Sesiunea examenelor de bacalaureat începe săptămâna viitoare cu proba de limbă română pentru elevii din școlile cu predare în limbile minorităților. Pentru al doilea an la rând, în centrele de examinare își vor face apariția mult criticate camere video anti-copiat. Relatează Tamara Grejdeanu.
Au sărbătorit ultima zi de şcoală, dar nu şi-au luat rămas bun de la ea. Absolvenţii Liceului Nicolae Gogol din capitală, cu predare în limba rusă sunt printre cei care în câteva zile vor da startul sesiunii de bacalaureat din acest an. Interlocutorii mei mărturisesc că după măsurile anti-fraudă introduse anul trecut, s-au străduit să înveţe sistematic. Este şi cazul Anei Uretâi. În opinia ei, cei care au învăţat sârguincios 12 ani, aşteaptă ca acest exerciţiu să fie unul corect, iar notele să fie luate după merit:
„Vreau să am rezultate bune, precum cele cu care am terminat liceu. De la începutul acestui an am început să învăţ mai mult, să repet temele pe care nu le-am înţeles şi nu le cunoşteam suficient. Cred că e bine să se desfăşoare în acest fel bacalaureatul, pentru că cei care au învăţat, vor susţine neapărat.”
Din cei peste 20 de mii de candidaţi din acest an, circa 6200 sunt restanţieri din sesiunile anterioare. După ce s-au obişnuit ani la rând să scrie probe de evaluare şi examene de control având fiţuici ajutătoare prin buzunare, supravegherea strictă a examenelor îi sperie pe mulţi dintre absolvenţi, recunoaşte eleva Irina Hriplivaia. Ea consideră neîntemeiate aceste rigori, şi crede că cine are de copiat oricum o va face:
„Poate că nici nu am intenţia de a copia, dar din toate părţile ne vor urmări supraveghetorii şi ne vor filma. Nu e corect. De copiat se va copia mereu, în pofida oricăror restricţii. Până acum toţi au copiat la examene. Când vom merge la universitate aceste cunoştinţe din şcoală puţin ne vor trebui.”
Cel mai mult, elevii îşi fac griji pentru proba de matematică şi limba română. Faptul că o aud vorbindu-se în stradă nu le este de mare folos, atunci când nu au parte de instruirea necesară la şcoală, susţine absolventa Irina Hriplivaia:
„Examenul la română, acesta va fi cel mai dificil pentru mine. Nu am avut profesori buni de la care să învăţ această limbă, în fiecare an se schimbau. Nu am reuşit să o învăţ, ştiu asta. Cei care mă înconjoară vorbesc în rusă şi de asta nu prea folosesc româna.”
Stau de vorbă şi cu una din profesoare, Ella Filipenco. Pe tot parcursul anului, spune ea, a îndemnat elevii să perceapă supravegherea video ca pe o necesitate de descurajare a copiatului şi nu ca pe un factor stresant:
„Dacă nu ar fi introdus aceste reguli, educaţia ar fi ajuns la pământ. Diplomele noastre nu ar fi valorat nimic, dar aşa, cred că această sistemă se va îndreptăţi. Poate că mai târziu, vor revedea aceste cerinţe de care nu se bucură elevii şi vor avea mai multă încredere în ei, dar acum supravegherea video este necesară.”
Şi directoarea liceului Taisia Anikiev insistă pe ideea că nu toţi tinerii trebuie să aibă note mari la bacalaureat. Totuşi, ea consideră că şi profesorii trebuie şi revadă scara de priorităţi şi evaluare a elevilor, astfel încât aceştia să nu aibă aşteptări exagerate:
„Ca profesori noi trebuie să fim mai concreţi în cerinţe, să selectam materialul de care ei au nevoie, ei nu pot să însuşească tot. Aceste reguli mai stricte de supraveghere sunt necesare, pentru că elevii nu trebuie să aibă iluzia că ştiu tot, cunoştinţele trebuie evaluate obiectiv. O notă mare, dar nemeritată, poate e şi un succes, dar numai temporar.”
Aproape toţi tinerii cu care am reuşit să vorbesc azi la liceul Nicolae Gogol din Chişinău mi-au spus că elevii vor înceta să mizeze pe copiat atunci când vor vedea utilitatea temelor studiate la lecţie. La această sesiune elevii vor primi teste asemănătoare la structură cu cele de anul trecut, unele materii având chiar un grad de complexitate mai mic. Elevul care va fi prins copiind la un examen i se vor anula toate celelalte probe şi va putea susţine repetat bacalaureatul în anul următor.