Guvernul şi-a asumat responsabilitatea în Parlament pentru un set de legi între care cele care permit majorarea salariilor şi pensiilor, în an electoral şi în pofida criticilor Fondului Monetar International. Asumarea răspunderii este în principiu o metodă riscantă pentru că poate duce la căderea guvernului, dar, pentru moment, opoziţia comunistă a criticat numai legislativul fără să fi a anunţat o moţiune de cenzură.
Coaliţia majoritară încearcă din răsputeri să acrediteze ideea că decizia de a apela la o procedură de excepţie şi în fond riscantă pentru a promova setul respectiv de legi s-ar datora mai degrabă nevoii de a urgenta aplicarea acestora, decât lipsei de consens din interiorul majorităţii. În lista celor unsprezece există şi proiecte care nici nu ajunseseră în parlament, argumentează membrii coaliţiei, prin urmare votarea lor prin proceduri obişnuite ar fi durat nepermis de mult.
„Ar fi durat prea mult, iar noi trebuia să avem îndeplinite anumite condiţionalităţi ce derivă din agenda de asociere”, ne-a explicat şeful grupului parlamentar al liberal-democraţilor, Valeriu Streleţ.
Valeriu Streleţ
„Sunt circumstanţe atât obiective, cât şi subiective. Dar cu siguranţă guvernul nu a luat o decizie pe cont propriu – toate aceste lucruri au fost coordonate în interiorul coaliţiei. Sperăm să nu fie depusă nici o moţiune, iar chiar dacă va fi depusă, n-o să treacă,” spune la rândul său democratul Sergiu Sârbu, vice-speaker al legislativului.
În speculaţii, însă, subiectul apare dintr-o perspectivă mult mai gravă.
Un deputat al opoziţiei liberale, de exemplu, Valeriu Munteanu, afirmă că, de fapt, la mijloc ar fi neînţelegeri, mai mici şi mai mari, dintre grupuri de deputaţi, supărări individuale, alte probleme din care anumiţi deputaţi au plecat înainte de vreme în vacanţă, eschivându-se de la vot, iar asta, în definitiv, a adus la lipsa unei majorităţi parlamentare capabile să promoveze proiectele:
Valeriu Munteanu
„Putem constata că există încă o coaliţie de guvernare, dar nu există o majoritate parlamentară. Astăzi nu există 51 de deputaţi din coaliţia de guvernare care ar susţine guvernul. Aceştia s-au împrăştiat, aceştia s-au singularizat, aceştia sunt pe cont propriu. iar coaliţia are obligaţia să spună cine sunt eroii care merg pe contrasens cu guvernul. Închipuiţi-vă că s-a pus piciorul în prag şi s-a mers în vacanţă, iar acest lucru l-au făcut deputaţi cu nume sonore, cum e Veaceslav Ioniţă, cum e doamna Ana Guţu, ştiind foarte bine că pe masă sunt măriri de salarii, măriri de pensii, disciplinarea judecătorilor – teme care ar obliga orice cetăţean care deţine mandat de deputat să-şi amâne orice chestiune…”
Într-o postare pe o reţea de socializare, fostul premier, actualmente omul de afaceri Ion Sturza a sugerat că situaţia s-ar datora unui blocaj din coaliţia de guvernare. „În parlament s-a creat o nouă majoritate, una transpartinică, care blochează adoptarea unor legi pentru că susține grupuri de interese și de infractori”, a afirmat fostul premier în mesajul său în care îndeamnă liderii celor trei partide să spună public numele făptaşilor.
Cei trei nu au răspuns deocamdată speculaţiilor. Opoziţia comunistă, care altminteri a boicotat ultimele şedinţe în plen, a spus astăzi într-un comunicat că n-a vrut să participe la ceea ce a numit „tragerea de sfori” din legislativ, dar că nu va înainta vreo moţiune guvernului, ci va lăsa lucrurile să curgă firesc spre alegerile din 30 noiembrie.
Cele mai importante legi promovate, aşa dar, pe responsabilitatea executivului sunt cele cu privire la majorările salariale şi de pensii, decizie pentru care de altfel guvernul şi-a atras deja criticile FMI, iar cele mai controversate – setul de îmbunătăţiri legislative referitoare la transparenţa din sectorul bancar. Printre acestea - una care ar obliga băncile comerciale, companiile financiare și investiționale, agențiile de brokeri și companiile de asigurări să-și publice numele proprietarilor.
Un alt proiect devenit în sfârşit lege bună de aplicat ar fi cel cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, o iniţiativă a ministrului justiţiei Oleg Efrim care nu intrase în pachetul anticorupţie votat odată cu triplarea salariilor pentru magistraţi, din cauză unor neînţelegeri dintre componentele coaliţiei.
Fostul ministru al finanţelor din guvernul Filat, Veaceslav Negruţă, lăuda astăzi într-o postare de pe reţelele de socializare guvernul pentru că şi-a asumat răspunderea şi pe o lege pe care nu reuşise el s-o promoveze, eşecul determinându-i în mare măsură, aşa cum afirmă fostul demnitar, decizia de a demisiona.