La Chișinău au fost comemorate vineri victimele primului val de deportări comuniste. Victime ale deportărilor și urmașii lor au depus flori la memorialul din Scuarul Gării Feroviare, împreună cu numeroși oficiali și politicieni. În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, au fost deportate peste 22 de mii de persoane iar numărul total al deportaților din perioada stalinistă din ceea ce astăzi este Republica Moldova este estimat la 58 de mii de oame. Alexandru Postică este avocat la asociația Promo Lex. El a reprezentat în instanțe numeroase victime ale deportărilor, la procese de recuperare a averilor. Tamara Grejdeanu l-a întrebat la început dacă după prăbușirea Uniunii Sovietice precum și în ultimii ani s-a făcut destul pentru reabilitarea mulțumitoare a victimelor.
Alexandru Postică: „O nedreptate mare a fost, istoricii s-au expus deja. Ceea ce este la moment, avem o legislaţie care nu răspunde tuturor cerinţelor foştilor deportaţi, deci ea nu asigură pe deplin restituirea bunurilor şi recuperarea prejudiciilor care au fost comise. Este necesară amendarea acestei legislaţii.”
Europa Liberă: În ultimii ani, s-au produs unele schimbări la nivel de repunere în drepturi sociale, economice a victimelor, se mişcă lucrurile din loc?
Alexandru Postică: „Ultimele modificări care au fost produse notează din anul 2012. A fost modificată legea prin a pune în sarcina Ministerului Finanţelor achitarea despăgubirilor pentru averile confiscate, instituţionalizate sau luate în alt mod. Totodată, a fost modificat cadrul normativ în ceea ce priveşte posibilităţile persoanelor care locuiesc în stânga Nistrului, să depună cereri în comisiile specializate din zonele limitrofe a regiunilor din stânga Nistrului pentru a recupera prejudiciul material.”
Europa Liberă: Este funcţionabilă această cale, oamenii încearcă să îşi recupereze bunurile?
Alexandru Postică: „Este un număr foarte mic de cereri de recuperare a prejudiciilor cauzate în urma deportărilor, însă aş atrage atenţia asupra faptului că legislaţia este restrictivă şi anume nu prevede restituirea compensaţiei pentru terenurile ce au fost deţinute în proprietatea foştilor deportaţi. Legislaţia actuală nu garantează recuperarea prejudiciilor pentru persoanele care anterior au fost, să-i spunem în ghilimele, despăgubite cu sume de 7 mii de ruble. Deci legiuitorul a exclus din start posibilităţile acestora de a primi compensaţii, având în vedere că sumele acordate au fost infime, şi un alt aspect important ar fi prejudiciile morale. Deşi Declaraţia de Independenţă stabileşte că Republica Moldova a suferit de pe urma anexării la Uniunea Sovietică iar persoanele au fost pe nedrept condamnate, legislaţia în vigoare nu prevede posibilitatea restituirii prejudiciilor morale. Este o reabilitare parţială.”
Europa Liberă: Breasla care are în vedere respectarea drepturilor acestor persoane, a formulat anumite propuneri?
Alexandru Postică: „Evident, au fost formulate o mulţime de propuneri de modificare a cadrului normativ. Cu părere de rău, nu le-a fost acordată atenţia corespunzătoare acestor propuneri, doar în perioadele electorale. În primul rând e vorba despre recuperarea prejudiciilor morale şi recuperarea prejudiciilor pentru persoanele care anterior au beneficiat de sume infime, de genul 7 mii de ruble.”
Europa Liberă: În opinia dumneavoastră, marea nedreptate pe care au îndurat-o mii de persoane în timpul celor trei valuri de deportări, cum se poate compensa, ce aşteaptă victimele ?
Alexandru Postică: „În primul rând, cred că legiuitorul şi guvernul ar trebui să evalueze până la urmă cine a beneficiat, în ce măsură a beneficiat de pe urma acestor măsuri de despăgubire şi în care volum. Deci până la momentul de faţă nu avem nici o comisie care ar fi avut obiect de studiu anume acest aspect, adică evaluarea implementării legii 1225.”
Europa Liberă: Acest subiect a fost folosit în context politic de mai multe ori, au fost propuneri de a-i amenda pe cei care nu recunosc adevărul istoric, dumneavoastră pentru ce aţi opta la nivel de iniţiative pentru victimele represiunilor?
Alexandru Postică: „În primul rând este vorba despre o evaluare a impactului legii şi modificări la legislaţie. În ceea ce priveşte condamnarea crimelor, evident că sunt necesare asemenea declaraţii şi modalităţi de sancţionare pentru cei care nu recunosc acest adevăr istoric.”
Europa Liberă: Dar cunoaşteţi persoane care au reuşit totuşi să obţină despăgubiri?
Alexandru Postică: „Evident nu putem vorbi despre faptul că mecanismul nu este funcţional, sunt hotărâri pozitive, există o practică judiciară, dar nu am întâlnit nici o persoană care ar fi spus că compensaţiile care au fost acordate i-au mulţumit pe deplin. Deci toţi deportaţii, majoritatea cel puţin, consideră că au fost nedreptăţiţi şi anume că ar urma să li se mai acorde şi alte despăgubiri decât cele acordate de comisii sau de instanţa de judecată.”