de stat american John Kerry şi în apariții televizate. Acuzaţiile sunt respinse ferm de Moldova şi Ucraina, la fel cum au făcut-o la Chişinău, recent, adjuncta secretarului de stat american Victoria Nuland, şi ambasadorul Uniunii Europene, Pirka Tapiola. Despre pretinsa „blocadă”, Vasile Botnaru a stat de vorba cu analistul de la Chişinău, Igor Boţan:
Igor Boțan
Igor Boțan: „Federația Rusă este în căutarea pretextelor pentru a-și continua ofensiva pe care a început-o în Crimeea. Înțelegem cu toții că, dacă Federația Rusă s-ar opri doar la Crimeea, această ofensivă ar fi mai degrabă o pierdere de imagine a Federației Ruse. Regimul din Transnistria are sarcina să îi ofere Federației Ruse astfel de posibilități și pretexte pentru a interveni. De fapt, știm cu toții că nu există niciun fel de blocadă. A propos, despre blocadă s-a vorbit și după ce, în 2006, în martie, Republica Moldova a ieșit din procesul de negocieri, iar Transnistria s-a folosit de acest pretext pentru a invoca blocada Transnistriei, după ce a fost introdusă misiunea EUBAM.”Europa Liberă: De fapt, Transnistria a oprit atunci circulația trenurilor.
Igor Boțan: „Transnistria a oprit circulația trenurilor, partenerii din Ucraina atunci, de asemenea, au ridicat probleme pentru circulația trenurilor prin regiunea de nord a Republicii Moldova, invocând reparația unui pod. De fapt, lucrurile stau tocmai invers și, când spun că Transnistria caută motive ca să ofere Federației Ruse pretexte, ne amintim de provocările care au avut loc anul trecut: provocările cu instalarea posturilor vamale, decizia de a adopta așa-zisa „lege” privind hotarele Transnistriei, provocările permanente din zona de securitate, provocările legate de școlile moldovenești și ultimele provocări legate de interdicția pentru țăranii din satele care sunt sub jurisdicția Moldovei de a-și prelucra pământurile.”
Europa Liberă: Altfel zis, administrația de la Tiraspol, ca de obicei, o ia cu prăjina înainte.
Igor Boțan: „O ia cu prăjina înainte, într-o situație foarte clară: caută să provoace Chișinăul pentru a oferi Federației Ruse pretexte să își continue ofensiva pe care a început-o în Crimeea.”
Europa Liberă: Replica doamnei Victoria Nuland de a miza mai mult pe misiunea OSCE are șanse?
Igor Boțan: „Eu cred că această afirmație a doamnei Nuland este cu subtext. Există biroul OSCE la Tiraspol și la Chișinău, ei sunt foarte bine informați. Există misiunea EUBAM care vorbește foarte clar că nu există niciun fel de indicatori că Transnistria ar fi blocată. Și mai mult, cred că subtextul ofertei, dacă putem spune așa, a doamnei Nuland de a invita OSCE-ul, este că tocmai Federația Rusă a subminat arhitectura de securitate regională care are la bază OSCE.”
Europa Liberă: Dar Kremlinul are demult proprietatea de a-l crede pe Șevciuk. Ne putem aștepta că aceasta deja e un semnal că armatele s-au pornit?
Igor Boțan: „Eu cred că Federația Rusă vrea să transmită și să deprindă toată comunitatea internațională cu ideea că, în spațiul CSI și în fostul spațiu sovietic, Federația Rusă va proceda așa cum îi convine, căutând pretexte și acționând în numele concetățenilor, așa cum găsește de cuviință. Eu cred că aceasta este principala misiune acum a Federației Ruse pentru a primi un fel de carte blanche din partea comunității internaționale.”
Europa Liberă: Ce remedii există? Ce capacități de rezistență are Republica Moldova și Uniunea Europeană?
Igor Boțan: „Cred că Republica Moldova deocamdată procedează absolut corect, se asociază mesajului Uniunii Europene, evită să introducă sancțiuni împotriva Rusiei, așa cum s-a preferat să se vehiculeze pentru a face presiuni, la ONU a votat așa cum a votat comunitatea europeană și Statele Unite. Și invită partenerii din Europa și Statele Unite aici, în Republica Moldova, pentru a se convinge că autoritățile caută soluții pentru probleme și nu antagonizează Federația Rusă pentru a-i oferi pretexte.”
Europa Liberă: Relația Chișinăului cu Tiraspolul acum mai poate fi reanimată?
Igor Boțan: „Reacția cu Tiraspolul nici nu a fost întreruptă. Există un proces de negocieri care a fost relansat, în 2012, există o înțelegere pe agendă cu cele trei coșuri. Și aici este foarte important că Chișinău, în special, ministrul Reintegrării care, o dată, de două ori pe lună, este în studio aici, la Europa Liberă, și explică de ce este foarte important de a deschide cel de-al treilea coș pentru că șirul de probleme care trebuie soluționat este unul interdependent.”
Europa Liberă: Dar Șevciuk a anunțat o condiție clară și univocă, pledează pentru, cum zice el, un divorț civilizat, deci, Coșul al III-Iea Tiraspolul îl vede într-un singur fel?
Igor Boțan: „Da, dar formatul „5+2” de reglementare nu s-a referit la satisfacerea dorințelor Tiraspolului, ci se referă la soluționarea problemei în hotarele Republicii Moldova, în cadrul constituțional al Republicii Moldova. Vedem, de asemenea, pentru a provoca Republica Moldova, se condiționează ca Republica Moldova să renunțe la Legea din 2005 privind modalitatea de soluționare a problemei, lucru pe care transnistrenii și rușii întotdeauna au încercat să îl evite, spunând că nu este productiv, eficient să condiționezi în avans. Iată că, atunci când le convine, condiționează chiar foarte bine. Criza din Ucraina, încă o dată, ne demonstrează: toate aceste conflicte separatiste au fost gândite și au fost menținute ca ancore pentru fostele republici sovietice...”
Europa Liberă: analistul politic din Chişinău, Igor Boţan, în dialog cu Vasile Botnaru.
***
Asemenea îngrijorări însă au exprimat reprezentanți ai comunităţii ucrainene din Transnistria, neliniștiți de criza politică din ţara vecină şi conflictul cu Federaţia Rusă. Potrivit lor, comunitatea a expediat scrisori la Kiev cu rugămintea să nu se renunţe cumva la cotele pentru burse de studiu. Şi tot potrivit lor, într-o scrisoare de răspuns, Ministerul Educației al Ucrainei a explicat că oferta de burse pentru anul acesta încă nu a fost expediată la Chişinău şi la Tiraspol, din cauza afluxului mare de studenți din Crimeea, care - după anexarea peninsulei de către Rusia - vor să se transfere în instituțiile din Ucraina de pe continent.
Reprezentanți ai comunităţii ucrainene din Transnistria şi-au exprimat totuşi speranţa că bursele vor fi oferite în timp util, tot aşa cum, în unii ani, listele au ajuns mai devreme, în februarie, iar alteori la sfârşit de mai.
Criza din Ucraina se pare însă că-i neliniștește întâi de toate pe potenţialii beneficiari de burse din regiunea transnistreană:
„Mi-aş revizui planurile şi nu aş merge la studii în Ucraina, din cauza evenimentelor de acolo. Şi părinții, şi eu ne facem griji. Sunt fată, iar acolo-i aproape ca la război. Mi-e frică totuşi pentru viața mea. Studenți mai acceptă şi Rusia şi Moldova. Sigur, toţi vor să prindă un loc la buget. Oamenii în Transnistria nu-s foarte bogați. Părinții mei sunt simpli muncitori. De aceea, voi încerca să obțin un loc la buget.”
„Mi-e frică să merg în Ucraina. Ce se întâmplă acolo este o adevărată debandadă. Dacă era liniște, plecam. Aşa însă, nici nu vreau să mă gândesc. Voi rămâne să-mi continui studiile în Transnistria. Vecinul meu a vrut să meargă la părinți în Ucraina. A trecut de vama noastră, iar de partea cealaltă i-au luat mașina şi i-au rupt pașaportul rusesc. Vi se pare normal aşa ceva? I-au zis că au făcut asta în sprijinul Maidanului.”
„Dacă nu voi putea să merg în Ucraina, va fi cam dificil, pentru că salariile în Transnistria sunt cam mici, iar studiile prin contract sunt costisitoare. Probabil, în loc de Ucraina voi merge în Moldova, să obțin un loc bugetar. Ca să înveți în Moldova trebuie să cunoști limba română pe care o voi studia, sper, într-un timp cât mai scurt.”
Europa Liberă: De vorbă cu tineri, la Tiraspol. Ar mai fi de spus că nu toţi etnicii ucraineni sunt eligibil pentru bursele oferite de Kiev. Începând cu anul trecut, Ucraina a decis să acorde burse numai tinerilor ucraineni care NU deţin şi cetățenia ucraineană, ceea ce a stârnit, desigur, nemulţumirea comunităţii ucrainene de pe ambele maluri ale Nistrului.
***
Europa Liberă: Mii de tineri din regiunea transnistreană vin în fiecare an să-şi facă studiile la Chişinău. Una din cele mai solicitat instituţii este Academia de Studii Economice. Ala Ceapai a stat de vorbă despre condiţiile de studii pentru studenții din Transnistria cu rectorul ASEM, Grigore Belostecinik:
Grigore Belostecinic
Grigore Belostecinic: „În primul rând vreau să vă zic că noi privim studenţii care vin din raioanele din stânga Nistrului ca şi cetăţeni ai Republicii Moldova şi îi tratam absolut egal ca şi pe cei care vin la studii din alte raioane ale Republicii Moldova. Reieşind din faptul că nu întregul teritoriu al ţării este controlat de Guvernul de la Chişinău, pentru pretendenţii la studii care vin din localităţile unde se studiază după alte programe decât cele ale Ministerului Educaţiei, - zic alte programe în măsura în care avem licee în stânga Nistrului care studiază după programele Ministerului Educaţiei şi ele intră la aceleaşi condiţii ca şi restul tinerilor din Republica Moldova - pentru celelalte instituţii avem un plan separat de admitere pentru cei care au studii medii de cultură generală, adică au absolvit 11 clase în şcolile care nu sunt subordonate Guvernului de la Chişinău.Avem locuri separate cu finanţare bugetară pentru această categorie. Avem locuri cu finanţare bugetară pentru cei care vin din liceele subordonate Ministerului Educaţiei. Şi o categorie, şi alta în cazul în care nu sunt promovaţi la locurile cu finanţare bugetară sunt în drept să aplice şi în bază de contract. Sigur că cei care vin din liceele subordonate Ministerului Educaţiei sunt înmatriculaţi din start în primul an de studii. Cei care vin din şcolile de cultură generală absolvind 11 clase sunt înmatriculaţi la anul pregătitor, noi îi zicem ciclul zero, pentru a susţine examenele de BAC conform cerinţelor Ministerului Educaţiei, după care sunt înmatriculaţi la fel în aceleaşi grupe cu toţi studenţii din partea dreaptă a Nistrului.”
Europa Liberă: Acest an pregătitor înţeleg că se face pentru a compensa neconcordanţa de curiculă?
Grigore Belostecinic: „Absolut corect. Dânşii vin după 11 clase, respectiv îi pregătim pentru susţinerea examenelor de BAC după programele Ministerului Educaţiei. Îi aducem la acelaşi nivel de pregătire ca şi a celorlalţi pretendenţi la studii. Vreau să vă zic că noi, Academia de Studii Economice, suntem foarte solicitată ca instituţie de învăţământ de către cei care vin din partea stângă a Nistrului. Avem un număr foarte mare de studenţi din această regiune.”
Europa Liberă: Dar de ce credeţi că ei decid să-şi facă studiile superioare în Republica Moldova şi nu bunăoară în Rusia sau în Ucraina?
Grigore Belostecinic: „Este explicabil acest lucru. Diplomele din Republica Moldova eliberate de universităţi sunt recunoscute în toată lumea. Îşi pot continua studiile în universităţi din Europa la ciclul doi, masterat. În plus, ne considerăm că oferim studii de calitate. Şi mă bucură acest lucru de fiecare dată când îi aud pe cei veniţi din regiunea transnistreană spunând că vin la Chişinău pentru că consideră că aici e un nivel mai înalt al studiilor. Desigur că o parte dintre ei bănuiesc că merg după 11 clase să-şi facă studiile şi în Ucraina, şi în Federaţia Rusă. E firesc, întrucât şi cei care absolvesc aici liceele nu îşi continuă toţi studiile în Moldova. O parte dintre ei merg în Europa sau în alte state ale lumii. Pe mine mă îngrijorează alt lucru.
O parte din cei care studiază în partea dreaptă a Nistrului după 10 clase merg în şcolile din stânga Nistrului pentru a obţine diploma de absolvire a studiilor de 11 clase, din teama de a trece de procedura de susţinere a BAC-ului, şi merg după aceea la studii în Rusia. Asta mă îngrijorează mai mult, nu faptul că cei care vin din regiunea transnistreană se încadrează foarte uşor şi repede în mediul universitar de la noi.”
Europa Liberă: Aţi remarcat la aceşti studenţi un anumit disconfort când vin la studii?
Grigore Belostecinic: „Probabil că ceva există, unele elemente, dar nu cred că e vorba de disconfort. E ceva nou pentru ei ca şi pentru oricine care merge într-o altă regiune. Nu avem nici un fel de discriminare. Învaţă toţi după aceleaşi programe de studii, în aceleaşi grupe academice şi se integrează foarte bine în mediul academic. Nu cred că se simt mai timizi, sau că se simt ca în străinătate. Ei se simt ca acasă. O parte mare dintre ei până la urmă însuşesc foarte bine şi limba română, cei care nu o cunosc. Cei care cunosc limba română venind aici uneori solicită transferul în grupele cu predare în limba română. Ceea ce mă face să cred că îşi văd viitorul în partea dreaptă şi nu în partea stângă a Nistrului.”
Europa Liberă: Cu toate acestea o bună parte dintre ei revin în regiunea transnistreană după finisarea studiilor. Şi atunci unii ar putea să se întrebe de ce să fie instruiţi aceşti tineri din momentul în care cunoştinţele pe care le obţin vor fi de folos unei regiuni care nu recunoaşte suveranitatea şi integritatea ţării. Ce le-aţi răspunde?
Grigore Belostecinic: „Nu este o atitudine corectă. Marea majoritate dintre ei deţin cetăţenia Republicii Moldova, au buletine de identitate, paşapoarte moldoveneşti şi trebuie să îi tratăm drept cetăţeni ai Republicii Moldova. Noi optăm pentru integrarea ţării şi în acest caz, toţi aceşti cetăţeni rămân şi vor fi încadraţi în câmpul muncii în Republica Moldova. Dânşii venind la studii văd realităţile de aici, din partea dreaptă a Nistrului, şi văd că nu este aşa precum tratează ideologia de la Tiraspol situaţia din restul teritoriului Republicii Moldova. Este important faptul că venind aici văd care sunt realităţile şi că lucrurile se schimbă spre bine, ele sunt foarte vizibile pentru cei care vin din acel mediu încoace.”
Europa Liberă: Grigore Belostecinic, rectorul Academiei de Studii Economice din Moldova.
Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.