După 5 ani, avocaţii tinerilor torturaţi în comisariatele de poliţie constată că ancheta în cele din urma a eşuat.
Mai mulţi avocaţi din reţeaua Amnesty International Moldova, care au apărat în instanţe zeci de tineri maltrataţi după evenimentele din 2009 cer autorităţilor să-i aducă în faţa justiţiei pe cei care au investigat ineficient cazurile de tortură şi rele tratamente. Avocaţii acuză justiţiarii că au tergiversat nemotivat examinarea dosarelor din 7 aprilie. Apelul face partea din campania împotriva impunității şi în sprijinul victimelor torturii, demarată de Amnesty Moldova.
La cinci ani de la evenimentele din 7 aprilie 2009, avocaţi ai tinerilor torturaţi în comisariatele de poliţie constată că ancheta în cele din urma a eşuat urmare a unor tărăgănări deliberate. Apărătorii au cel puţin trei argumente în susţinerea acestei ipoteze. Ei fac referire la zecile de plângeri considerate neîntemeiate, cazuri de încetare a urmăririi penale şi dosare tergiversate, care au ajuns să se prăfuiască în aşteptarea actului justiţiar. Avocata Veronica Mihailov-Moraru spune că deşi unele investigaţii au fost reluate, cu dovada unei implicări superficiale a procurorilor, anchetele continuau în acelaşi ritm întârziat, în favoarea torţionarilor:
Veronica Mihailov-Moraru
„De fiecare dată judecătorul de instrucţie admitea plângerile noastre şi dispuneau reluarea urmăririi penale pentru a asigura drepturile părţilor vătămate. Procuratura municipală relua urmărirea penală, ca urmare a hotărârii judecătorilor, totuşi nu întreprindeau acţiuni eficiente, se tergiversau acţiunile urmăririi penale şi nu în ultimul rând probele se pierdeau cu timpul.”Faptul că în aceşti ani pe banca acuzaţilor nu a ajuns nici o persoană cu funcţie de conducere iar cei 14 poliţişti condamnaţi s-au ales cu pedepse mult prea blânde, în opinia avocaţilor, vorbeşte despre o mimare a justiţiei. Un exemplu elocvent în acest sens, spune avocata Natalia Moloşag, este pronunţarea unei decizii de condamnare la o lună după expirarea termenului de prescripţie, de 5 ani, aşa cum s-a întâmplat în dosarul victimei Radu Starinschi. Natalia Moloşag consideră că intenţia justiţiarilor a fost de a îngropa aceste dosare şi nicidecum aflarea adevărului:
Natalia Moloşag
„Considerăm că aceste dosare urmau să aibă o cu totul altă soartă în cazul în care instanţele de judecată se atârnau mult mai serios faţă de aceste dosare, în cazul în care procuratura, care a investigat aceste cauze nu avea să administreze vicios şi superficial anumite probe pe aceste cauze, aveau să aibă o cu totul altă soartă.”În dosarul 7 aprilie au fost suspendate 31 de cauze penale pe motivul că nu ar fi fost identificate persoanele vinovate. În opinia avocatului Vadim Vieru acesta este un număr prea mare şi guvernul Republicii Moldova trebuie să se aştepte la noi condamnări la CEDO, pe lângă cele 3 în care şi-a recunoscut vina şi a plătit despăgubiri tinerilor torturaţi de oamenii legii:
„Putem să ne aşteptăm în viitor încă la decizii sau hotărâri din partea Curţii Europene a Drepturilor Omului, unde sau Guvernul Republicii Moldova este condamnat sau guvernul îşi recunoaşte vina şi acordă prejudicii morale. Aceste cazuri suspendate demonstrează încă o dată că procuratura, chiar dacă avem o direcţie specială, nu are capacitatea să investigheze infracţiunile de tortură. Apare întrebarea, sau ei nu au capacitatea sau este o problemă cu dosarul 7 aprilie , sau dosarul 7 aprilie este un dosar politic şi ei intenţionat au procedat astfel în cadrul procedurii.”