„Dacă ne vom strădui să respectăm legile și să mergem cu toții într-un pas, va fi foarte bine…”

Uniunea Europeană acordă celei mai sărace țări din Europa, cu cei 3,5 milioane de locuitori ai săi, o atenție sporită, ca o consecință a crizei din Ucraina, țara vecină, și a conflictului de acolo care durează de ceva timp cu Federația Rusă. Din 28 aprilie moldovenii nu mai au nevoie de vize pentru a călători în spațiul Schengen, fiind posibil un sejur de până la 90 de zile. Dar oare poate fi privită eurointegrarea ca parte a interesului național al țării? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.
Săptămâna viitoare Chișinăul urmează să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Deputații comuniști au propus în plenul Parlamentului revizuirea textului Acordului de Asociere cu UE și organizarea unor noi negocieri cu participarea reprezentanților Chișinăului, Tiraspolului, Federației Ruse și ai Uniunii Europene. Vladimir Voronin a spus că interesele Moldovei nu sunt respectate, iar pe el îl doare inima de Moldova și nu de ceea ce a scris Bruxelles-ul. Guvernarea crede însă cu tot dinadinsul că se va putea negocia un viitor european împreună cu regiunea separatistă transnistreană și că nu va supăra Moscova.

La Căușeni am căutat să aflu ce cred localnicii despre primirea lor în casa comună europeană.

– „Opţiunea noastră e de integrare europeană şi nişte legături strânse cu Federaţia Rusă ar fi foarte bine.”

– „Relaţiile strânse cu Rusia nu fac nici trei copeici.”

– „Eu am crescut, am trăit cu Rusia, am trăit într-o ţară mare. Eu cred că aceasta a fost o mândrie.”

Europa Liberă: Ce înseamnă UE?

– „Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Uniune Europeană ştiţi ce înseamnă?

– „Ea vor să ajute popoarele tare sărace, dar noi suntem dați cu ruşii... Noi, mai ales cei de la ţară, suntem toți întunecaţi...”

Europa Liberă: De ce trebuie să meargă Moldova în UE?

– „Merităm şi noi o altă viaţă. Eu aşa cred.”

Europa Liberă: O merităm ca să ne-o ofere UE sau ca noi să ne-o creăm?

– „Noi trebuie să lucrăm mai mult, că putem. Avem mult potenţial, dar nu ne putem promova, fiindcă nu ne ajunge îndrăzneală.”

– „Vrem ca Moldova să ajungă în Uniunea Europeană. Tineretul de azi este mai dezghețat decât cel care a trăit cu ruşii...”

Europa Liberă: Cei care sunt de vârsta dumneavoastră?

La Căușeni...

– „Da. Tineretul de azi ne va scoate din mocirla aceasta.”

– „De ce tineretul? Dovediţi, de pildă, şi dumneavoastră că nu aţi trăit degeaba. Daţi un imbold ca tineretul să vă ajute să ajungeţi în Uniunea Europeană, nu aşteptaţi de-a gata.”

– „Ce poate face guvernarea? Să fie coeziune, un climat de linişte în societate, ca fiecare să-şi vadă de calea sa şi pas cu pas să înaintăm. Nu trebuie să aşteptăm miracole că va veni cineva să ne facă.”

Europa Liberă: Moldova în UE cu sau fără Transnistria?

– „Pas cu pas vom merge împreună cu Transnistria.”

Europa Liberă: Moldova are nevoie de Uniunea Europeană?

– „Ar trebui să ne integrăm, să tindem spre Europa. Probabil, am prelua din experienţa statelor europene şi am tinde către ceva mai bun, mai frumos, mai civilizat.”

Europa Liberă: În general, este preocupată lumea de aici, de la ţară, de integrarea europeană sau are alte probleme?

– „Au dorinţa ca ţara să se integreze în Uniune Europeană, dar în funcție de diferiţi oameni. Eu cred că în primul rând ar fi nişte schimbări în mentalitatea omului, în gândirea lui că într-adevăr trebuie făcută o schimbare pentru ca ţara să prospere.”

Europa Liberă: Schimbarea aceasta în ce ar consta?

– „În îmbunătăţirea nivelului de trai al omului.”

La Căușeni...

Europa Liberă: Ce înţelege lumea prin integrarea europeană a Moldovei?

– „Integrarea europeană poate ar fi şi dorită pentru populaţie, toţi se uită cu interes peste hotare, urmăresc viaţa care există în Europa, nivelul de trai, speră că vor fi mai aproape de Europa, măcar ceva va fi aruncat şi peste Prut, la noi.”

Europa Liberă: „Ceva” ce ar însemna?

– „Nişte năzuinţe, nişte tendinţe şi poate mai repede vom ieşi din groapa în care ne aflăm.”

Europa Liberă: Lumea înţelege ce înseamnă integrare, care sunt avantajele, dezavantajele?

– „O parte a populaţiei înţelege, altă parte este slab informată. În presă prea puţin se vorbeşte despre integrare. Şi dacă la oraş poate au nişte idei mai clare despre acest proces, în localităţile rurale nimeni nu duce această muncă...”

Europa Liberă: Ce ar trebui să se vorbească?

– „Ar trebui lumea să fie informată, guvernarea să mai iasă din birouri, să organizeze nişte întâlniri şi atunci s-ar forma o opinie publică… Nu este secret că o parte a populaţiei, mai ales cei de vârsta a treia, încă tânjesc după fosta Uniune Sovietică. Deci, nu vine nimeni să le arătă o altă viaţă.”

Europa Liberă: Când auziţi mesajul conducerii că Moldova merge pe calea integrării europene ce înţelegeţi?

– „Atât s-a obişnuit lumea cu ele că acum trec pe lângă urechile oamenilor şi nu le mai iau în seamă.”
Europa Liberă: Când vin băştinaşi de ai dumneavoastră, care muncesc peste hotare, ce spun despre traiul de acolo şi realităţile de aici?

– „Celor care au plecat la muncă, după mai mulţi bani, pe care nu-i posibil să-i faci aici, le dau dreptate. Dar, în acelaşi timp, trebuie serios de gândit cum să facem aceşti bani aici, în ţară. Chiar şi banii aduşi de acolo nu totdeauna lucrează în folosul societăţii noastre. Banii trimişi de peste hotare, în fond, sunt folosiţi la construit case, garduri, în gospodării. Plecând peste hotare, văzând viaţa de acolo, văzând cum se implementează proiectele, de ce nu se duc oameni pregătiţi, care să aducă ceva nou? Dar se duc să-şi caute de lucru şi, de obicei, lucrează ca slujbaşi, ca oameni de mâna a treia. Şi deşi aduc aceşti bani, totuşi, ei nu sunt investiţi în economia Moldovei, la deschidere de întreprinderi.”

Europa Liberă: Mulţi dintre ei spun că există foarte multe bariere şi de aceea nici nu iniţiază afaceri.

– „Unde te duci, unde întrebi, trebuie să plăteşti, să mituieşti chiar şi slujbaşi de stat, care primesc salariu şi este de datoria lor să lămurească omului ce să facă, dar ei aşteaptă, îi poartă special pe cetățean ca să scoată ceva. Nu-i spun direct în faţă, dar dau de înţeles şi până la urmă omul care este mai insistent ori plăteşte şi întreprinde ceva, ori se lasă a lehamete şi nu mai întreprinde nimic.”

***

Oamenii și-ar dori noi locuri de muncă, o mai bună îngrijire medicală și o luptă puternică împotriva sărăciei și corupției. Este și părerea unui funcționar public de la Căușeni, Dumitru Afanasii, șeful Secției construcții, gospodărie comunală și drumuri care explică la microfonul Europei Libere cum înțelege el această apropiere a Moldovei de UE.
Dumitru Afanasii: „Înțelegem să fie bine, să ne învățăm a trăi și a lucra ca ei, a respecta legile.”

Europa Liberă: Deocamdată lucrul acesta nu se întâmplă în Moldova?

Dumitru Afanasii: „Se întâmplă, s-a început foarte bine, dar trebuie să mergem înainte, nu cumva să ne oprim.”

Europa Liberă: Și, totuși, societatea e divizată când e vorba de opțiunea țării: cu Estul, cu Vestul… De ce?

Dumitru Afanasii: „Pentru că unii oameni mai socot că va veni cineva cu datul, dar nu va veni nimeni să dea nimic, singur trebuie să gătești, mămăliga să ți-o fierbi, să ți-o pui pe masă... Și dacă vrei, o împarți și cu altcineva, dacă nu – nu. Acesta e scopul: să mâncăm singuri, să ne învățăm a respecta legile.

Dacă vom respecta legile, vom trăi bine... Noi nu avem cum trăi rău, cu așa bunătăți, și cu așa oameni, noi nu avem cum trăi rău. Dar noi nu vrem să ne respectăm: unul vrea să amăgească de acolo, altul de dincolo – aceasta e și toată greutatea noastră… Dacă ne vom strădui să respectăm legile și să mergem cu toții într-un pas, va fi foarte bine…”

Europa Liberă: Ce ar putea să solidarizeze societatea moldavă, să o consolideze, ca să fie depășită dezbinarea aceasta: ești comunist, anticomunist, pro-est, pro-vest?

Dumitru Afanasii: „Socot că numai vremea le va aranja pe toate la locul lor. Când ne-am trezit, după destrămarea Uniunii Sovietice, eram distruși, dar încetișor, am început a ne reveni, unul a reușit mai mult, altul mai puțin, în timp lucrurile se vor aranja. Și Statele Unite ale Americii au avut la început banditism, dar pe urmă au făcut ordine și au început a trăi ca oamenii. Trebuie să învățăm de la ei, asta și pe noi ne așteaptă.”

Europa Liberă: Pe cât de păguboasă este mentalitatea moldoveanului care crede că cineva poate să îi dea? Or, tu singur îți faci binele, nu trebuie să te bizui că cineva îți vrea mai mult bine decât ți-l dorești tu.

Dumitru Afanasii: „Binele numai tu ți-l faci, nimeni nu ți-l face și nici nu ți-l va face vreodată. Nici europeanul, nici reprezentantul Rusiei nu îți va aduce nimic, nu îți va da nimic, ei au greutățile lor... Dar când singur îți

La Căușeni...

propui, reușești. Nu avea aproape nimeni mașini, acum mai că toți au, chiar și câte două. Și eu nu am fost în nicio Europă, iată, aici, în Căușeni, am învățat, aici și lucrez. Bogdaproste lui Dumnezeu, când trebuie, mă duc la biserică, mă calmez și vin înapoi, și mă gândesc cum să fac să am o bucățică de pământ, să îl ar, să îl lucrez și cum să vând bucățica ceea, dacă o am și trebuie. Asta e situația.

Trebuie să fie respectate legile, dar să fie respectate de către toți. Vine câte un biet om și crede că cineva trebuie să îi dea. Nu, singur ocupă-te, noi cât vom putea, ce se cuvine de la stat, dăm totul, ne onorăm toate angajamentele, dar omul trebuie să își facă singur parte.”

Europa Liberă: Lupta împotriva corupției credeți că se duce la modul cel mai adevărat?
Dumitru Afanasii: „Se simte oleacă că este lupta cu corupția, însă slabă și mai mult îi anină pe acei de jos, dar pe cei de sus nu îi prea anină. Ar trebui de sus să înceapă, unde se fac delapidări de sute de mii, de milioane. Însă încetișor vom ajunge poate și la ei.”

Europa Liberă: De unde credeți că acolo sus sutele de milioane se învârt?

Dumitru Afanasii: „De ici de jos, se duc tot încolo. Le strâng oamenii speciali, le fac, dreg și până nu dai mită, nu poți merge la un medic, la un judecător, în general, nu ai ce căuta.”

Europa Liberă: Lupta împotriva corupției trebuie să o ducă guvernul?

Dumitru Afanasii: „Toți oamenii. Toți: și eu, și mata, și alții, și copiii deja.”

Europa Liberă: În opinia dumneavoastră, de ce se supără Rusia că Moldova și-a ales acest parcurs european?

Dumitru Afanasii: „Ei vor să refacă imperiul rus, dar nouă ne trebuie un imperiu pe tot globul pământesc, ca să pot azi să mă trezesc la Lisabona, iar mâine dimineață să mă duc la Vladivostok... Acesta este țelul meu. Eu nu îl văd pe rus dușman, dar între ei sunt bandiți de-ajuns. Însă trebuie să se calmeze și ei, să dea mâna unul cu altul și să le fie la toți bine. Situația din Ucraina nu e cea mai bună.”

Europa Liberă: Sunt lideri de opinie, lideri de partide care insistă pe ideea convocării unui referendum la care să fie chemat cetățeanul să spună dacă Moldova trebuie să se integreze în Uniunea Vamală sau în Uniunea Europeană. E nevoie de un asemenea referendum?

Dumitru Afanasii: „Eu nu văd necesitatea desfășurării unui referendum acum la această temă pentru că societatea la noi e tare dezbinată, trebuie să continuăm cursul de integrare europeană. Conducerea noastră nu vrea să se certe nici cu Rusia, nici cu Europa, nici cu alte state. Noi vrem să trăim în Europa, să vedem cum e acolo, măcar să ne învățăm a respecta legile... Noi doar știm că în Moscova nu se respectă nicio lege: cum a spus fratele Putin – toporul în buturugă și s-a mântuit totul… Așa ceva nu trebuie să existe.”

Europa Liberă: Dar ceea ce se întâmplă în Ucraina, această criză care durează luni în șir pune pe gânduri?

Dumitru Afanasii: „Această criză cel mai mult ne pune pe noi, moldovenii, pe gânduri. Și trebuie să fim foarte atenți și încetișor, împreună cu Ucraina, să mergem într-un pas, să trăim în Europa. Eu socot că Ucraina se va înțelege și cu Rusia, și cu alte țări. Acum trebuie să fie calmi și să mergem împreună spre respectarea legilor: unde lucrează legile, și oamenii trăiesc bine... În Rusia cum e? Zece oameni trăiesc bine, iar un milion trăiesc rău…”

Europa Liberă: Căușeniul se învecinează aici, în imediata apropiere, cu regiunea transnistreană. Autoritățile de la Tiraspol sunt împotriva acestui parcurs european. Moldova pe calea integrării în UE cu sau fără Transnistria?

Dumitru Afanasii: „Socotim că vor merge cu noi împreună, nu au încotro. Încetișor, da, vor mai întârzia, dar cu noi vor merge, le va fi și lor bine, ca și nouă. Îmi sunt frați și acolo, și aici, unde nu avem noi rude?..”

Europa Liberă: Da, dar se zice că nu simplul cetățean e mărul discordiei.

Dumitru Afanasii: „Acolo nu conduc oamenii din regiune, acolo conduc oamenii din Moscova, noi știm de asta, te întâlnești cu transnistrenii și ei se tem să vorbească… Îmi sunt neamuri, dar se tem să vorbească și când vin aici, le zic: „Stați că poți să-l critici și pe prezidentul nostru, că nu îți zice nimeni nimic”… La ei, dacă ai zis un cuvânt, în aceeași oră poți fi închis… Aceasta e toată democrația.”

Europa Liberă: Ce preț are libertatea?

Rămase din alte timpuri la Căușeni...

Dumitru Afanasii: „Cel mai mare preț, nu valorează nimic mai mult decât libertatea.”

Europa Liberă: Moldoveanul vrea democrație sau, totuși, s-a învățat să aibă în fruntea țării un tătuc care să știe să bată cu pumnul în masă și omul să se teamă?

Dumitru Afanasii: „Moldovenii încep a se deprinde cu democrația și încep a o iubi. Dacă înainte se temeau să vorbească, acum văd că vin la consiliul raional și încep a striga: când o să ne dați, cum o să ne dați. Noi le lămurim: noi dăm, dar ce putem, că tot de aici luăm și aici punem. Oamenii încep a înțelege lucrurile, înainte veneau câte 30 de oameni pe săptămână, acum vine câte unul. Oamenii încep a înțelege că nu ai de unde lua. Înainte se spunea: o să îmi facă drum până acasă, dar acum dacă s-a pus pietriș, își bate capul cum să îl păstreze, să nu fie săpat, distrus.”

Europa Liberă: Ce reforme dau rezultate în societatea moldavă?

Dumitru Afanasii: „Reformele care s-au început trebuie continuate, democratizarea, lupta cu corupția, reforma bugetară să se facă, mai mulți bani să se ducă în sate. Dacă pierdem satul, noi ne-am pierdut cu toții… În sate au rămas sărmanii oameni și fără chibrituri…”

Europa Liberă: Cunoașteți când se semnează Acordul de Asociere?

Dumitru Afanasii: „Pe 27 iunie, socotim că va fi o zi foarte frumoasă și bună.”

***

Ludmila Ceaglic este primar al comunei Calfa din Anenii Noi, de aproape 20 de ani. A implementat zeci de proiecte în localitate, multe dintre acestea – cu sprijinul financiar din partea europenilor. Ea spune că și sătenii și-ar dori această eurointegrare.
Ludmila Ceaglic: „Marea majoritate doreşte o integrare veritabilă, unde se simte îmbunătăţirea vieţii cotidiene şi o îmbunătăţire, de fapt, a situaţiei social-politice din ţara noastră.”

Europa Liberă: Bine, dar nu vor veni demnitarii de la Bruxelles să ridice mâine salariile, să facă viaţa mai prosperă, să îmbunătăţească infrastructura.

Ludmila Ceaglic: „Exact. Aş prefera să fie un dialog cât mai deschis anume cu cei care ar dori să afle informaţii de ultima oră legată de integrare. Oamenii îşi doresc o majorare a salariului şi a plăţilor sociale ca cele din Europa, îşi doresc un trai decent, în caz că se vor majora preţurile la produse şi mărfuri, iar salariile şi pensiile vor rămânea la acelaşi nivel, cred că va fi un dezastru. Tocmai de aceea şi apar suspiciuni din partea populaţiei. Se cere o conjugare a eforturilor multidimensional pentru a obţine rezultate în acest domeniu. Iar marea majoritate a populaţiei, de fapt, pledează pentru eurointegrare.”

Europa Liberă: Şi, totuşi, mulţi sunt de părere că dacă Moldova ar fi mai aproape de Federaţia Rusă, gazele ar fi importate la un preţ mai redus, că piaţa estică rămâne piaţa tradiţională pentru desfacerea producţiei moldoveneşti, că acolo, în Federaţia Rusă, foarte mulţi moldoveni şi-au găsit bucata de pâine lucrând ca și gastarbaiteri.

Ludmila Ceaglic: „Puţini dintre cei care vorbesc astfel precum spuneţi dumneavoastră au vizitat ţări europene. O mare parte au muncit în Rusia şi şi-au creat o impresie despre Rusia foarte bună. Dar, vizitând o dată ţările europene, evident, îşi schimbă şi viziunea asupra realităţii vieţii. Avem concetăţeni care muncesc în Occident şi ne îndeamnă să fim parte integrantă a acestei mari familii europene.
Alta este problema că nu suntem pregătiţi moral pentru a ne plasa ca ţară europeană. Se cere şi modificarea legislaţiei în multe domenii, dar se cere şi mobilizarea forţelor, să fim mult mai muncitori. Deși se vorbeşte că poporul moldav este muncitor, moldoveanul peste hotare munceşte, ştie a respecta regimul, ştie a respecta legea, revenit în ţară sau locuind aici, ignoră multe legi şi doar se inspiră din nişte informaţii auzite pe stradă şi mai puţin se documentează din legile Republicii Moldova…

Tocmai în acest domeniu ar trebui să muncim noi, autorităţile publice locale, să fim cât mai transparenţi în activitate, să-i chemăm la dialog, ca să se înţeleagă misiunea fiecărui cetăţean din Republica Moldova pentru a schimba lucrurile spre bine. Noi suntem conştienţi, chiar şi managerii satelor, că nu va veni nimeni să ne realizeze lucrurile frumoase în localităţile noastre şi în ţară, dacă nu vom depune noi efort...”

Europa Liberă: În opinia dumneavoastră, cine se face vinovat că se răceşte relaţia moldo-rusă?

Ludmila Ceaglic: „Nu aş putea astăzi să învinuiesc pe cineva, fiindcă nu am dreptul moral să învinuiesc. Sunt nişte factori externi, poate şi interni, care urmăresc acest scop. Nu aş căuta vinovatul, fiindcă oricum nu va fi găsit astăzi.”

Europa Liberă: Investiţii din exterior vin în comunitate? Cine sunt marii donatori? Cine sunt cei care oferă asistenţă financiară satului şi statului, în opinia dumneavoastră?
Ludmila Ceaglic: „Ca niciodată, în ultimul timp, avem oportunităţi majore pentru a atrage nişte investiţii în localităţile noastre. Altă problemă este capacitatea noastră de a atrage investiţii, mult prea scăzută, nu avem persoane pregătite ca proiectele să fie eligibile, proiectele mari europene cer cunoştinţe…

Tocmai de aceea, cred, la această etapă, ar fi mult mai bine ca în statele noastre de personal să avem, dacă nu în fiecare localitate, cel puţin, regional, persoane bine pregătite pentru a atrage investiţii. Vorbind de localitatea Calfa, din 2000 până în prezent am tot îmbunătăţit condiţiile de trai ale populaţiei. Evident că la început de cale a fost foarte greu să convingem oamenii că trebuie să meargă cu o coparticipare, fie sub formă de muncă, de bani sau chiar şi cu idei. Ca mai apoi, trecând o perioadă de 3-4 ani de zile, populaţia să sesizeze că doar prin aportul personal şi prin atragerea investiţiilor putem să aducem lucrurile bune în localitatea noastră, mai ales că localitatea nu are absolut niciun agent economic în teritoriu.

Şi atunci marea responsabilitate şi misiune o avem să atragem investiţii pentru a ne dezvolta. Mergem spre rezolvare, am început cu îmbunătăţirea condiţiilor în instituţiile şcolare, preşcolare, cu aducerea de gaze naturale în casa fiecărui cetăţean, aducerea unei conducte cu apă potabilă de calitate în gospodăriile personale, cu repararea unui drum central, cu drum de acces prin toate regiunile localităţii, cu crearea unui centru de plasament temporar a bătrânilor, care cu adevărat a îmbunătăţit condiţiile de trai ale celor mai trişti ca noi…”

Europa Liberă: Dar bani europeni aţi atras?

Ludmila Ceaglic: „Exact. Ce am enumerat până acum s-a făcut pe bani europeni. Nu cunosc istorie unde ar fi fost investiţii din Federaţia Rusă, nu cunosc astfel de informaţie.”

Europa Liberă: Doamnă primar, admiteţi că în ajun de alegeri eurointegrarea va fi folosită ca o armă electorală?
Ludmila Ceaglic: „Consider că arma cea mai importantă pe care o vor mânui politicienii noştri va fi, totuşi, calea integrării europene a ţării noastre, o va folosi fiecare politician care vrea să devină iarăşi parlamentar. Există şi meritul politicienilor actuali, fiindcă graţie entuziasmului şi iniţiativei dumnealor, s-a pornit această mişcare de eurointegrare. Dar ar fi cazul ca dumnealor să ia nişte învăţăminte, multidimensional să studieze situaţia din ţară. După mine, este un efort enorm, un pas înainte spre dezvoltarea ţării, dar mai avem şi alte probleme şi îndeosebi ei, ca mari politicieni, trebuie să studieze situaţia din ţară…”

Europa Liberă: Care sunt cele mai grave probleme ale cetăţeanului care nu au nimerit în vizorul guvernării?

Ludmila Ceaglic: „Pornim de la faptul că cetăţeanul nu are un loc stabil de lucru sau are o slujbă foarte prost plătită, în localităţile rurale, mai ales, omul este nevoit să ia drumul pribegiei. Dar din acest fapt rezidă foarte multe lucruri negative. Pe lângă punctele forte, cum este primirea unui salariu suplimentar, vin faptele negative, care dispersează familiile, copiii rămân fără supraveghere şi educaţia lasă de dorit, rămân case părăsite, până la urmă rămân sate pustii. Şi cel mai grav pentru noi este că dintre acei care pleacă puţini care se întorc înapoi cu ideea să-şi renoveze gospodăria şi localitatea.”

Europa Liberă: Din Calfa câţi locuitori au plecat?

Ludmila Ceaglic: „După ultimul recensământ, aproape din fiecare familie unul dintre membrii apţi de muncă este plecat fie în Rusia, fie în spaţiul Uniunii Europene...”

Europa Liberă: Ce zice lumea, va participa la alegeri?

Ludmila Ceaglic: „Lumea este un pic decepţionată la moment.”

Europa Liberă: De ce a pierdut încrederea?

Ludmila Ceaglic: „Fluxurile de informaţii deseori negative de la tv îi fac pe oameni să aibă multe suspiciuni. Atunci când nu se documentează, multă lume nu are încredere în ziua de mâine şi este chiar în impas total, nu ştie ce să facă. Dar mult depinde de cum vom merge noi, echipele care vor fi în localităţi, cum vor încerca să vorbească electoratului despre importanţa participării la vot, fiindcă neparticiparea duce iarăşi la un eşec… Şi tocmai de aceasta ar fi o misiune şi a noastră, şi a echipelor, şi a oamenilor mai bine documentaţi, să explice că noi trebuie să mergem la urnele de vot... Fiecare singur trebuie să decidă pentru cine să voteze, să-şi aleagă calea...”

Europa Liberă: Cât costă o promisiune?

Ludmila Ceaglic: „Probabil, încă nu a inventat nimeni cântarul care să fie veridic, să ne spună la ce greutate s-au estimat promisiunile… Fiindcă ele chiar cu adevărat au fost majore, dar nu întotdeauna s-au îndeplinit. Mai bine să promiţi mai puţin şi să realizezi, şi să ieşi în faţa poporului cu respect şi o dare de seamă că ai realizat după puteri decât să faci nişte promisiuni grandioase şi să nu le realizezi, este mult mai drastic şi mai dureros pentru popor… Poporul se deşteaptă şi poporul începe a înţelege cine are dreptate şi cine nu. Şi tocmai de aceasta trebuie fie foarte atenţi politicienii, atunci când promit lucruri irealizabile…”