Centrul pentru apărarea drepturilor minorităților sexuale va lansa campania abia după alegerile din 30 noiembrie, pentru că dorește să urmărească mai întâi primele efecte ale Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, și să aibă un partener valabil de dialog în persoana unui nou guvern. Relatează Alla Ceapai.
Activiştii de la Centrul de Informaţii Genderdoc-M spun că vor insista întâi de toate asupra modificării Codului Penal astfel încât acolo să se regăsească pedepse pentru crime din ură pe toate criteriile, inclusiv pe cel de orientare sexuală. În prezent, Codul Penal interzice crima din ură, care se referă atât la jafuri sau hărţuieli, doar pe criteriile de rasă, religie şi etnie. Iar mecanismul de pedepsire este ineficient dovadă fiind că dosarele privind crima din ură nu ajung să fie examinate în instanţele de judecată, spune coordonatoarea de program de la Centrul Genderdoc-M, Angela Frolov:
Angela Frolov
„Avem puţine cazuri ce ţin de crime din ură pentru că ele nu sunt calificate astfel. Ele sunt calificate ca tâlhării şi huliganism chiar în cazul în care sunt săvârşite din urmă. Noi împreună cu mai multe organizaţii ne-au unit eforturile şi vrem să facem tot posibilul ca Guvernul să atragă atenţia asupra acestei infracţiuni foarte serioase şi să ia măsuri ca legislaţia să lucreze. Noi avem în legislaţie careva prevederi despre crima din ură, dar ele nu lucrează. Judecătorii spun că este mult mai grav să spui că este tâlhărie şi asta ar acoperi oricare crimă de ură. Noi considerăm că este mult mai grav să fie crimă din ură, pentru că ea este agravantă, cel puţin aşa arată practica ţărilor dezvoltate.”
Un alt gol legislativ pe care activiştii comunităţii LGBT ar vrea să îl umple ţine de elaborarea unui mecanism care ar facilita persoanelor transsexuale să-şi schimbe actele de identitate. Din nou Angela Frolov:
„Avem deja la Ministerul Sănătăţii un grup de lucru care oferă un certificat cu diagnosticul (la moment este diagnostic deşi noi nu considerăm că este o boală) transsexualitate. Şi acest om deja ar putea să-şi schimbe documentele. Dar nu o poate face pentru că noi nu avem o legislaţie bună în acest sens. şi atunci persoana cheltuieşte foarte mulţi bani pentru instanţele de judecată ca să-şi schimbe documentele. Până la urmă se reuşeşte, dar este foarte mult timp pierdut şi este o procedură neplăcută pentru persoanele transsexuale pentru că venind în judecată ei sunt priviţi cu un interes foarte mare.”
Nu în ultimul rând, activiştii de la Genderdoc-M împreună cu alte organizaţii pentru drepturile omului şi Consiliul anti-discriminare vor propune modificarea legii anti-discriminare, adoptată în urmă cu doi ani într-o formulă de compromis la nivelul partidelor politice, dar şi cu biserica ortodoxă. Printre amendamentele care urmează a fi propuse Angela Frolov spune că se va insista inclusiv şi pe revenirea la redacţia iniţială a legii care conţinea în primul articol orientarea sexuală de rând cu celelalte criterii de apărare contra discriminării în toate domeniile.
Centrul de informaţii Genderdoc-M şi-a prezentat aceste iniţiative astăzi la o masă rotundă la care a fost făcut public şi planul strategic al organizaţiei pentru următorii trei ani. În această perioadă activiştii îşi propun să realizeze 4 obiective majore ce vizează atât dezvoltarea organizaţiei pe interior, cât şi un spectru mai larg de servicii, inclusiv programe de sănătate pentru beneficiarii organizaţiei, adică pentru persoane LGBT.
În cadrul discuţiilor nu a fost trecută cu vederea şi recenta decizie a judecătoriei Bălţi prin care Episcopul de Bălţi şi Făleşti a fost găsit vinovat de incitare la discriminare, propagandă de ură şi răspândirea de informaţii false despre persoanele LGBT. Tribunalul l-a obligat pe episcop să plătească daune de peste 22 de mii de lei şi să ceară scuze de la persoanele LGBT pentru declaraţiile făcute acum doi ani când spusese la televizor că 92 la sută din persoanele gay sunt purtătoare de virusul HIV şi că ar trebui să li se interzică să lucreze în domenii ca educaţie, sănătate şi alimentaţie publică. Episcopul Marchel a spus că nu are de gând să plătească prejudicii Centrului Genderdoc-M, cu atât mai mult să-şi ceară scuze de la comunitatea LGBT. Angela Frolov spune însă că oricum daunele vor fi recuperate, întrucât legislaţia prevede sechestrul averii în condiţiile în care cel găsit vinovat refuză să le achite. Iar pentru refuzul de a-şi cere scuze public legislaţia prevede amenzi adăugătoare.