Experţi media şi formatori de opinie din Republica Moldova tot mai des, în ultimul timp, discută despre aşa numita „agresiune informaţională”, adică difuzarea cu rea credinţă a informaţiei cu caracter manipulator. Cel mai recent caz care a stârnit dezaprobare în rândul ONG-urilor de media a fost reportajul difuzat de „Pervîi Canal” în ziua în care Republica Moldova, Ucraina şi Georgia au semnat Acordul de Asociere la Uniunea Europeană. Materialul prezenta consolidarea relaţiei cu UE ca fiind dezastruoasă pentru cele trei ţări. Un motiv pentru expeţii media şi jurnaliştii din Republica Moldova să se întrebe: de ce nu se iau măsuri de protecţie în faţa informaţiei tendenţioase. La subiect discutăm în această dimineaţă cu directoarea săptămânalului de investigaţii, „Ziarul de Gardă”, Alina Radu:
Europa Liberă: Doamnă Radu, trebuie să amintim că în reportajul cu pricina, jurnaliştii de la „Pervâi Kanal”, făcând referinţă la „unele agenţii de presă”, au relatat despre, ceea ce ei au numit: „permisiunea autorităţilor moldoveneşti de a trage în participanţii la demonstraţiile celor care nu vor dori în Europa”. Realitatea a fost cea mai convingătoare dezminţire: euroscepticii care au protestat în ziua ratificării Acordului de Asociere nu au păţit nimic. Consiliul de presă din Moldova şi-a exprimat nemulţumirea faţă de acest reportaj a cerut organizaţiei similare din Federaţia Rusă să examineze acest caz. Nu am văzut însă o reacţie din partea instituţiilor statului, inclusiv din partea Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Cum se explică, doamnă Radu, această timiditate?
Alina Radu
Alina Radu: „Noi, în presă, discutăm de mai mulţi ani şi, desigur, mai activ de câteva luni, despre necesitatea de a lua o decizie privind manipularea masivă care este impusă la TV din Federaţia Rusă pentru cetăţenii Republicii Moldova. Cea mai simplă şi prima explicaţie este că patronii televiziunilor se află în Parlament, au relaţii la guvernare şi din această cauză deciziile vin foarte încet şi deciziile care se iau sunt, din păcate, în favoarea celor mari şi asta înseamnă că aceste decizii sunt şi în favoarea manipulării.
Eu vreau doar să reafirm că ultima ameninţare publică cu împuşcături şi arme a răsunat de la un post TV din Republica Moldova în aprilie 2009, atunci când şefa Guvernului din acea perioadă a declarat că se va trage în manifestanţi. De atunci nu a existat nicio acuzaţie publică şi, probabil, jurnaliştii din Federaţia Rusă au încurcat anii sau guvernele. E regretabil că nu se ia nicio decizie la nivel înalt. Pe de o parte, noi înţelegem că libertatea de expresie înseamnă cât mai multe posturi TV, înseamnă să nu închizi sau să nu limitezi accesul niciunui cetăţean la emisia niciunui post TV sau a unei instituţii mass media. Însă trebuie să atargem atenţia asupra faptului că acest post de televiziune pentru unele zone din Republica Moldova este singurul post TV. În acest caz, singura informaţie care i se oferă telespectatorului este una manipulatorie şi dezinformatoare. Astfel, noi nu oferim o şansă de informare, dar, de fapt, încălcăm un drept pentru aceşti cetăţeni.”
Europa Liberă: Doamnă Radu, posturile de televiziune ruseşti, acuzate de mai multi experţi de intoxicare deliberată şi cu metodă, sunt în topul preferinţelor cetăţenilor moldoveni, potrivit ultimului Barometru de Opinie Publică. O parte dintre acestea sunt deţinute de politicieni din arcul guvernării, care se declară pro-europeni. De aici cineva ar putea trage concluzia logica: proprietarul sau managementul acestei companii îşi trag gloanţe în picioare … Aşa-i sau nu?
Alina Radu: „Eu nu cred că ei suportă efectul acestor gloanţe. De ce, de fapt, se retransmit posturi TV în Republica Moldova? Pentru că aceste posturi aduc publicitate şi publicitatea aduce mulţi bani. Nu mai este un secret că majoritatea volumului de publicitate este la TV, deci masa monetară din publicitate ajunge la proprietarii acestor canale sau la proprietarii instituţiilor care retransmit canalele. Atunci când în joc este un interes financiar, etica, din păcate, cea care nu aduce bani, este lăsată la urmă şi nu avem acum o presiune publică suficientă ca aceşti manageri, proprietari de canale, să-şi pună mai multe întrebări. Ei simt foarte bine suportul financiar care vine din publicitate şi aproape că nu simt propriul public.”
Europa Liberă: Luna trecută, Asociaţia Presei Independente a constatat după o perioadă de monitorizare, că cinci posturi de televiziune din Federaţia Rusă, care sunt retransmise pe teritoriul Republicii Moldova, difuzează informaţii cu caracter manipulator. Un raport de monitorizare al Consiliului Coordonator al Audiovizualului urmează să fie prezentat astăzi. Să fi fost oare insuficiente probele prezentate în repetate rânduri pe diverse platoforme informaţionale despre trucaje, manipulări, minciuni despre evenimentele din Ucraina de exemplu, astfel încât CCA să se fi mişcat ceva mai hotărât?
Alina Radu: „Eu vreau să remarc şi faptul că nu doar în reprotajele politice sau cele despre situaţia geo-politică se fac trucaje şi manipulări. Ieri dimineaţă, la această oră, am văzut un reportaj despre nişte persoane infectate cu SIDA care erau blamate public, zilele trecute am văzut un reportaj în care reporterul spunea că romii trebuie alungaţi din localitate, dintr-un sat din Rusia.
Noi, în Republica Moldova, avem, totuşi, un Cod de Etică, presa este, totuşi, responsabilizată cumva ca să nu încalce, există o instituţie unde se depun plângeri, există sesizări pentru mass-media şi mass-media din Moldova se conformează solicitărilor Consiliului de presă sau Consiliului de Etică. Şi chiar atunci când reporterii locali încearcă să respecte nişte norme, nişte limite, pur şi simplu vine peste ei un val de non-deontologie, de manipulare, de intoxicare, care strică tot acest tablou. Suntem chiar dezavantajaţi, noi, reporterii de aici, pentru că încercăm să ne facem munca respectând nişte norme. Cei care nu le respectă, câştigă teren, câştigă spaţii la TV în fiecare zi. Eu sper că se va acorda atenţie şi la acest aspect în raportul prezentat astăzi, dar până nu vom avea o transparenţă a proprietarilor de media foarte bine ilustrată şi afişată public, discutată public, mă tem că nu vom putea rezolva inclusiv aceste probleme.”
Europa Liberă: Îmi amintesc de un scurt interviu cu preşedintele CCA, Marian Pocaznoi, realizat în aprilie, în care Domnia sa motiva comportamentul prudent al instituţiei pe care o conduce prin dorinţa de a evita îngrădirea libertăţii de expresie a mass-mediei. Deci buna credinţă e prezumptivă. Cum poate fi împăcată în acest caz capra şi varza? În general vorbind, democraţia are şi dinţi?
Alina Radu: „Democraţia nu înseamnă anarhie şi democraţia nu înseamnă prezentarea tuturor informaţiilor ca informaţie de interes public. Există restricţii. De exemplu, noi, la „Ziarul de Gardă”, nu publicăm anunţuri despre vânzări de bombe atomice sau vânzări de persoane, chiar dacă asta o fi informaţie şi chiar dacă am primi bani ca să publicăm aşa anunţuri! Noi nu le publicăm pentru că există lege şi noi avem responsabilitate. Exact aşa este şi cu posturile retransmise din Rusia. Nu tot ce este acolo este corect, este jurnalistic, este deontologic. Aşa cum orice post local este pus la zid sau i se arată din deget că nu a făcut corect sau este pedepsit, cel puţin cu aceleaşi măsuri trebuie să tratăm posturile venite din Rusia. Nu putem să dăm undă verde minciunii de la un canal TV iar altuia să-i arătăm din deget că nu a făcut corect.”
Europa Liberă: Spre final, doamnă Radu, am sa va cer un sfat practic (până se pun în aplicare măsurile enumerate mai sus)... Cum să-şi dea seama un cetăţean care stă în faţa televizorului, că riscă să devină victima unor manipulări şi să se protejeze?
Alina Radu: „Îmi pare foarte rău, dar acum, pentru unii cetăţeni, nu există soluţii. Regret să spun asta. Există soluţii doar pentru cetăţeanul care are mai multe posturi TV şi poate urmări diferite buletine de ştiri şi, desigur, în final îşi poate da seama unde este adevărul. Însă acolo unde în unele sate, în unele localităţi, cetăţenii pot urmări doar posturi ruseşti, astăzi ei nu au alte oportunităţi şi vor rămâne în această zonă de influenţă manipulatorie. După aceasta, aceşti cetăţeni dezinformaţi şi manipulaţi devin problema noastră, a tuturor, pentru că alţi jurnalişti vor trebui, cumva, să ajungă pe alte căi la ei ca să-i informeze despre realitate şi asta întotdeauna durează. Creierii spălaţi sunt resetaţi foarte-foarte greu. Noi am văzut asta în perioada Uniunii Sovietice şi în perioadele ulterioare. Deci, vom avea şi mai mult de lucru.”
Europa Liberă: Doamnă Radu, vă mulţumim mult pentru acest interviu.