Opinii în dialog: Gheorghe Cojocaru și Vasile Botnaru.
O treime din moldoveni nu ştiu daca preferă ca Moldova să fie parte a Uniunii Europene sau a Uniunii Vamale dominate de Rusia, potrivit ultimului Barometru al opiniei publice. Un punct de vedere cu istoricul Gheorghe Cojocaru.
Gheorghe Cojocaru: „La încheierea mandatului său de patru ani, Parlamentul European a recunoscut, printr-o rezoluție cu privire la țările membre ale Parteneriatului Estic, inițiată de grupul Partidului Popular European, și votată cu o majoritate covârșitoare de voturi, a recunoscut dreptul Republicii Moldova de a solicita calitatea de stat membru al Uniunii Europene, subliniind, explicit și în premieră istorică, că Acordul de Asociere la Uniunea Europeană pentru Ucraina și pentru alte țări ale Parteneriatului Estic „…nu reprezintă un scop final al relațiilor lor cu Uniunea Europeană”. Și, făcând trimitere la articolul 49 al Tratatului Uniunii, înaltul for de la Bruxelles a menționat că „Georgia, Moldova și Ucraina, ca și alte state europene, au o perspectivă europeană și pot să solicite să devină membre ale Uniunii”. Fiind o certitudine aderența lor la principiile democrației, respectul față de libertățile fundamentale, față de drepturile omului și ale minorităților, precum și supremația legii, după ce autoritățile de la Chișinău vor semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană care va intra în vigoare neîntârziat, se poate spune că, în această fază, Bruxellesul a acordat Republicii Moldova mai tot ce se putea pretinde.”
Europa Liberă: Cine a avut inspirația să deschidă această rezoluție istorică a Parlamentului European, a observat că acolo este abordată și chestiunea conflictului transnistrean, dar și subiectul referendumului anticonstituțional din unitatea teritorial-administrativă găgăuză, fiind subliniat sprijinul deplin pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova.
Gheorghe Cojocaru: „Într-adevăr, autoritățile de la Bruxelles și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu încercările de destabilizare a situației fie că acestea provin din zona transnistreană sau din enclava găgăuză și au reiterat întreg suportul Uniunii Europene față de integritatea teritorială a Republicii Moldova. Parlamentul European a calificat cererea Tiraspolului din 16 aprilie de a recunoaște teritoriul din stânga Nistrului ca stat independent drept un pas periculos și iresponsabil, îndemnând la continuarea dialogului în formatul „3+2” și la negocierea unei soluții pașnice și sustenabile. O asemenea abordare, probabil, dacă s-ar putea ajunge la o reglementare a diferendului transnistrean, ar putea aduce Republica Moldova mult mai aproape de admiterea în Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Vorbind despre pretențiile Tiraspolului de a i se recunoaște „independența”, care a fost reacția Ucrainei față de această revendicare?
Gheorghe Cojocaru: „Ministerul de Externe al Ucrainei a avut o reacție promptă și lipsită de echivoc în ceea ce privește aceste pretenții ale Tiraspolului, reiterând sprijinul său pentru soluționarea pașnică a conflictului, prin acordarea unui statut special garantat zonei transnistrene, în cadrul Republicii Moldova, integre și suverane. Mai mult decât atât, Ministerul de Externe de la Kiev subliniază că problemele social-economice cu care se confruntă Tiraspolul pot fi rezolvate „…nu prin punerea în aplicare a scenariilor dubioase, ci prin aprobarea vectorului european oferit cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului” de către conducerea de la Chișinău. Este pentru prima dată când autoritățile Ucrainei se solidarizează de o asemenea manieră cu cele ale Republicii Moldova și îndeamnă și populația din stânga Nistrului, între care și o importantă comunitate ucraineană, să susțină politica Chișinăului de integrare europeană.”
Europa Liberă: Așadar, toată lumea are în vedere două focare posibile de destabilizare: transnistrean și găgăuz, ambele menționate în rezoluția Parlamentului European. Ne putem aștepta și la alte surprize?
Gheorghe Cojocaru: „O surpriză, într-un sens mai puțin plăcut al cuvântului ar putea fi oferită de votul cetățenilor la parlamentarele din toamnă, mai ales că recentele sondaje de opinie atestă o diminuare a simpatiilor pro-europene și o creștere a celor euroasiatice. Prin urmare, dacă Bruxellesul a făcut tot ce putea face, astăzi, pentru Republica Moldova, Chișinăul rămâne cu tema de acasă încă nepusă la punct.”