Românii nu au fost convinși încă de faptul că folosirea cianurilor și extragerea gazelor de șist sunt procese care pot fi făcute în siguranță.
În România guvernul se gândește să fructifice mai bine pentru bugetul de stat bogățiile subsolului, taxând mai substanțial companiile autorizate să le exploateze, dar asigurându-le în schimb că nu vor mai fi deranjate așa de mult de apărătorii mediului ambiant.
România a abandonat treptat încă de acum aproape 20 de ani exploatarea cărbunelui și în timp a renunțat și la minele de unde se extrăgeau diverse minereuri.
Deciziile politice succesive luate în acest sens au avut la bază studii economice care arătau că întreprinderile minere sunt neperformante.
Așa se face că pentru a alimenta termocentralele, care asigură aproape jumătate din curentul electric necesar țării, România importă cărbune, deși are încă suficiente resurse.
Acestea ar putea fi un prim argument al oficialilor români de a relua exploatările într-o modalitate eficientă, eventual prin concesionarea minelor unor corporații private cu experiență.
Ministerul Economiei insistă astfel pentru aprobarea „de urgență” a Legii minelor. Mizele acestei legi, sunt însă altele: demararea proiectului de la Roșia Montana unde o companie româno-canadiană vrea să extragă aur prin metoda cianurilor și trecerea de la explorarea gazului de șist la exploatarea lui, mai ales în noul context geo-politic, în care Rusia vrea să-și extindă influența cu forța.
Proiectul Legii minelor, care a căzut în Parlamentul României la sfârșitul anului trecut, pleca de la premiza că orice „proiect de interes public deosebit” poate fi demarat dacă „beneficiile economice și sociale pe care statul sau unitățile administrației locale le-ar obține direct sau indirect din proiectul respectiv sunt mai mari decât efectele negative de mediu”
Prevederile de genul acesta invită de fapt la abuzuri, într-o țară în care bunăvoința autorităților poate fi cumpărată încă, în ciuda luptei procurorilor antiocorupție.
„Legea minelor nu trebuie asimilată cu legea de aprobare a proiectului Roșia Montana”, a declarat joi Sorin Găman, director general adjunct la Ministerul Economiei, amintind că România a închis în ultimii ani 550 de mine din cauza ineficienței și a tehnologiilor învechite.
Oficialul român crede că acum tehnologiile au avansat și „sunt mulți care vor să investească în acest domeniu”, de aceea România trebuie să adopte în „regim de urgență” noua lege a minelor.
Pe de altă parte ministrul mediului Attila Korody, din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, formațiune aflată în colaiția de guvernare, a declarat că nu susține noul proiect legislativ al minelor, că legislația actuală nu permite avizarea proiectului miner de la Roșia Montana și că în ceea ce privește gazele de șist, lucrurile trebuie analizate serios.
Proiectul Legii minelor, așa cum a fost respins de Parlamentul României, părea făcut cu dedicație pentru câteva companii interesate de exploatarea aurului și a gazelor de șist.
Totuși într-un an electoral complicat, ar fi riscant pentru socialiști să mizeze pe acestă lege, chiar dacă au nevoie de bani pentru campanie. Românii nu au fost convinși încă de faptul că folosirea cianurilor și extragerea gazelor de șist sunt procese care pot fi făcute în siguranță.