„Potrivit articolului 49 din Tratatul UE, Georgia, R. Moldova si Ucraina, ca orice alt stat european, pot solicita să devină membre ale UE, cu conditia să adere la principiile democrației și statului de drept, și să respecte libertățile fundamentale, drepturile minorităților și domnia legii.”
Parlamentul European a spus într-o rezoluția adoptată astăzi că Republica Moldova, Ucraina și Georgia, ca orice țări europene, pot depune cerere să devină membre ale Uniunii Europene, în condițiile în care aderă la principiile democrației, respectului pentru libertățile fundamentale, drepturile omului și minorităților și asigură statul de drept. Rezoluția Parlamentului European, bazată în acest punct pe o propunere a europarlamentarei române Monica Macovei, nu are consecințe juridice și nu a fost încă examinată de țările membre. Dar este pentru prima dată când o instituție a Uniunii Europene adoptă un act care oferă o perspectivă de aderare celor trei foste republici sovietice.
Monica Macovei
Amendamentele depuse de Monica Macovei și votate în plen (în ciuda respingerii lor de către o parte a socialiștilor), cer Consiliului UE să autorizeze „imediat” Comisia Europeană să grăbească liberalizarea vizelor cu Ucraina, după exemplul moldovenesc.
Însă cel mai important amendament depus de Monica Macovei, și aprobat in cele din urma de legislativ, reprezintă o premieră în limbajul diplomatic dintre Uniunea Europeana și statele din Parteneriatul Estic. Textul spune negru pe alb că celor trei state, R. Moldova, Georgia și Ucraina, li se oferă posibilitatea de a deveni membre ale Uniunii Europene. „Acordul de Asociere cu Ucraina ca și cu celelalte state membre ale Parteneriatului Estic nu reprezintă țelul final în relațiile acestor țări cu UE. Potrivit articolului 49 din Tratatul UE, Georgia, R. Moldova si Ucraina, ca orice alt stat european, pot solicita să devină membre ale Uniunii Europene, cu conditia să adere la principiile democrației și statului de drept, și să respecte libertățile fundamentale, drepturile minorităților și domnia legii.”
De aceea PE cere Consiliului să semneze Acodurile de Asociere și de comerț liber și aprofundat cu R. Moldova și Georgia și iși exprimă acordul pentru propunerea unei decizii a Consiliului UE cu privire la aplicarea prevederilor Acordurilor de Asociere cu R. Moldova și Georgia imediat dupa semnarea acestora. Practic, prin acest text, Parlamentul îndeplinește o formalitate cerută de legislația europeană, urmând cursul legislativ potrivit căruia dupa acordul Parlamentului, Consiliul trebuie să ia act de decizia acestuia și să actioneze în consecință.
Însă PE face mai mult decât atât. În rezolutia de astîzi legislativul cere „de urgență” secretariatului Consiliului să reducă procedurile de notificare după semnarea Acordurilor de Asociere „astfel ca prevederile să fie aplicate imediat după semnare.”
Totodata PE cere ca dupa semnare Acordurile de asociere sa fie ratificate pana la incheierea mandatului actualei comisii (adica până in luna iunie a acestui an).
Rezoluția amintește și de cererea adresată Federației Ruse de către așa numitele autoritati de la Tiraspol din regiunea separatista Transnistria, de a recunoaște această regiune separatista ca un stat independent. „Acesta reprezinta un pas periculos și iresponsabil”, spune documentul adoptat la Strasbourg. Parlamentul reamintește în plus ca și referendumul din Găgăuzia „a fost anticonstituțional și, ca urmare, ilegal.”
În acelasi context deputatii europeni isi reitereaza sprijinul pentru integritatea teritoriala a R. Moldova și cer reluarea negocierilor in formatul „5 plus 2” însă nu oricum. „UE ar trebui sa solicite statutul de partener de negociere”, cere rezoluția PE, statut care, cred deputatii, va permite UE sa contribuie la găsirea unei soluții pașnice și viabile.