După două alegeri în care s-a folosit sistemul uninominal că electoratul a preferat notorietatea și bacșișul electoral în defavoarea meritocrației.
Politicienii români încearcă adesea să-și schimbe imaginea sau chiar să se credibilizeze prin asociere cu intelectuali, sportivi foarte cunoscuți sau chiar cântăreți și actori. Dan Voiculescu, fondatorul televiziunilor Antena 1, 2 și 3, cel care conduce de facto așa numitul Partid Conservator din România, asociat la guvernare cu socialiștii și-a dat demisia din Senat, crezând că în acest fel dosarul său de corupție va fi tergiversat. Locul lui a rămas neocupat încă de acum un an, dar mai sunt și alte locuri rămase vacante, pentru care guvernul va organiza alegeri odată cu scrutinul europarlamentar din 25 mai. Dan Voiculescu, Felix, după pseudonimul cu care semna delațiuni la Securitatea din perioada comunistă, ar vrea să-și păstreze locul în Senat prin candidatura cunoscutului tenisman Ilie Năstase.
Fost numărul unu mondial de mai multe ori la începutul anilor ’70, Ilie Năstase, 68 de ani, continuă să joace meciuri demonstrative, inclusiv cu lideri politici occidentali și este imaginea unei importante mărci elvețiene de ceasuri. Și-a încercat pentru prima dată puterile în politică în 1996, când a candidat din partea socialiștilor pentru primăria Bucureștiului. Atunci a pierdut acest meci, dar a fost un constant susținător în campaniile electorale ale PSD. Intrarea lui în cursă pentru un personaj atât de controversat cum este Dan Voiculescu nu e, deci, o surpriză.
Mogulul media ar putea primi o condamnare cu închisoare pentru că a cumpărat circa patru hectare de teren plus un hectar de construcții într-o zonă rezidențială a capitalei României la un preț de 75 de ori mai mic decât cel real prin privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare. Judecătorii sunt deocamdată în pronunțare, dar până atunci Dan Voiculescu încearcă să-și consolideze puterea și să-și credibilizeze imaginea. Ilie Năstase este astfel pentru el un bun prilej de a demonstra că e o persoană frecventabilă. Nu este de altfel singurul care intră în galeria puterii, fiindcă înaintea lui, atleta Gabriela Szabo a acceptat să conducă ministerul Tineretului și Sporturilor sub actualul premier Victor Ponta.
Cântărețul Victor Socaciu, fosta prezentatoare tv, Gabriela Vrânceanu Firea sunt de asemenea parlamentari socialiști. Gigi Becali, patronul Clubului Steaua a intrat în Parlament pe listele liberalilor la alegerile generale din 2012, sperând că va scăpa de justiție, dar se află la închisoare. Actorul Mircea Diaconu, condamnat printr-o decizie definitivă în urma unui conflict de interese să nu mai dețină funcții publice timp de trei ani, a demisionat din PNL pentru a candida independent la alegerile europarlamentare de luna viitoare.
Lista vedetelor din politica românească este lungă, de la senatorul Damian Drăghici, cântăreț de nai invitat pe cele mai selecte scene, până la cântăreața de muzică populară Ionela Prodan, devenită șefa Departamentului de Politici în Relația cu Românii de Pretutindeni de la Ministerul de Externe.
Toate partidele românești au avut de-a lungul vremii actori, sportivi sau cântăreți, dar lista lor s-a lungit odată cu trecerea la votul uninominal. Principalul risc al acestui tip de scrutin este tocmai preferința pentru vedete și oameni cu bani în defavoarea profesioniștilor. Se dovedește astfel după două alegeri în care s-a folosit sistemul uninominal că electoratul a preferat notorietatea și bacșișul electoral în defavoarea meritocrației.
Prima consecință a acestui sistem este deprofesionalizarea Parlamentului României, care acum reușește cu greu să aibă în comisiile de specialitate deputați sau senatori care cunosc domeniile respective. O analiză succintă sugerează că în perioada votului pe listă de partid, erau mai mulți universitari, economiști sau ingineri cu experiență în Parlament, decât acum, când legislativul este format din oameni mai tineri, dar care rareori au practicat cu adevărat o meserie înainte să fie politicieni.