Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
Cum se vede de la Chişinău şi Tiraspol asocierea Moldovei la Uniunea Europeană? Rusia avertizează că semnarea acordului de asociere va avea „consecinţe serioase” atât pentru Moldova, cât şi pentru Georgia şi Ucraina. Şi… premierul moldovean Iurie Leancă rămâne optimist că vectorul european va face cu timpul mai atractivă Moldova pentru regiunea transnistreană.
Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri şi principalele evenimente ale săptămânii trecute.
***
Guvernul Moldovei a aprobat sâmbătă dimineață la o ședință extraordinară Acordul de Asociere și Liber Schimb cu UE semnat vineri la Bruxelles de premierul Iurie Leancă. Conform procedurii, documentul a fost semnat deja de către președintele Nicolae Timofti şi a fost transmis parlamentului pentru ratificare. Comuniștii și socialiștii au spus că deputații lor nu vor vota în favoarea Acordului. Deputații liberali din grupul Mihai Ghimpu, excluși de la guvernare, au spus că vor „vota pentru”.
Statele Unite au felicitat Moldova, Georgia și Ucraina pentru „pasul major” înspre apropierea de Uniunea Europeană făcut odată cu semnarea Acordurilor de Asociere și înființare a Zonelor de Comerț Liber. Într-un mesaj de felicitare al secretarului de stat John Kerry se spune că „acordurile semnate marchează un pas major către integrarea mai strânsă a acestor țări ale Parteneriatului Estic cu Uniunea Europeană și realizarea unei Europe întregite, libere și pașnice”. În declarație se mai spune că Statele Unite vor sprijini mai departe integritatea teritorială a celor trei țări. Fără să menționeze Rusia, declarația lui John Kerry spune că Moldova, Georgia și Ucraina trebuie să-și poată alege singure, ca țări suverane, calea cea mai bună către securitate, prosperitate și un viitor mai bun. „Aplaudăm munca grea și determinarea care le-a adus în acest punct și vom continua să fim alături de ele în timp ce lucrează la implementarea reformelor cheie și construiesc societăți mai prospere, mai stabile și mai democratice”, se spune în declarație.
Your browser doesn’t support HTML5
Liderii Ucrainei, R. Moldova și Georgiei semnează Acordurile de Asociere la UE
La ceremonia de la Bruxelles de semnare a Acordului de Asociere la UE, pe 27 iunie, în discursul pronunțat cu această ocazie, premierul Iurie Leancă a prezentat istoria recentă a aspirațiilor europene ale țării sale, spunând că integrarea europeană a devenit unica ei opțiune în politica externă. „Știm cât de complicat este drumul”, a spus Leancă într-o alocuțiune rostită în franceză, spunând că promotorii moldoveni ai integrării au nevoie în continuare de sprijinul UE. Leancă a rostit a doua parte a discursului său în ceea ce a numit „altă limbă oficială a UE, limba română, care este și limba țării mele”. Premierul a amintit moldovenilor că la alegerile de la toamnă va trebui „cimentat” cursul european. „Vă promit că vom merge până la capăt pe acest drum și vom reveni în Europa, acasă”, a mai spus Leancă.
La rândul său, președintele ucrainean Petro Poroșenko a spus la ceremonia de la Bruxelles, că „agresiunea externă” cu care se confruntă țara sa este un motiv în plus de satisfacție la semnarea Acordului de Asociere dintre UE și Ucraina. Fără să pomenească numele Rusiei, Poroșenko a spus că și-ar fi dorit ca semnarea înțelegerii să aibă loc „în condiții mai prielnice” pentru Ucraina, dar și pentru Moldova și Georgia. Nesemnarea Acordului de către fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici la Vilnius, în toamna anului trecut, a fost urmată de mari proteste de stradă soldate cu schimbarea guvernului și cu anexarea Crimeii de către Rusia.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că țara este gata să stea de vorbă cu Georgia, Moldova și Ucraina despre viitorul relațiilor bilaterale în lumina asocierii celor trei țări la UE. Într-o declarație citată de Itar-Tass, Lavrov a spus că aspectul cel mai important al discuțiilor va fi cum afectează asocierea la UE comerțul cu Rusia și alte țări din CSI. Potrivit Itar-Tass, Lavrov a prezis că economiile Georgiei, Moldovei și Ucrainei vor avea de suferit după asocierea la UE și a sugerat că Moscova va introduce măsuri protecționiste în comerțul cu ele pentru a opri eventualul re-export spre piața rusă al produselor din UE.
Presa rusă relatează că acționarii concernului rus Gazprom au aprobat un acord cu MoldovaGaz de furnizare a gazelor în anii 2015-2017. Decizia concernului rus care deține și pachetul majoritar de acțiuni al MoldovaGaz prevede livrări de 10 miliarde de metri cubi de gaze în valoare de 3,5 miliarde de dolari, adică la un preț mediu de 350 de dolari pentru mia de metri cubi de gaze. Nu este limpede dacă prețul include taxa plătită de Rusia pentru tranzitul gazelor prin Republica Moldova. Acordul privind livrarea gazelor între Rusia și Republica Moldova prevede că prețul fluctuează în funcție de cel al petrolului la bursele internaționale. Astăzi, Republica Moldova plătește 368 de dolari pentru mia de metri cubi de gaze rusești.
***
Europa Liberă: Cu optimism, dar şi scepticism au întâmpinat locuitorii Chişinăului vestea asocierii politice şi economice a ţării lor la Uniunea Europeană, cel puţin, cei cu care a stat de vorbă colega mea Alla Ceapai, la întâmplare, pe străzile capitalei moldovene:
„E un lucru foarte bun pentru cetățeni şi pentru Republica Moldova. Suntem foarte bucuroşi că în curând vom trăi ca în Europa.”
„Nu, nu suntem de acord, de aceea poţi să mergi în Europa doar să te plimbi, adică în vizită, dar nu poţi şi să lucrezi acolo.”
„Nu sunt satisfăcută de acest Acord de Asociere, nu îl accept şi nu cred că va duce la ceva bun. Moldova e ţară agricolă, iar eu am auzit că sectorul agricol va fi dat la pământ odată cu asocierea la UE. Nu văd nici u n beneficiu cel puţin pentru următorii 5 ani.”
„Este o zi însemnată pentru Moldova şi ne bucurăm că pe viitor vom avea un trai decent.”
Europa Liberă: La ce schimbări vă aşteptaţi?
„Schimbări bune evident,la salarii bune,la pensii bune,la un trai mai bun. La o viață cum o au cetățenii ţărilor europene. Aşteptăm schimbări mari în justiție, eu mă gândesc că corupția se va mai linişti oleacă.”
Europa Liberă:Dar credeți ca e o zi istorica pentru Moldova?
„Nu, nu e o zi istorică, pentru că mai trebuie multe de făcut. Trebuie să lucrăm mult asupra noastră, ca să intrăm cu totul în Europa.”
„Nu aş crede că e o zi istorică. Să vedem mai departe ce schimbări se vor observa. E o zi obişnuită.”
„Noi demult am aşteptat acest moment şi sperăm că viaţa se va schimba înspre bine. Sperăm că vom avea un sistem de învăţământ mai bun, mai multe locuri de muncă şi să nu plece tineretul din ţară. De ce să nu mergem în această direcţie dacă vedem că în Europa oamenii sunt liberi, trăiesc decent, au salarii şi pensii bune. Eu cred că e un pas corect şi să fie într-un ceas bun şi cu Doamne ajută.”
„E o zi istorica pentru Republica Moldova. Numai mergând pe cale europeană noi putem să devenim o ţară prosperă. Cei care ne cheamă în Uniunea Vamală, în care noi am fost deportați, am fost umiliți, am fost șantajați şi suntem șantajați şi în astăzi, ei nu au nici o șansă să întoarcă din cursul nostru european. Cât nu ar urla pe străzi, cât nu ar plăti pensionarii, aceşti bătrânii care iasă cu drapelele roşii pe străzi, nimic nu o să câștige. Fiecare cetăţean înţelege unde ne duc ei, noi am fost acolo, să se ducă ei acolo, dar pe noi să ne lase în pace.”
Europa Liberă: Comuniștii, socialiștii, autoritățile din Găgăuzia şi cele din regiunea transnistreană critică acest acord, spunând că el nu va aduce beneficii Republicii Moldova…
„Întotdeauna au fost oameni cu păreri diferite. Eu consider că Asocierea la UE e un lucru foarte bun, dar noi nu trebuie să rupem relaţiile cu ţările din Est, cu Rusia, cu CSI.”
„Nu sunt pentru Rusia şi nici pentru UE. Sunt pentru Moldova. Noi singuri trebuie să ne dezvoltăm. Moldova trebuie să rămână ţară neutră. Să înveţe pilde de la europeni, care sunt mult înaintea noastră, dar să-şi vândă mărfurile în Rusia.”
Europa Liberă: Opinii culese pe străzi din Chişinău.
***
Europa Liberă: Dar ce cred locuitorii oraşului Tiraspol despre asocierea Moldovei la Uniunea Europeană?
„Я думаю, что это создаст, конечно же, дополнительные препятствия. Любые действия со стороны Молдовы пойдут на узурпирование Приднестровья, а также его присоединения к себе, дабы была территориальная целостность, то есть в их личных целях, так как они сейчас вступают в ЕС, естественно, как и Украина, думаю, в будущем вступит. Ну и, также, это выгодно будет для Европы.”
„Я думаю, что будет хуже, экономика у нас и так на самом низшем уровне, мы в замкнутом пространстве, получается, а если еще будут с Евросоюзом подписаны какие-то соглашения, думаю, еще хуже станет в экономике, в плане импорта-экспорта товаров. Было бы признание нашей республики, нам гораздо всем стало бы легче.”
„Нам будет плохо. Не будем соглашаться. Не будут слушать. Они все уже решили. Они хотят денег. Они думают, что их будут кормить с ложечки. Этого не будет.”
„Я думаю, что сложности в любом случае начнутся. Будет ли Молдове от этого хорошо – я думаю, что, наверное, не очень. Потому что… Ну, Евросоюз – это Евросоюз, он не для наших стран, наверное. Потому что туда ни экономика не вписывается на данном этапе, ни менталитет не вписывается туда. Мы все-таки ближе к России.”
„Конечно, отразится, и я не думаю, что лучшим образом. Наверняка, последуют какие-то санкции, еще больше ужесточатся какие-то экономические – ну, я не знаю, - тяжбы и преграды, которые нам ставят и с таможенной точки зрения. Ну, Молдова ничего от этого особо не выиграет, может, еще хуже у них станет. Есть примеры других стран, Болгария, Греция и так далее, Испания, там вообще полный развал, почти все без работы. Люди становятся просто дешевой рабочей силой. Так что они совсем не получат то, о чем мечтают.”
„Я думаю, что нам будет не очень хорошо. Судя по всем, кто уже вступил в эту ассоциацию с Евросоюзом, по той же Болгарии… Жизнь у них ухудшается. Если сравнить Болгарию, что квартиры в Болгарии дешевле, чем у нас в Тирасполе… Поэтому здесь хорошего мы ничего не увидим.”
Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor din Tiraspol.
***
Europa Liberă: În ciuda scepticismului locuitorilor şi administraţiei regiunii transnistrene, Chişinăul oficial şi partenerii săi occidentali afirmă că asocierea politică şi economică a Moldovei la Uniunea Europeană va avea un efect major, benefic, per ansamblu, pentru modernizarea ţării şi apropierii ei de standardele de viaţă europene. Colega mea Valentina Ursu a stat de vorbă, imediat după semnarea acordului la Bruxelles, cu premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă, pe care l-a întrebat, între altele, dacă vectorul european ar putea reunifica cele două maluri ale Nistrului.
Europa Liberă: Domnule premier, ați declarat la Bruxelles că integrarea europeană a devenit unica opțiune în politica externă. Evenimentul este mult mai important pentru Bruxelles sau este mult mai important pentru Republica Moldova?
Iurie Leancă: „Pornesc de la înțelegerea că acest eveniment este important în primul rând pentru Republica Moldova care își dorește această apropiere de Uniunea Europeană fiindcă aceasta înseamnă sprijin decisiv pentru finalizarea procesului de transformare a Republicii Moldova, de modernizare, de europenizare, dar bineînțeles că este și în interesul Uniunii Europene, dar și în interesul partenerilor noștri estici fiindcă o Republică Moldova democratică, funcțională, stabilă, previzibilă este și în interesul partenerilor noștri din Vest, dar și al celor din Est.”
Europa Liberă: Entuziasmul liderilor țărilor semnatare e comparabil cu entuziasmul cetățeanului moldovean?
Iurie Leancă: „Îmi vine greu să cuantific exact și să compar acest entuziasm. Ceea ce pot să zic este că astăzi am văzut în sala unde a fost semnat acest acord, dar și acordul cu Georgia și cu Ucraina, domina o atmosferă solemnă și o atmosferă de satisfacție că s-a ajuns în această zi, o zi care înseamnă un pas înainte spre o Europă mai puțin divizată, spre o Europă mai puternic integrată economic, dar și politic. În ceea ce privește cetățeanul din Republica Moldova, sunt convins că o bună parte din concetățenii noștri apreciază acest eveniment la justa sa valoare, înțeleg importanța lui nu doar pentru Republica Moldova per ansamblu, dar și pentru fiecare cetățean și familie în parte. Suntem conștienți că mai e nevoie de o comunicare foarte activă, de explicare ce am făcut noi, de ce am făcut și care sunt aceste efecte pozitive urmare a faptului că astăzi acest acord a fost semnat.”
Europa Liberă: Domnule premier, admiteți că forțele antieuropene, antioccidentale au reușit să discrediteze ideea de eurointegrare și de aceasta și numărul euroscepticilor mare care mai există în Moldova?
Iurie Leancă: „Ei nu au reușit să discrediteze, sub nicio formă, că după toate sondajele pe care le-am văzut eu, majoritatea cetățenilor din Republica Moldova cred cu tărie în faptul că integrarea europeană este unica cale de a dezvolta Republica Moldova, de a ne debarasa de anumite vicii pe care le-am moștenit din fostul sistem și de la fosta, în mod special, guvernare, cum ar fi corupția, cum ar fi sărăcia, cum ar fi instituții în care cetățenii încă nu au încredere. Dar este adevărat că din cauza acestei propagande ieftine și foarte speculative, cu elemente extrem de primitive cu care operează ei, au reușit să se inducă o anumită confuzie, o stare de neînțelegere în mințile mai multor concetățeni de-ai noștri. Și pe acest motiv operând cu argumente, cu fapte foarte clare, trebuie să comunicăm cât mai mult cu cetățenii noștri. Și eu sunt convins că moldovenii au și decența necesară, și bunul simț, și capacitatea de discernământ, ce e cel mai important, și vor ști să separeu grâul de neghină.”
Europa Liberă: Ireversibilitatea acestui parcurs european ar putea reunifica cele două maluri ale Nistrului?
Iurie Leancă: „Dintotdeauna am pornit de la ideea că integrarea europeană înseamnă inclusiv transformarea malului drept într-o zonă atractivă, cu infrastructură modernă, cu sistem educațional și de medicină avansat, cu locuri de muncă bine plătite, cu o justiție funcțională. Iar acestea toate înseamnă tocmai integrarea europeană, sunt noțiuni sinonime. Și bineînțeles că în așa situație cei care locuiesc pe malul stâng al Nistrului se vor simți atrași să se integreze cu restul țării, cu o țară, după cum vă spuneam, dezvoltată, stabilă și mult mai confortabilă pentru cetățenii săi, exemplul pe vize e unul grăitor în acest sens.”
Europa Liberă: Apropierea Moldovei de UE va afecta relația Chișinăului cu Moscova?
Iurie Leancă: „Eu nu văd motive și premise pentru astfel de dezvoltare, cel puțin, nu văd motive obiective, fiindcă pornim de la înțelegerea foarte clară și de la analiză limpede pe care am făcut-o noi că integrarea europeană nu afectează sub nicio formă nici dialogul și consistența acestui dialog politic cu Federația Rusă, nici nu trebuie să afecteze, fiindcă nu vorbim de niciun fel de incompatibilitate, relațiile comerciale, umanitare și de alt gen cu colegii din Federația Rusă.”
Europa Liberă: Ați declarat la Bruxelles că, dacă la alegerile parlamentare din 30 noiembrie, câștigă forțele pro-europene, Moldova ar putea chiar anul viitor să depună o cerere pentru a obține statutul de țară candidat pentru aderarea la UE?
Iurie Leancă: „Sunt convins că forțele pro-europene au toate șansele să câștige acest scrutin electoral și nu se pune problema „dacă”. Important este să reușim să facem cât mai multe bune lucruri pentru a convinge cetățenii că cu aceste forțe trebuie să se asocieze și să își identifice un viitor mult mai prosper și stabil. Și avem nu doar realizări, dar avem și pași următori care vor fi făcuți în acest sens. În ceea ce privește depunerea cererii de aderare la Uniunea Europeană, după calculele noastre, acest lucru s-ar putea întâmpla în a doua jumătate a anului 2015, pe timpul președinției letone în Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă, a răspuns întrebărilor Valentinei Ursu.
***
Europa Liberă: Autoritățile de la Moscova au criticat cu precauție semnarea Acordului de Asociere între Uniunea Europeană, Republica Moldova, Ucraina și Georgia. Moscova a lansat avertismente cu măsuri de răspuns în domeniul economic. Mai multe, de la Alexandru Eftode:
Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Grigori Karasin a declarat că semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană va avea ”consecințe serioase pentru Ucraina și Moldova”.
"Desigur, este dreptul suveran al oricărui stat să semneze un document atât de important”, a declarat Karasin pentru Interfax. Dar a adăugat: "Vor exista fără îndoială consecințe importante pentru relația lor atât cu Uniunea Europeană, cât și cu alți parteneri, ca Rusia, pentru că Moldova și Ucraina au acorduri de liber schimb și cu CSI”.
Grigori Karasin
Oficialul rus care s-a aflat luna aceasta în Republica Moldova pentru a analiza cu oficialii moldoveni posibilele consecințe le-a recomandat fostelor republici sovietice semnatare să ”evalueze implicațiile pentru a evita orice neînțelegeri și suspiciuni pe viitor”.
Georgia, care a semnat și ea astăzi Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană a părăsit CSI-ul după războiul ruso-georgian din 2008. Dar Karasin a spus că pot exista consecințe și pentru ea, pentru că țara sud-caucaziană a menținut mai multe acorduri cu CSI.
Avertismentele cele mai clare ale Rusiei vizează în continuare Ucraina.
Kremlinul a spus astăzi că Rusia va lua măsuri pentru a-și proteja propria economie de efectele Acordului de Asociere al Ucrainei cu Uniunea Europeană. Purtătorul de cuvânt prezidențial, Dmitri Peskov a declarat presei la Moscova că Rusia va introduce măsurile de protecție pe măsură ce Ucraina va implementa partea comercială a acordului semnat astăzi la Bruxelles. ”Se va face tot ce este necesar pentru a ne apăra economia”, a spus Peskov citat de Itar Tass.
Președintele rus Vladimir Putin nu a comentat deocamdată personal semnarea Acordurilor de Asociere cu Uniunea Europeană de către Republica Moldova, Georgia și Ucraina. Dar Putin a vorbit în ultimele zile despre acordul Ucrainei cu Uniunea Europeană, spunând că este incompatibil cu înțelegerile ucraineano-ruse despre liberalizarea comerțului și că Rusia nu va putea menține cota zero la tarifele de import aplicare mărfurilor ucrainene.
Potrivit agenției Reuters, Rusia a amenințat și la convorbiri diplomatice cu Uniunea Europeană să anuleze cota zero pentru Ucraina. Un oficial european citat în condițiile anonimatului spune că amenințările rusești sunt ”șocante”, iar altul a spus că o asemenea măsură din parte Rusiei ar încălca acordurile CSI și regulamentele Organizației Mondiale a Comerțului.
Dacă Rusia introduce tarife, acest lucru va afecta exporturi ucrainene ca metalele, grânele, aparatajul și produsele industriei alimentare. 24 la sută din exporturile ucrainene au ca destinație piața rusă.
Reuters mai scrie că Moscova este îngrijorată că un influx de produse europene în Ucraina grație Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu Uniunea Europeană va face ca Ucraina să-și deverseze propriile produse sau să reexporte produse europene neimpozitate pe piața rusă.
Anul trecut, amintește Reuters, Rusia a șicanat deja economic Ucraina și Moldova. A introdus pentru scurtă vreme controale la vămile ucrainene și a oprit importurile de vin moldovenesc. Săptămâna trecută, concernul rus Gazprom a oprit livrările de gaze în Ucraina din cauza disputei prețurilor și datoriilor.
***
Europa Liberă: Dmitri Danilov este şeful Direcţiei securitate europeană la Institutul pentru Europa al Academiei de Ştiinţe a Federaţiei Ruse. Danilov este şi un bun cunoscător al realităţilor din Republica Moldova şi regiunea transnistreană. Aflat în ajun la Chişinău, el a oferit un interviu Europei Libere, realizat de colega mea Lina Grâu, care l-a întrebat, între altele, de ce ar fi deranjată Moscova de integrarea europeană a Republicii Moldova? În opinia lui Dmitri Danilov, Moldova şi Ucraina se află acum în mijlocul unui conflict tot mai acut dintre Rusia şi Occident, un conflict ce ar fi apărut şi s-ar fi agravat după eşecul unor încercări de a construi un nou tip de relaţii între Est şi Vest. Potrivit lui, strategia Kremlinului privind crearea unui spaţiu comun în Europa, care să combine integrarea vest-europeană cu interesele integrării est-europene, a fost respinsă de puterile occidentale. Moscova a fost forţată astfel „să se dea la o parte” şi să ia calea integrării euroasiatice. Tocmai de aceea, spune Dmitri Danilov, ar fi atât de gravă alegerea pe care o face Moldova, asociindu-se politic şi economic Uniunii Europene, situându-se astfel de o anumită parte a conflictului profund de interese dintre est şi vest.
Dmitri Danilov: „Este foarte important să se înţeleagă că luând o decizie sau alta, deveniţi parte a acestui conflict.”
Europa Liberă: Dar nu poţi să nu iei o decizie…
Dmitri Danilov
Dmitri Danilov: „Sigur că nu, dar poate că nu trebuia luată cu atâta grabă. Însă eu vorbesc despre altceva – eu nu pun la îndoială dorinţa şi dreptul Moldovei de a se asocia la Uniunea Europeană, - însă eu văd forate multe probleme, pentru toată lumea. Sunt multe probleme în legătură cu această situaţie şi este greşit să o punem numai în legătură cu o anume confruntare ideologică. În realitate, lucrurile stau cu totul altfel.
Apoi, dacă ne referim la regiune, mai există o problemă serioasă. Dacă avem contradicţii atât de mari cu occidentul, plus Ucraina şi situaţia din jurul Ucrainei, - Ucraina fiind de fapt prima victimă a acestui conflict, şi nu este vorba că ar fi semnat sau nu Ianukovici acordul de asociere cu Uniunea Europeană – la modul obiectiv, Ucraina deja se afla în pragul crizei şi mulţi au văzut acest lucru, dar din păcate încercările de a ajunge la o înţelegere – fie în format trilateral, cum a propus Ianukovici, fie cu ajutorul experţilor Comisiei economice a Uniunii Euroasiatice, cum a propus Rusia, - întârziaseră prea mult.
Şi iată că acest conflict a agravat problemele fundamentale şi le-a transferat în domeniul intereselor vitale, în domeniul securităţii: inclusiv dimensiunea politico-militară, inclusiv relaţiile Rusiei cu NATO, care acum sunt destul de complicate - ştim ce procese se petrec acum în NATO şi avem o idee de deciziile ce se pregătesc pentru următorul summit.
De aceea, dacă ne referim acum la Moldova, este o problemă foarte serioasă. Pentru că, pe de o parte, NATO adoptă acum în mod făţiş politica de izolare a Rusiei şi revine la prezenţa sa militară pe linia întâi. În acest sens, ţările „de frontieră” sau care înainte se aflau în aşa-numita „vecinătate comună” se pomenesc acum pe linia de conflict, cel puţin, şi preţul care va trebui să fie plătit creşte.
În privinţa Moldovei: dacă noi avem problema flancului sudic, dacă vorbim despre apărarea antirachetă (a americanilor) din România, ş.a.m.d, nu poate fi loc de îndoială, pentru noi neutralitatea militară a Moldovei ne apare acum într-un context complet diferit. Ni se spune că pentru menţinerea neutralităţii nu mai trebuie să se facă nimic pentru că există prevederea din Constituţia Moldovei şi asta ar fi suficient. Dar pentru noi, şi cred că şi pentru alţii, există o foarte serioasă întrebare: cine va garanta această normă constituţională?”
Europa Liberă: În Ucraina însă neutralitatea deja era garantată…
Dmitri Danilov: „Despre aceasta şi este vorba... Deci, este o chestiune de distribuţie a forţelor în regiune. Mai departe. Principala necunoscută acum este cum va evolua situaţia în Ucraina. În ciuda tuturor încercărilor, foarte serioase, din partea Rusiei de altfel, de a stabiliza situaţia – şi interesul nostru principal acum anume acesta este, indiferent cine şi ce spune că Rusia ar încerca să provoace, etc., care blochează numai rezolvarea problemei pentru că Rusia este prima interesată cel mai mult de stabilizarea situaţiei şi e gata să facă multe pentru asta, - dar conflictul a intrat deja într-o asemenea fază din care este foarte greu să găseşti o ieşire în sensul normalizării.
Alegerea ce se prezintă acum este între rău şi foarte rău. Toţi se tem să vorbească despre cele mai proaste scenarii, dar de fapt despre ele este necesar să vorbim, pentru că ele au încetat să mai fie ceva de domeniul fantasticului. În realitate, evenimentele de acum din Ucraina vorbesc despre faptul că totul este posibil acum şi sunt posibile orice scenarii.
Şi în acest caz, să-mi fie cu iertare, Moldova şi Transnistria, conflictul moldo-transnistrean este acea zonă care depinde în mod nemijlocit de scenariile care vor fi realizate în acest context. De aceea, eu cred că aici intrăm în domeniul necunoscutului, dar aici trebuie să vorbim despre faptul că, din păcate, riscurile sunt foarte mari.
De aceea, trebuie să fim foarte atenţi atunci când vorbim despre reglementarea moldo-transnistreană, despre ce să facem sau să nu facem ş.a.m.d. Aici lucrurile devin foarte interesante.
Apoi, din perspectiva situaţiei interne a Moldovei, cine are certitudinea – eu de exemplu n-o am – că semnarea acordului de asociere a Moldovei cu Uniunea Europeană înseamnă succes? Semnarea înseamnă succesul birocraţilor politici. De-o parte şi de cealaltă. Toţi din Uniunea Europeană vor da raportul, ce le va face foarte bine pentru cariera lor politică după ce în acest an îşi vor părăsi posturile.
În Moldova, la fel, există interese politice şi mize ale reprezentanţilor concreţi ai puterii şi ai forţelor politice. Cât de mult se va păstra acest interes după semnare? În ce măsură după alegerile parlamentare din noiembrie se va menţine dorinţa de a urma cursul acestei adaptări, când riscurile cresc, mai ales într-o societate moldoveană nepolitizată, dar totuşi divizată. Şi ce va fi aici când şi dacă Rusia nu va întreprinde măsuri serioase de răspuns, deşi nu exclud aşa ceva, - politicienii sunt şi ei oameni vii, - chiar dacă nu va lua asemenea măsuri, oricum, problemele pe direcţia estică se vor agrava.
Chişinăul susţine că am putea combina toate acestea cu interesele noastre în CSI, dar o analiză sinceră arată că este puţin probabil. Vor exista pierderi. Şi nu este o certitudine că pe plan economic în Moldova totul va merge bine – există mulţi factori economici.
Acum vorbim cu însuflețire despre cât de bine va fi şi ce câştiguri vom avea, că va creşte nivelul de trai, că va fi acces la piaţa europeană, dar eu am o altă întrebare: cât de competitivă va fi industria moldovenească? La o primă etapă se poare crea un sprijin politic, încercând să-ţi menţii interesele comerciale şi economice prin pârghii politice, dar acesta nu este un factor de durată.
Cât de competitivă va deveni în viitor economia dacă se vor pierde oportunităţile din est? Cât de mult va creşte preţul de cost al produselor şi al întregului proces, din punct de vedere tehnic, ţinând cont de trecerea la noile norme şi certificări, dar şi ulterior pentru creşterea standardelor de calitate? Va reuşi Moldova să devină, aşa cum s-a spus, parte a acestui spaţiu de integrare? În plan politic – răspunsul s-a dat pe 27 iunie, când s-a semnat acordul. Din punctul de vedere al realităţilor obiective, nu este un fapt, pentru că riscurile interne pentru Moldova cresc în mod inevitabil.”
Europa Liberă: Se vorbeşte că Rusia ar putea să aplice presiuni asupra Moldovei mai aproape de alegerile parlamentare din toamnă. Pârghii există destul – muncitorii migranţi din Rusia, gazele naturale – vedem ce se întâmplă în Ucraina, fluxurile financiare care trec prin Banca de Economii din Moldova, separatismul găgăuz şi transnistrean… Credeţi că Rusia va încerca prin mijloace mai dure poate nu neapărat să menţină Moldova să sfera sa de influenţă, ci să schimbe raportul de forţe în urma acestor alegeri toamnă?
Dmitri Danilov: Iarăşi, este vorba de mai mulţi factori. Pe de o parte, eu cred că în Rusia există, cel mai probabil, există totuşi o anume tentaţie de a demonstra clasei politice moldoveneşti şi poate chiar electoratului că ei nu au avut dreptate. Însă eu nu cred că realismul şi responsabilitatea politice din Rusia vor fi compromise de astfel de tentaţii ale anumitor personaje. Interesele sunt cu totul altele. Dacă noi vorbim că suntem interesaţi de stabilizarea situaţiei în Ucraina, de ce am încerca să destabilizăm situaţia în Moldova?
În al doilea rând, Moldova nici anul trecut nu era o prioritate, şi cu atât mai mult nu este o prioritate acum. De aceea, dacă vorbim de costuri şi am utiliza un limbaj cinic, Moldova costă mai puţin decât Ucraina, inclusiv economic. Multe vor deprinde şi de jocurile externe, iar acesta sunt foarte serioase: în ce mod se va reuşi depăşirea crizei relaţiilor Rusiei cu Occidentul şi instituţiile occidentale, se va reuşi acest lucru sau nu?
Dacă mergem pe această cale şi ne gândim la o normalizare, la o nouă apropiere, aşa cum se spunea, în direcţia unui parteneriat strategic, acest lucru nu mai este posibil. Dar dacă vorbim despre o anume normalizare pragmatică şi păstrarea, cel puţin, a realizărilor de până acum, atunci iarăşi nu există temeiuri pentru crearea unor probleme pentru Moldova, politice şi economice. Nu, pentru că interesul general este mai important.
În concluzie, nu cred că vor fi întreprinse măsuri serioase în privinţa Moldovei pentru că, în primul rând, dacă privim expertizele, cred că mulţi înţeleg că după semnarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană Moldova se va pomeni într-o situaţia extrem de dificilă. Şi dacă voi înşivă vă creaţi anumite probleme, de ce să le amplifici? Ele şi aşa există. Pot exista, realmente, probleme cu moldovenii care lucrează pe teritoriul Federaţiei Ruse. Acest lucru sigur că poate fi folosit în contextul mişcării Moldovei în direcţia Uniunii Europene, dar la modul obiectiv această problemă oricum trebuie rezolvată pentru că există un număr imens de migranţi ilegali. Nu m-aş mira dacă problema va fi pusă acum, dar mi se pare că ar fi fost prea evident şi inoportun. Pe de altă parte, vă daţi seama ce fel de electorat veţi avea în acest caz înaintea alegerilor din noiembrie în Moldova. Cred că experţii în tehnologii electorale se ocupă şi de asemenea calcule. Deci, riscurile sunt mari.”
Europa Liberă: Cât de important pentru Rusia este să menţină Transnistria ca pe un avanpost? Este Rusia interesată să recunoască Transnistria sau să o menţină în continuare în starea în care este acum, pentru că se vorbeşte mult acum despre Transnistria şi prezenţa militară rusă în contextul crizei din Ucraina.
Dmitri Danilov: „Nu, aici Rusia a devenit mai reţinută. După includerea Crimeii în componenţa sa au început să răsune voci din toate părţile că este inechitabil faţă de Transnistria care prima organizase referendumul şi s-a cerut în componenţa Rusiei. Cu toate acestea, Rusia înţelegea foarte clar că este nevoie de reţinere, din mai multe considerente, n-o să le menţionez acum. Dacă aţi observat, acest val din Transnistria s-a stins foarte repede, în câteva zile.
Pe de altă parte, chiar ieri s-a decis să fie deschisă o reprezentanţă a republicii populare Doneţk la Moscova. Cum va evolua situaţia privind existenţa sau inexistenţa viitoare a acestor teritorii ca state nerecunoscute sau ca parte federativă a Ucrainei de ce mă îndoiesc deja foarte mult, în ce măsură acest proces va fi localizat în aceste două regiuni sau se va extinde, iar dacă se va extinde aceasta înseamnă o schimbare a frontierelor regionale, şi în această privinţă totul este posibil, totul e posibil.
Şi atunci când auzim afirmaţii, în mare măsură provocatoare, ale unor politicieni, îndeosebi polonezi, care îşi permit de la tribuna ministerială să spună că, potenţial, conflictul militar va ajunge până la teritoriul Poloniei, - Sinkevici, ministrul de interne vorbea despre asta, - atunci înţelegem că această confruntare internă care are loc acum pe teritoriul Ucrainei ea, oricum, nu se limitează la Ucraina, şi ea se poate transforma într-o nouă împărţire geopolitică a lumii şi, din acest punct de vedere, destrămarea Uniunii Sovietice încă nu s-a încheiat, şi nimeni nu se poate simţi în acest context absolut liber de aceste mişcări tectonice sociale, revolte, fracturi, etc., toate acestea există, există în interior, şi încotro ne vor duce nimeni nu poate să ştie. Dar din păcate aşa este şi Iugoslavia ne arată că odată ce a început, undeva pe străzile din Kosovo, conflictul se poate extinde foarte repede şi apoi să devină practic unul european.”
Europa Liberă: Dmitri Danilov, şeful Direcţiei securitate europeană la Institutul pentru Europa al Academiei de Ştiinţe a Federaţiei Ruse, în dialog cu Lina Grâu.
Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.