După anexarea peninsulei Crimeea, autorităţile ruse au lansat o nouă campanie împotriva organizaţiilor neguvernamentale, bănuite că ar încălca legea „agenţilor străini”. Ileana Giurchescu rezumă relatarea corespondenților Europei Libere.
Se pare că cel puţin şase ONG-uri au fost controlate, prin surprindere, de trimişii procuraturii, în trei regiuni diferite. Printre ţintele acestor inspecţii se numără organizaţii cunoscute pentru apărarea drepturilor omului, cum ar fi Mame de Soldaţi, Agora şi Comitetul Împotriva Torturii.
Potrivit cotidianului „Kommersant”, care a relatat despre noul val de descinderi cu două zile în urmă, ar fi vorba de o nouă campanie împotriva activiştilor pentru drepturile omului, după cea de anul trecut, lansată odată cu adoptarea controversatei legi a „agenţilor străini”.
În 2013, mii de ONG-uri au fost inspectate, pentru că noua lege cere organizaţiilor neguvernamentale, care primesc finanţare din afară, să se declare „agenţi străini”. Noul val de inspecţii a afectat ONG-uri din Sankt Petersburg, Nizni Novgorod şi Kazan, capitala Republicii Tatarstan din Federaţia Rusă.
Ella Poliakova, de la organizaţia Mame de Soldaţi, care apără drepturile militarilor şi ale familiilor acestora, crede că raidul a fost provocat de atitudinea deschis critică a ONG-ului faţă de anexarea peninsulei Crimeea. „Procurorii mi-au spus direct că ce le-a atras atenţia a fost un articol critic despre politica din Crimeea pe care îl postasem pe pagina noastră de internet” – a explicat Ella Poliakova.
Un argument care nu este valid, juridic, mai ales după ce Curtea Constituţională a decis recent că o organizaţiei neguvernamentală nu poate fi catalogată drept „agent străin” numai pentru că este critică la adresa guvernării.
Acelaşi pretext fost folosit şi pentru a justifica un control în biroul de la Kazan al organizaţiei Agora, al cărei lider a fost întrebat despre un interviu pe care îl dăduse recent în presa rusă care ar fi indicat că Agora face politică, încălcând astfel legea.
Golos, grupul independent de monitorizare a alegerilor, a fost una din primele victime ale legii adoptată anul trecut. Grigori Melkonianţ, directorul adjunct al organizaţiei, atrage atenţia că legea ONG-urilor este atât de vag formulată încât sub acoperirea ei se pot comite multe abuzuri.
Într-un interviu cu Radio Svoboda, Melkonianţ crede că actualele descinderi şi anchete nu sunt decât începutul unei campanii, care ar putea duce la închiderea multor ONG-uri din ordinul tribunalelor.
La rândul său, Keir Giles, expert în probleme de securitate rusă la centrul Chatham House de la Londra spune că nu e nimic nou în actuala campanie.
Pe fundalul actualei confruntări dintre Rusia şi Occident, s-ar putea ca Moscovei să-i pese mult mai puţin de imaginea pe care o are în Occident. Ceea ce, crede Keir Giles, ar putea îngreuna mult situaţia ONG-urilor, mai ales dacă sunt finanţare din străinătate.
În acest moment, crede Giles, Moscova plăteşte Occidentului o poliţă politică pentru că ar fi sprijinit schimbările care au dus la evenimente precum Revoluţia Portocalie din Ucraina, acum zece ani.