Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
Liberalizarea comerţului cu Uniunea Europeană va fi benefică nu numai pentru Moldova, dar şi pentru regiunea transnistreană, declară negociatorul principal al Uniunii Europene pentru acordul de Liber Schimb cu Moldova, Luc Devigne.
Cum este să fii întreprinzător individual în stânga Nistrului? „Înainte, se putea munci în linişte. Dar acum, după ce au înăsprit controalele, este imposibil să lucrezi cu patenta…”
Şi… la Tiraspol a început Festivalul filmului american.
Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri şi principalele evenimente ale săptămânii trecute:
***
Președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a promis Republicii Moldova sprijin adițional dacă Rusia va aplica embargouri sau alte presiuni pentru a împiedica Chișinăul să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Van Rompuy s-a aflat la Chişinău pentru a-l invita oficial pe premierul Iurie Leancă să semneze acordul cu Uniunea Europeană pe 27 iunie, la Bruxelles. El a mai declarat ca semnarea acestui acord nu este scopul final al cooperării Uniunii cu Moldova. Oficialul european a amintit că Uniunea Europeană a anulat deja cotele de import a vinului moldovenesc ca răspuns la embargoul rusesc și a mai spus că Bruxellesul este gată să ofere ajutor și în cazul unor măsuri rusești față de emigranții moldoveni din Rusia.
Președintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a salutat apropiata semnare a Acordului de Asociere a Moldovei la Uniunea Europeană, insistând că de pe urma lui vor beneficia toți locuitorii țării. El a anunțat că Bruxellesul a aprobat în principiu eliminarea unor bariere pentru exportul de fructe și legume moldovenești şi a salutat, de asemenea, recenta eliminare a vizelor pentru moldoveni. Barroso a lăudat cooperarea Moldovei cu România, cu sprijinul Uniunii Europene, pentru diversificarea surselor de energie şi a reafirmat sprijinul UE pentru integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova.
Serghei Lavrov
La Moscova, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus într-un interviu pentru televiziunea Bloomberg că Rusia continuă să pledeze pentru o soluţie a conflictului transnistrean cu respectarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Republicii Moldova. „Cu condiţia - a adăugat şeful diplomaţiei ruse - ca Moldova să-şi păstreze neutralitatea fixată în Constituţie, şi Chişinăul şi Tiraspolul să ajungă la o înţelegere privind statutul Transnistriei”.Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a avertizat din nou Chişinăul cu repercusiuni dacă Moldova semnează Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Într-un interviu pentru publicaţia rusească Kommersant, Rogozin a spus că Moscova îşi va revizui legăturile sale economice cu Moldova dacă semnează Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Rogozin a mai spus şi că statutul de neutralitate al Moldovei se va schimba, dacă va alege să devină parte a Uniunii Europene. Rogozin a pledat şi pentru ca Moldova să se alăture Uniunii Vamale dominată de Rusia, spunând că Moscova ar saluta o astfel de schimbare.
Liderul celui mai mare partid de guvernământ din Moldova, Vlad Filat, spune că Chișinăul va face eforturi să ratifice până la vacanța parlamentară Acordul de Asociere la UE, pe care guvernul – a spus Filat - ar fi vrut să-l semneze mai devreme de data anunțată la Bruxelles, de 27 iunie. Într-o apariție la televiziunea română publică, joi, Filat a mai spus că presiunile rusești asupra Moldovei ar putea începe curând. Fostul premier a anticipat că eventuala înăsprire a condițiilor livrării de gaze rusești către Ucraina, de la 1 iunie, prin acceptarea numai a plății în avans, ar avea consecințe și asupra Moldovei și că ar putea urma și alte presiuni economice rusești, directe, pe care nu le-a numit.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare avertizează că tensiunile din Ucraina afectează economiile din întreaga Europă de Est şi regiunea caucaziană, nu numai economiile din Ucraina şi Rusia. În cazul Moldovei, BERD crede că anul acesta economia o să crească numai cu 2% faţă de 8,9% cât a fost rata de creştere în 2013. Este scăderea cea mai mare prognozată de experţii BERD pentru ţările est-europene. Experţii BERD au revizuit în jos şi prognozele pentru Belarus, Armenia, Azerbaidjan şi Georgia. Argumentul este că instabilitatea din regiune, cauzată de criza ucraineană, îndepărtează investitorii. Totodată, scade şi cererea pentru exporturi, două pieţe importante de desfacere pentru ţările din regiune, Ucraina şi Rusia, fiind acum în centrul crizei politice.
***
Europa Liberă: Moldova va semna pe 27 iunie Acordul de Asociere şi de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Chişinăul speră că după acest moment presiunile Rusiei asupra Moldovei vor slăbi în intensitate şi orientarea pro-occidentala a Moldovei va deveni clară. Negociatorul principal al Uniunii Europene pentru Acordul de Liber Schimb cu Moldova, Luc Devigne, s-a aflat la Chișinău zilele trecute şi, într-un interviu în exclusivitate pentru Europa Liberă, realizat de Valentina Ursu, şi-a exprimat încrederea că Moldova îndeplineşte condiţiile pentru semnarea Acordului.
Europa Liberă: Cum spulberați aceasta idee că piaţa Republicii Moldova ar putea sa fie inundata de mărfurile venite din Uniunea Europeana şi că economia Moldovei ar putea sa bata pasul pe loc?
Luc Devigne
Luc Devigne: „Teama este, prin definiție, irațională, si mărimea economiei moldoveneşti poate genera astfel de temeri, dar asta nu înseamnă ca ele sunt justificate. Înainte de negocieri am fost implicaţi in studii de impact, studii economice foarte transparente, care sunt publicate si care pot fi văzute pe site-ul delegației Uniunii Europene in Moldova, iar beneficiile pentru Moldova sunt clare: creşterea produsului intern brut datorita acestui Acord este evaluata la 5,4%, ceea ce inseamna o dublare a actualei cresteri, că importurile din Uniunea Europeana spre Moldova vor creşte cu 8%, iar exporturile Moldovei catre Uniunea Europeana cu 16%. Asa ca acestea sunt efecte pozitive foarte clare.Dar e mai mult decit atit. In afara de aceste cifre, este ceva greu de cuantificat, dar foarte important si anume imbunatatirea climatului de afaceri, care, prin sine, va atrage investitii. Si asta pentru că Acordul de Liber Schimb implica nu numai renuntarea la taxele vamale; noi stim ca in economia moderna nu sunt importante numai barierele comerciale, dar si cadrul regulator din lumea afacerilor.
Sa va dau un exemplu: Moldova poate exporta acum fara taxe un numar de produse agricole, inclusiv produse de origine animala. Dar din cauza reglementarilor legate de siguranta consumatorului in Uniunea Europeana, ea nu poate exporta nimic. Ce facem acum? Ne concentram pe aspectul asigurarii calitatii produselor prin asistenta tehnica si printr-un capitol foarte amanuntit si detailat, va permite Moldovei si exportatorilor de produse animale sa le poata duce in Uniunea Europeana. Acesta este doar un exemplu. Mai sunt si altele.
De ce noi am creat si sprijinim apărarea proprietatii intelectuale, sau reguli pentru competitie sau reguli pentru servicii? Moldova va putea sa trimita specialisti in Uniunea Europeana şi asta este ceva nou. Este greu sa fac un rezumat, dar sunt multe posibilitati care se creaza prin acest acord.”
Europa Liberă: In procesul de negocieri ati incercat sa antrenati si partea transnistreana. Ei continua sa aiba reserve si sa sustina ca acest Acord de Liber Schimb nu este benefic regiunii si a cerut un capitol separat in acest acord care sa priveasca direct regiunea transnistreana. De ce insista Tiraspolul pe aceasta idee?
Luc Devigne: „Sunt mai multe aspecte la aceasta intrebare. Intr-adevar, noi si autorităţile moldovene i-am invitat pe transnistreni sa vina la negocieri si un reprezentat al lor a participat la toate negocierile, a avut acces la toate documentele, şi asta ne-a facut placere. Dar apoi, am fost dezamagiti, ca in ciuda acestor informatii transnistrenii continua sa aiba atitudini negative fata de acest Acord, care va fi foarte benefic pentru Moldova, asa cum v-am explicat. Si ca atare si pentru Transnistria!
Noi chiar am extins, unilateral, preferinte speciale pentru ei si anume aminarea punerii in aplicare pina in 2015, astfel incit sa aiba timp suficient sa se decida si daca vor sa se aplice prevederile acordului in regiune, sa se poata pregati pentru acest lucru, dar daca vor continua sa refuze, atunci aceste prevederi preferenţiale vor fi pierdute, dar nu vom bloca Transnistria, nu vom interzice importul de bunuri facute in regiune, dar aceste bunuri vor fi tratate ca orice bunuri venind dintr-o tara cu care noi nu avem regim preferential.
Asa ca, usa este deschisa, ei trebuie sa se decida, si noi speram ca vor vedea lumina si beneficiile economice, dar daca la urma nu vor dori, noi nu ne vom opri in politica noastra, care este mai larga decit Moldova, ea priveste toate tarile din Parteneriatul Estic.
Si ca sa raspund la ultima parte a intrebarii Dvs, legile internationale nu ne permit sa incheiem acorduri cu un stat „non existent" din punct de vedere al legislatiei internationale. Am oferit Tiraspolului si eu am fost acolo de trei ori, sa fim un fel de purtator de mesaje intre ei si Chisinau, pina acum au refuzat aceasta oferta, dar oferta ramine deschisa. Dar partenerul nostru este Moldova si orice solutie trebuie sa mearga prin canalele legale.”
Europa Liberă: negociatorul principal al Uniunii Europene pentru acordul de Liber Schimb cu Moldova, Luc Devigne, a răspuns întrebărilor Valentinei Ursu.
***
Europa Liberă: Autorităţile din Tiraspol au anunţat că în ultima perioadă, rata şomajului în regiune a scăzut considerabil, fiind chiar cea mai mică în regiune, în timp ce numărul de întreprinzători individuali a fost într-o creştere dinamică. Astfel, statistica sugerează o dezvoltare activă a micului business în stânga Nistrului. Însă declaraţiile oficiale, cum de multe ori se întâmplă, par să fie contrazise de realităţi, după cum a aflat şi corespondenta noastră la Tiraspol, Karina Maximova. Relatează Lina Grâu.
Tiraspol
Şoferul de taxi Ruslan, din Tiraspol, spune că începând cu ianuarie 2014, toţi taximetriştii au fost obligaţi de autorităţi să se înregistreze ca întreprinzători individuali şi să procure patente.„După legislaţia şi regulile în vigoare noi trebuie să activăm ca întreprinzători individuali sau să fim angajaţi. Până în luna ianuarie, noi activam cu un permis pe care îl procuram de la administraţie. Apoi, ni s-a spus că s-a înăsprit controlul şi că va trebui să cumpărăm patentă. Au fost multe discuţii privind preţul patentei şi, în cele din urmă, l-au redus până la 350 de ruble, dar ne-au impus o aşa numită taxă de parcare. Aşa încât patenta îi costă pe şoferi, per total, 580 de ruble pe lună.”
Anterior, serviciile de taxi le puteau oferi numai persoanele juridice. Apoi, legea a permis să transporte pasageri şi întreprinzătorii individuali. Ţinând cont de deficitul bugetar imens, probabil, autorităţile au decis că taximetriştii ar fi o sursă bună de acumulări suplimentare la buget – numai în Tiraspol sunt aproximativ 500 de taxiuri, spune Vadim Doni, şeful comisiei pentru industrie, construcţii şi activitatea antreprenorială din Sovietul orăşenesc Tiraspol.
„Evident că cinovnicii au calculat şi văzut că dacă înmulţeşti numărul de taxiuri la preţul patentei obţii o sumă frumuşică. Dacă faci calculul pe un an de zile, obţii nişte indicatori cu care îţi poţi impresiona şefii, creând impresia că lucrezi. I-au adunat pe toţi comercianţii grămadă. Eroarea comisă este că toată această masă de oameni a fost trecută la patentă sub presiune administrativă, prin pârghii administrative, ignorând prevederile legislaţiei.”
Şoferul de taxi Ruslan, care este deţinător de patentă pentru zilele nelucrătoare, spune că are de gând să renunţe la această muncă, pentru că a devenit nerentabilă.
„Acum sunt mai multe maşini de taxi, iar piaţa eu consider că a fost monopolizată de o singură companie şi această firmă nu ţine cont de doleanţele şoferilor. Dacă acum un an eu aveam 2-3 comenzi pe, acum am 2 comenzi în 3 ore sau cel mult două comenzi la trei ore. În rest, stau pe loc. Lucrez 12 ore în tură, conform normelor. Deci, practic, nu am nici un câştig. Iar ca să fiu rentabil şi să adun ceva într-o lună, ar trebui să lucrez 24 de ore, peste o zi. Aşa voi putea să-mi întreţin şi maşina. Acum, eu nu am bani nici de reparaţii minore”.
Am discutat şi cu o vânzătoare de flori, Tatiana, care la fel s-a plâns că preţul patentei este prea ridicat. Veniturile modeste, spune ea, nu au cum să-i atragă pe tineri, care preferă astfel să plece să-şi caute de lucru peste hotare.
„Înainte, se putea munci în linişte. Dar acum, după ce au înăsprit controalele, este imposibil să lucrezi cu patenta, care costă 750 de ruble. În plus, mai ai cheltuieli pentru servicii, pentru hrană, este foarte greu. Dar au strâns şuruburile atât de tare, încât eşti nevoit să cumperi această patentă. Şefii noştri au patenta lor, ei închiriază încăperea, aduc florile. Dar patentă trebuie să aibă şi vânzătorii. Tineretul pleacă, rămân aici numai cei care nu mai pot pleca.”
Sovietul orăşenesc Tiraspol
Alesul local Vadim Doni este convins că deciziile vor fi eficiente atunci când conducătorii vor apleca urechea la doleanţele poporului.„Ca să nu discutăm în van despre problema dezvoltării businessului mic şi mijlociu, trebuie să facem pasul cel mai important – să-i auzim pe aceşti oameni şi să adoptăm legea pentru care există deja un program de dezvoltare a businessului mic şi mijlociu într-o regiune sau alta şi în care sunt fixate termenele de realizare, scopurile principale, activităţile, formele de susţinere a întreprinzătorilor mici şi mijlocii. Şi atunci va fi limpede ce rezultate să aşteptăm peste cinci, şase sau zece ani.”
O opinie împărtăşită şi de şoferul de taxi Ruslan, care este convins că dialogul între toate părţile interesate ar putea influenţa pozitiv dezvoltarea afacerilor micilor întreprinzători din Transnistria.
„În primul rând, prin dialog, problemele trebuie rezolvate împreună cu firmele de transportatori şi cu şoferii. Şi ei trebui incluşi în tot felul de comisii care se ocupă de acest domeniu. Dar astăzi şoferii se tem de răzbunarea şefilor de firme şi că vor fi daţi afară.”
Mulţi întreprinzători se plâng în ultima vreme că s-au înăsprit sancţiunile financiare şi s-au înteţit controalele, ceea ce se răsfrânge negativ asupra mediului de afaceri, în general, şi nu contribuie la dezvoltarea afacerilor. În prezent, aproximativ 90 la sută din micii întreprinzători din Transnistria practică micul comerţ – afacerile de producţie fiind mai curând o excepţie.
***
Europa Liberă a discutat şi cu mai mulţi locuitori din Tiraspol întrebându-i dacă dezvoltarea antreprenoriatului individual ar putea fi o alternativă la emigrarea forţei de muncă.
La piaţa din Tiraspol
„Nu, aici este ireal, pentru că n-are cine comercializa – piaţa e supra-aglomerată, iar produsele străine sunt mai ieftine şi nu are rost să le cultivi aici. Munca la ţară este foarte grea, însă produsele sunt ieftine. Înainte, când fructele şi legumele erau duse cu maşinile la Moscova, în Ucraina sau în Belarus, era rentabil, exista un interes. Acum e greu. Nu mai este rentabil.”„Întreprinzătorii muncesc în van. Cât ai investit, atâta câştigi şi să dea Domnul să nu ieşi în pierdere. Impozitele-s mari, nu există piaţă de desfacere, e mai simplu să pleci ca să câştigi un ban.”
„Am fost şi eu plecată după bani, dar acasă e mai bine. Acolo e greu, cazarea e scumpă, te costă mult ca să-şi găseşti o muncă bine plătită. În acest sens, aici e un pic mai simplu…”
„Vreau să vă zic: cui nu-i place să muncească, n-o să câştige, iar cine munceşte – acela va câştiga şi aici, acasă.”
„Dacă ai dorinţă, poţi şi aici să faci bani, fără ca să pleci şi să-ţi laşi copiii.”
„Am fost plecată 10 ani şi tot m-am întors acasă. Cum se zice, acasă-i cel mai bine.”
„Aici n-are sens să te ocupi cu ceva. Pentru că nu este rentabil. Concurenţa e prea mare. Nu ştiu ce business trebuie să ai şi câţi ani să lucrezi ca să câştigi măcar ceva. Iar peste hotare lumea adună bani şi apoi revine acasă. Eu aş fi plecat.”
Europa Liberă: opinii ale locuitorilor din Tiraspol.
***
Europa Liberă: Direcţia responsabilă de economie în executivul din Tiraspol a elaborat un proiect de hotărâre prin care magazinele din regiunea transnistreană vor fi obligate să pună în vânzare anumite mărfuri de producţie locală. Deocamdată, lista produselor nu a fost dată publicităţii şi nu a fost încă aprobată, dar micii comercianţi se pare că s-au bucurat la auzul ştirii. Printre ei şi Vladimir, proprietarul unei cafenele:
La piaţa din Tiraspol
„Este necesar ca producătorul să fie sprijinit, să i se ofere şi subvenţii. Este un lucru bun să dezvolţi piaţa internă. Activitatea mea este specifică. Eu vând mai mult produse lactate, produse de panificaţie şi patiserie de bună calitate, de nivel european. Tot de ce este nevoie este dorinţă şi un pic de sprijin financiar”.Statistica oficială de la Tiraspol indică o creştere a producţiei în industria alimentară a regiunii. În primele două luni, comparativ cu perioada similară a anului trecut, a crescut de câteva ori producţia de crupe şi ape minerale, cu 50 la sută – producţia de vinuri şi a semipreparatelor din carne de pasăre şi carne afumată. Produsele locale alcătuiesc, de fapt, sortimentul de bază al magazinelor alimentare mici în Transnistria, ne-a spus Valentina, proprietatea unui asemenea magazin.
„Luăm produse de la producători locali. Cârnaţul e de la noi, din Tiraspol, Bender, Parcani - de altul nici nu avem. Tot ce avem, în principiu, e de la noi – şi pelmeni, şi peştişor, şi sălăţele, merişoarele sunt tot de-ale noastre. Copturile sunt tot de aici, întotdeauna proaspete, gustoase. În principiu, toate ne plac.”
Iniţiativa administraţiei pare să devină şi mai actuală în contextul crizei din Ucraina, care este principalul furnizor de produse alimentare în regiunea transnistreană, după ce micii importatori şi-au încetinit activitatea din cauza instabilităţii şi nesiguranţei din ţara vecină.
***
Europa Liberă: Regiunea transnistreană nu va accepta regulile unui comerţ liber cu Uniunea Europeană, nici măcar după expirarea perioadei de tranziţie la finele anului 2015 oferită de Bruxelles. Este de părere fostul şef al diplomaţiei de la Tiraspol, Vladimir Iastrebciak. Într-un interviu realizat de Lina Grâu, fostul negociator transnistrean crede că asocierea economică a Moldovei la spaţiul european va face Tiraspolul să se îndepărteze şi mai mult de Chişinău.
Vladimir Iastrebciak: În primul rând, semnarea Acordului de Asociere va duce la schimbarea realităților – situația se va schimba destul de mult și, din punctul meu de vedere, va avea un impact negativ asupra dinamicii relațiilor dintre Chișinău și Tiraspol. Și asta, pentru că posibilități de compromis, sau posibilități de a aplica parțial Acordul de Asociere, practic, nu există. Adică, Transnistria trebuie fie să fie de acord cu aplicarea tuturor cerințelor la pachet, fie să nu participe în niciun fel la Acordul de Asociere.
Vladimir Iastrebciak
Din punctul meu de vedere, o abordare corectă au arătat, cât ar părea de paradoxal, ucrainenii, care au separat partea politică, pe care au semnat-o deja, de cea economică, negocierea căreia încă mai continuă.Dar se pare că șanse ca și în cazul nostru să fie adoptat un scenariu similar nu există. Acordul implică un ghem întreg de contradicții de ordin diferit – economice, politice, sociale. Și acest ghem de probleme, luat împreună, va duce la faptul că posibilitățile noastre comerciale cu Uniunea Europeană vor fi limitate substanțial. Aceasta este componenta de bază a îngrijorărilor noastre. Și aceste aspecte vor avea un impact direct asupra procesului de negocieri, și nu cred că unul pozitiv.
Europa Liberă: Faptul că implementarea Acordului de Liber Schimb în Transnistria a fost amânată pentru un an îmbunătățește situația sau de fapt nu rezolvă problema?
Vladimir Iastrebciak: Sigur că într-o anumită măsură îmbunătățește situația – dă posibilitatea de a mai lucra încă un an în condițiile anterioare și de a ne gândi la elaborarea unor noi mecanisme. Dar, din păcate, asta nu oferă garanții că pe parcursul acestui an, până în 2016, contradicțiile vor fi soluționate.
La modul ideal, dacă ar mai exista asemenea posibilități, ar trebui revăzute unele formulări cu privire la Transnistria din Acordul de Asociere și de analizat posibilitatea aplicării mai selective a unor prevederi legate de Acordul de Liber Schimb. În textul acordului este foarte clar fixat principiul – fie totul, fie nimic.
Europa Liberă: Ce vor face autoritățile transnistrene în acest an oferit ca perioadă de grație? Vor încerca să negocieze cu UE pentru a primi alte facilități sau pentru a schimba unele condiții din Acordul de Liber Schimb, vor încerca să implementeze prevederile acestuia sau vor încerca să reorienteze producția din regiune către piețele din Rusia și CSI?
Vladimir Iastrebciak: Ați formulat destul de punctual posibilele acțiuni ale părții transnistrene. Atâta doar că cel mai probabil se va pune accent prioritar pe încercarea de a reveni cât mai mult pe piața rusească și, în acest sens, va fi folosită și influența reprezentantului special al președintelui rus pentru Transnistria, Dmitrii Olegovici Rogozin.
Nu mă îndoiesc nici asupra faptului că și contactele cu reprezentanții UE vor continua. Asta mai ales că în Transnistria se știe cum a apărut decizia cu privire la amânarea cu un an a implementării Acordului de Liber Schimb pentru Transnistria. A fost o decizie politică a structurilor politice ale UE care a fost adoptată în condițiile interne deloc simple din UE. Structurile responsabile de relațiile comerciale din Comisia Europeană au fost, ca să zic așa, nu foarte încântate de această inovație, de această perioadă de grație pentru Transnistria. În plus, există înțelegerea componentei politice a acestui moment și înțelegerea faptului că aceste aspecte vor avea un impact direct asupra negocierilor.
Iată de ce cred că și cei din UE înțeleg problema, nu înțeleg deocamdată cum să o soluționeze, dar existența problemei este recunoscută de toată lumea. Ceea ce înseamnă că într-un fel sau altul se va încerca în acest an depășirea divergențelor și contradicțiilor existente.
Europa Liberă: Mulți experți spun că Rusia ea însăși nu este într-o situație economică prea bună, iar Transnistria depinde foarte mult de Rusia. În aceste condiții, în ce măsură este realist să se mizeze foarte mult pe susținerea Rusiei și pe piața de desfacere de acolo?
Europa Liberă: Tot săptămâna care se încheie la Chișinău a fost și negociatorul-șef din partea UE pe partea economică a Acordului de Asociere, Luc Devigne, care a declarat că nu există o blocadă economică a regiunii transnistrene, iar agenții economici din Transnistria sunt liberi să exporte în UE în regim comun, fără preferințe comerciale. În plus, oficialul european a criticat teza venind de la Moscova precum să UE și Chișinăul forțează Tiraspolul să accepte noile reguli de comerț.
Vladimir Iastrebciak: Mi-aș permite să nu fiu de acord cu oficialii europeni. Poate că Transnistria va putea face comerț în condiții comune, fără regim preferențial, dar atunci este puțin probabil ca mărfurile să fie competitive. Și atunci va apărea o problemă principială foarte interesantă – în ce calitate vor fi importate aceste mărfuri în UE? Va fi de acord, de exemplu, Republica Moldova să recunoască că aceste mărfuri nu provin din Republica Moldova? Și atunci, își pierde sensul tot sistemul care a fost construit începând cu anul 2006 – cu înregistrarea permanentă, cu încercările de a extinde jurisdicția Republicii Moldova asupra Transnistriei. În acest caz Chișinăul va trebui, elementar, să recunoască că aceste mărfuri nu sunt produse în Moldova și în felul acesta să aducă încă o contribuție importantă la sarcina consolidării suveranității republicii moldovenești nistrene.
Dacă e să vorbim serios, impresia mea este că o analiză serioasă a riscurilor politice, a provocărilor politice şi juridice legate de regimul de liber schimb cu UE nu a fost făcută de nimeni și primii care și-au pus această problemă au fost anume cei din aripa politică a UE. Cei din aripa economică, același Luc Devigne, își pot permite mai mult calm, deoarece probabil consideră că aceste fenomene de criză nu-i vor afecta. Cu problemele care vor apărea va trebui să se lămurească șeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola, și noua componență a Serviciului european pentru relații externe.
Le-am spus de mai multe ori colegilor europeni că în condițiile unui conflict nereglementat ei nu și-au lăsat nici măcar o cheie de rezervă, dând toate cheile pe mâna părții moldovene. Dar în condițiile în care acest conflict între Moldova și Transnistria chiar există, iar nivelul de încredere între părți este destul de scăzut, să ne așteptăm că Tiraspolul se va bucura și va accepta în totalitate toate condițiile – deja nu din partea UE, ci din partea Republicii Moldova – este cel puțin naiv. Iată de ce este evident că aceste acțiuni vor înrăutăți relațiile și așa destul de dificile.
Dmitri Rogozin şi Evgheni Shevciuk, Tiraspol, 9 mai 2014
Europa Liberă: Tot recent a avut loc o situație foarte interesantă, în care Dmitrii Rogozin a ajuns să fie blocat în Republica Moldova pentru că spațiul aerian pentru avionul cu care zbura a fost închis. În plus, autoritățile moldovene au confiscat câteva cutii cu semnături ale transnistrenilor pentru alipirea la Rusia. Credeți că vor urma măsuri de răspuns?Vladimir Iastrebciak: Eu cred că Chișinăul a greșit totuși. Chestiunea cu semnăturile nu a meritat consecințele care pot urma. Să nu uităm că Rogozin are mai multe funcții – pe lângă faptul că este vicepremier și este reprezentantul special pentru Transnistria, el este și co-președinte al Comisiei guvernamentale mixte pentru cooperare comercial-economică dintre Rusia și Republica Moldova.
Să tratezi astfel persoana de care depinde din partea rusă cooperarea comercial-economică nu este înțelept. Nu văd ce avantaje a primit Republica Moldova în schimbul acelor cutii cu 30 mii semnături – doar ca să arate cine este stăpân în casă? Mi se pare un raționament pur și simplu mărunt.
Întotdeauna când acționezi trebuie să înțelegi foarte clar ce rezultat vei avea. Lui Rogozin această situație i-a adus un atu politic – acum el va putea mereu invoca faptul că partea moldovenească s-a purtat ostil. Acest pas neprietenos din partea Chișinăul în mod sigur va avea consecințe asupra contactelor bilaterale.
Europa Liberă: opinia expertului de la Tiraspol, Vladimir Iastrebceak.
***
Europa Liberă: La Tiraspol a început Festivalul anual al filmului american, organizat de Ambasada Statelor Unite în Moldova. Festivalul are loc în perioada 16-21 mai la Centrul de filme şi video Tiraspol. Intrarea la toate proiecţiile este liberă. Festivalul a fost deschis de ambasadorul american William Moser, care a menţionat între altele că limbajul cinematografic este universal şi nu cunoaşte graniţe. Revine la microton, Lina Grâu.
Prima proiecţie a festivalului, filmul „It's a Wonderful Life” („O viaţă minunată”) a adunat o sală aproape plină la Centrul de filme şi video „Tiraspol”. Ca să deschidă festivalul a venit personal ambasadorul Statelor Unite în Moldova, William Moser:
„Este o nouă ediţie a Festivalului de film american. Cinematografia reprezintă un limbaj universal, care este înţeles de toţi oamenii, indiferent de naţionalitate…”
Aici însă stația de sunet s-a deconectat, la care ambasadorul a reacţionat: „Pot desigur să vorbesc şi fără microfon”, şi a continuat cuvântul de deschidere. El a spus între altele că filmele aduc diversitate în dialogul social, punând însă în evidenţă valorile, sentimentele şi visele comune.
Vorbind despre prima peliculă a festivalului, William Moser a spus că îi place foarte mult acest film:
William Moser, la deschiderea Festivalului de film american la Tiraspol
„Astăzi avem un film foarte cunoscut şi este pentru mine unul din cele mai preferate - „It's a Wonderful Life” („O viaţă minunată”). Eu ştiu aproape pe de rost întregul film, pentru că l-am văzut de multe ori.”În finalul ceremoniei de deschidere a festivalului, câţiva tineri s-au apropiat de ambasadorul american şi i-au înmânat aşa numita panglică a Sf. Gheorghe, spunându-i că fac acest gest, citez, „în memoria Victoriei noastre comune din anul 1945!”
Este a treia ediţie a Festivalului de film american la Tiraspol. Anul acesta el are genericul „Marii regizori americani” şi cuprinde 12 pelicule de diferite genuri: dramă, comedie, acţiune, horror, filme de familie şi de animație. Toate filmele sunt prezentate în engleză cu subtitrare în limba rusă, iar intrarea este liberă.
Pe lângă Festivalul de film, Ambasada americană în Moldova organizează în ultimii ani în timpul Sărbătorilor Pascale în regiunea transnistreană concerte de muzică clasică. Periodic, organizează şi expoziții de pictură, iar în curând pe transnistreni îi aşteaptă un nou eveniment:
„Va fi un training internaţional de baschet – sportul meu preferat. Este o ocazie minunată de a ne împărtăși entuziasmul faţă de acest sport american, care este tot o parte importantă a culturii noastre.”
După vizionarea filmului, am vrut să aflăm şi impresiile spectatorilor:
Фестиваль американского кино в Тирасполе
„Îmi place. Încerc să le vizionez pe toate. Anul trecut am fost şi anul acesta am vrut neapărat să vin. Mă strădui să merg la filme americane. Am fost şi la festivalul suedez anul trecut, şi la cel de film francez. Fiecare are şcoala sa. De dragoste, romantice… Cele suedeze diferă un pic – sunt mai dramatice.”
„Încă în 2003, când am plecat la Moscova la masterat, mergeam des la „Muzeul cinematografiei”. Acolo m-am îndrăgostit de film. Din păcate, muzeul a fost închis în 2007 – a rămas fără sediu - ceea ce a fost foarte umilitor. Dar în acei patru ani am reuşit să văd multe retrospective de felul acesteia. Am stat, apoi, trei ani în Japonia – şi acolo erau asemenea retrospective, chiar şi ale filmelor ruseşti sau ale unor regizori. Îmi place foarte mult filmul, de aceea întotdeauna vin la asemenea evenimente.”
„Mi-a plăcut foarte mult, sunt foarte fericită că am venit la acest film. În primul rând, m-a impresionat că filmul e din 1946, după război, şi se simțea foarte mult trăirea… Am râs mult şi am plâns mult… M-a mişcat filmul, a intrat deja în lista celor preferate şi de aceea sunt foarte bucuroasă. Am mai fost la festivalul filmului suedez şi german. La fel, ne-a plăcut mult. Însă acest film, chiar dacă durează două ore şi jumătate, nu s-a simţit deloc. M-a prins, foarte mult mi-a plăcut.”
„Noi trăim departe de America şi am vrut să aflu mai multe despre cultura americană. E un alt popor, ne desparte un ocean, şi chiar dacă unele idei şi trăiri sunt departe de noi, totuşi am văzut scene la fel de emoționante… Şi, din tot sufletul, ba rădeam, ba plângeam…”
„E interesant să urmărești un film în limba engleză, în original. Chiar dacă nu ştim prea bine engleza, a fost foarte interesant. Şi filmul este foarte bun, realmente, foarte puternic. Mi-a dăruit astăzi un zâmbet şi deja pot să mă bucur. Sunt pentru prima oară şi cred că voi reveni şi mâine şi poimâine.”
„De ce am venit? Astăzi ne odihnim. Noi mergem cu nepotul şi la dansuri, dar la filme – nu prea. Însă astăzi mi-a zis: hai să mergem la acest film, şi-am mers. Impresiile sunt bune. Filmul este foarte pozitiv, şi distractiv, şi emotiv – totul este acolo.”
Europa Liberă: Opinii ale spectatorilor din Tiraspol de la Festivalul filmului american.
Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.