Trebuie să ai mult tupeu ca să declari, precum o face ministrul Educaţiei Remus Pricopie, că rezultatele de la bacalaureatul de anul acesta sunt mai bune decât cele de anul trecut. Lasă că procentul de promovabilitate de 59 % nu e câtuşi de puţin glorios dar mult mai grav este faptul că jumătate din absolvenţii de liceu nu s-au prezentat la examenul de bacalaureat, mulţi dintre ei alegând, probabil, să-şi depună direct dosarul de înscriere la şomaj. Cumulate an după an, cifrele care dau măsura eşecului devin ameţitoare: astfel, în ultimii patru ani 250.000 de absolvenţi nu au promovat bacalaureatul. Aşa că domnul ministru ar trebui mai curând să constate gravitatea extremă a situaţiei decât să ne prezinte o imagine mincinoasă a stării de fapt.
S-au tras, de mai multă vreme, nenumărate semnale de alarmă privind degringolada învăţământului românesc. Desigur, excepţiile există, fiecare promoţie dă un număr de absolvenţi străluciţi care, adesea, aleg să-şi continue studiile în străinătate. Dar marea masă se zbate într-o plată, descurajantă mediocritate. Un recent sondaj indică faptul că 41% dintre elevii români au mai puţin de zece cărţi acasă. Cum să mai vorbim, în aceste condiţii, de apetit pentru lectură, de cultură generală, de interes pentru studiu?
Chiar dacă se preface că nu vede, guvernul ştie bine care sunt hibele sistemului. Numai că soluţiile pe care le propune ridică mari semne de întrebare. Premierul Victor Ponta, spre exemplu, e de părere că elevii au prea multe ore şi că în şcoală se fac prea multe lucruri inutile. Prin urmare, deşi nivelul e deja scăzut, ştacheta exigenţei ar trebui coborâtă şi mai jos. O ordonanţă a guvernului emisă zilele trecute merge în acelaşi sens, semănând şi mai multă confuzie. Astfel, pe lângă cele două sesiuni de bacalaureat de până acum, ar urma să existe şi a treia, în februarie sau martie viitor. Între timp, absolvenţii de liceu fără diplomă se vor putea înscrie la facultate unde, atenţie! , vor beneficia, pe cheltuiala statului, de cursuri de pregătire pentru …bacalaureat.
Ce motivaţie vor mai avea atunci elevii buni, care se pregătesc să ia note mari în aşa fel încât să poată urma cursurile facultăţii pe care o doresc? Vor fi colegi în anul I cu respinşii de la bacalaureat care – în plus – se vor bucura de un tratament privilegiat. Şcoala înseamnă şi competiţie a valorilor, recunoaştere a meritelor. Ordonanţa de urgenţă a guvernului duce la uniformizare şi deprofesionalizare. Sunt şi alte puncte discutabile ale ordonanţei, care privesc de pildă învăţământul superior. Pretinzând că vrea să însănătoşească sistemul, guvernul îi aplică un tratament necorespunzător, care va imobiliza la pat bolnavul în loc să-l pună pe picioare.