Ucraina ar urma să plătească imediat jumătate din datoria de două miliarde de dolari.
Casa Albă a salutat propunerea de compromis înaintă de Uniunea Europeană pentru a pune capăt „războiului gazelor” dintre Rusia şi Ucraina. Din datoria de două miliarde dolari, Ucraina ar urma să plătească jumătate imediat, restul urmând să fie achitat până la sfârşitul anului.
Comisarul Guenther Oettinger
Ucraina a acceptat propunerea, iar Statele Unite îndeamnă acum şi Moscova să analizeze serios oferta şi să reia negocierile, s-a arătat la Casa Albă. Apelul a fost făcut şi de comisarul european pentru energie, Gunther Oettinger, la Viena.Luni, Gazprom a anunţat că a sistat livrarea gazelor spre Ucraina. Prin conducte nu mai trece acum decât gazul destinat clienţilor europeni. Tranzitul prin Ucraina se dovedeşte din nou un „punct nevralgic” pentru strategia energetică a Rusiei, care încearcă să atingă două ţinte „contradictorii”: pe de o parte, Moscova nu se fereşte să folosească „arma energetică” în lupta pentru reaşezarea zonelor de influenţă în vecinătatea apropiată. Pe de altă parte, tot Moscova nu vrea să-şi piardă clienţii europeni aşa că încearcă să-şi întărească imaginea de furnizor serios şi stabil de energie pentru partenerii occidentali, de furnizor „raţional”.
Aleksei Miller la o conferință de presă, luni, la Moscova
La Moscova, şeful Gazpromului, Alexei Miller, a încercat să reducă „războiul gazelor cu Ucraina” la o problemă strict financiară între două firme: Naftogaz nu şi-a achitat datoria, estimată la circa două miliarde de dolari, faţă de Gazprom.Alexei Miller a discutat alternativele de care dispune Gazprom, pentru a nu mai depinde de Kiev şi crizele politice din ţara vecină: una este mărirea volumului de gaze livrat prin North Stream. A doua este gazoductul South Stream.
Primele livrări din Rusia în Bulgaria, prin gazoductul care va trece prin Marea Neagră, ar urma să aibă loc anul viitor. Numai că
În Bulgaria la lansarea oficială a proiectului South Stream
proiectul South Strem este pus sub semnul întrebării în acest moment de partenerul tradiţional al Rusiei în Uniunea Europeană: Bulgaria. Sofia a anunţat la începutul lui iunie că suspendă lucrările la South Stream până ce Uniunea Europeană şi Gazprom îşi rezolvă disputa energetică. Bruxelles-ul acuză Gazprom de practici monopoliste şi cere despărţirea clară a furnizorului de energie de distribuitor. Aşa numitul „pachet energetic 3”.În proiectul South Stream mai sunt angrenate Serbia, Austria și Italia, aşa că soarta gazoductului este în acest moment subiectul principal al discuţiilor purtate de ministrul de externe rus Serghei Lavrov la Belgrad.
Numai că South Stream este un proiect energetic cu serioase implicaţii asupra actualei crize din Ucraina. Dacă este dus la bun sfârşit, Ucraina nu va mai fi ţară de tranzit, va fi „degradată „în negocierile cu Rusia la un simplu client regional. Va putea negocia mai greu un preţ convenabil la gaze sau reducerea implicării politice a Moscovei în regiunile separatiste din estul ţării. Mai mult, poziţia Uniunii Europene va fi implicit slăbită în discuţiile cu Rusia vizând stabilizarea situaţiei din Ucraina.
Edward Lucas
Edward Lucas, redactor şef la săptămânalul britanic „The Economist”, crede că în spatele crizei din Ucraina se ascunde „obiectivul principal al Rusiei şi anume de a nu permite Uniunii Europene să dicteze regulile pe piaţa energetică”.