Europa Liberă: Domnule Sturza, cum ar trebui să fie administrat dosarul relațiilor Moldovei cu Federația Rusă, mai ales după ce au fost impuse aceste interdicții la importul producției agricole moldovenești? Într-un interviu pentru Europa Liberă, șefa diplomației, Natalia Gherman, a sugerat că chiar dacă există un gest neprietenesc din partea Moscovei, Chișinăul ar avea datoria să promoveze dialogul în orice condiții. Dumneavoastră ce credeți?
Ion Sturza: „Evoluțiile din ultimul an și chiar din ultimele luni au plasat Rusia în cu totul altă dimensiune. Să nu avem iluzii și să nu batem mătănii la Moscova, în încercarea de a-i îmblânzi pe ruși pentru că Rusia nu mai e acea care a fost, nici conducerea politică a Rusiei nu mai este cea de pe timpuri.”
Europa Liberă: Și ursul nu poate fi îmblânzit, dacă ne referim la cel de la Kremlin?
Ion Sturza: „Cel puțin, nu-l vor îmblânzi moldovenii. Nu cred că astăzi este vreo personalitate publică sau politică în Republica Moldova care ar putea să-i
Putin a luat decizia de autoizolare economică și politică a Rusiei...
stârnească vreun element de simpatie lui Putin. El a luat decizia de autoizolare economică și politică a Rusiei. Acesta e un război geostrategic în care Moldova nu mai contează. Mai mult ca atât, vreau să vă spun că la nivel de experți și chiar funcționari înalți din Rusia există toată simpatia și deschiderea față de Moldova, dar ei întotdeauna arată cu degetul la cer și spun că acolo e problema și acolo nu e soluționabilă. După anunțarea noilor sancțiuni, foarte dure, față de Federația Rusă, mai apare o problemă pe care trebuie să o luăm în considerație și încă un argument de ce ar trebui să ne gândim la alte piețe de desfacere, eu consider că Rusia în 10,
Rusia în 10, maximum 20 de luni va intra în incapacitate de plată...
maximum 20 de luni va intra în incapacitate de plată, pur și simplu, nu va mai putea plăti…”
Europa Liberă: Chiar am citit un titlu, „Economia Federației Ruse, paralizată în urma sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii”.
Ion Sturza: „Bineînțeles că nu este paralizată, însă va fi redimensionată, inclusiv pe capacitatea de plată. Sunt unele calcule că Rusia ar putea să piardă până la un trilion de dolari din aceste sancțiuni. Deci, este o intervenție extrem de dură a Occidentului. Și atunci suntem expuși aceluiași risc pe care l-am
Suntem expuși aceluiași risc pe care l-am avut în 1998 când s-a început criza economică...
avut în 1998 când s-a început criza economică și nu a fost niciun embargou, pur și simplu, într-o zi s-au oprit toate plățile și în Federația Rusă s-au oprit plățile la aproximativ 150 de milioane de dolari.”
Europa Liberă: Dar acum, în actuala situație, cum se poate interveni? Mă refer la pașii pe care trebuie să îi întreprindă guvernul, în primul rând.
Ion Sturza: „Aș spune ceea ce nu trebuie făcut. Nu trebuie bătute mătănii la porțile Bruxellesului și ale capitalelor europene: nimeni nu va impune să se cumpere fructele și legumele moldovenești. Un lucru simbolic trebuia făcut și
Nimeni nu va impune să se cumpere fructele și legumele moldovenești. Să fim sinceri, noi nici cotele actuale nu le putem acoperi...
l-a făcut Uniunea Europeană, a mărit cotele de export la fructele moldovenești. Dar să fim sinceri, noi nici cotele actuale nu le putem acoperi. Vor fi cred că suporturi financiare pentru bugetul Republicii Moldova, destul de modeste și poate în timp. Și, în egală măsură, nu trebuie să batem mătănii nici la Moscova, din considerentul pe care vi l-am spus mai spus: Moscova nu mai este astăzi receptivă la niciun fel de mesaj decât unul de război, unul de confruntare. Trebuie să muncim pe plan intern.”
Europa Liberă: Domnule Sturza, Moldova știa că Rusia va pune aceste restricții pentru fructe și legume. Imediat după parafarea Acordului de Asociere autoritățile ruse spuneau că presiuni asupra Moldovei se vor face. Ce a întreprins în acest răstimp Moldova?
Ion Sturza: „E o întrebare foarte pertinentă. Am încercat și eu să văd dacă s-au analizat riscurile la care este expusă Republica Moldova în acest domeniu. Și spre marea mea surprindere, această analiză de risc nu s-a făcut și nu s-a întreprins nimic pentru a proteja și tehnic, și financiar producătorii. Abia atunci când s-a anunțat embargoul, de parcă venise ca o „surpriză”, s-au făcut aceste întâlniri cu agricultorii care semănau mai mult a prohoduri decât a discuții. Însă timpul nu e pierdut. Republica Moldova are resurse pentru a compensa aceste pierderi și a diminua cât de cât această tensiune care este firească.”
Europa Liberă: Deci, panica nu va crește în rândul producătorilor?
Ion Sturza: „Nu, dacă vor fi întreprinse câteva măsuri foarte simple.”
Europa Liberă: Care concret?
Ion Sturza: „În primul rând, Republica Moldova are capacități astăzi de a prelucra industrial toate legumele și fructele. Mă refer la mere, prune, la alte materii prime.”
Europa Liberă: Deci, să se facă conserve, compoturi, sucuri?
Ion Sturza: „Să se facă semifabricate care au cerere pe piața internațională, nu neapărat produse finale, conserve, și aici, iarăși, este o problemă, dar semifabricate, sucuri concentrate, pastă de tomate etc. Fabricile de conserve din Republica Moldova astăzi pot să absoarbă producția aceasta, în condițiile în care aceste fabrici vor da dovadă de bunăvoință, poate pe alocuri se va cere impunerea lor, dar și impunerea celor care produc zahăr, ca să fie mai deschiși, să nu umble cu declarații prin presă. Nu este un element de piață, însă totuși s-ar putea face, ca să nu se piardă producția agricolă. Bineînțeles că randamentele nu vor fi cele pentru fructele și legumele în stare proaspătă.
Al doilea element foarte important este asigurarea suportului pentru cei care au de suferit, atât producătorii, cât și prelucrătorii de materie primă. Și aici o parte din aceste șocuri financiare ar putea să le absoarbă băncile din Republica Moldova, prin restructurarea datoriilor, prin absorbția din fondurile de risc ale băncilor, până la urmă, este o afacere și ei au riscat. Și un alt lucru care ar putea să fie asigurat este suportul bugetar direct sau indirect, inclusiv prin emiterea unor bonduri de către Ministerul Finanțelor în calitate de garanție sau în calitate de plată pentru un termen de cinci-zece ani, cu o dobândă anuală. Aceasta ar duce la creșterea deficitului bugetar, dar câteva zecimi de procent nu ar avea o influență serioasă.”
Europa Liberă: Luați în calcul că e și electorala în față…
Ion Sturza: „Electorala e importantă, bineînțeles, dar e important ca noi să ne dăm seama că, dacă nu susținem acești producători de bună credință, care au investit mult, muncă etc., noi avem o problemă de etică a statului şi în al doilea
Eu estimez pierderile totale nu la 150 de milioane de dolari, ci poate la 60-70 de milioane de dolari pentru Republica Moldova...
rând avem o problemă socială la sat. Ar fi nişte lucruri tehnice pe care, a propos, le-am folosit noi în 1998, în condiţii cu mult mai grele şi care au absorbit aceste şocuri. Eu estimez pierderile totale nu la 150 de milioane de dolari, poate la 60-70 de milioane de dolari și pentru Republica Moldova acestea sunt „comestibile”, pot fi digerate.
O altă soluție posibilă, dacă ar fi voinţă politică şi s-ar conştientiza situaţia de force majeure, ar fi subvenţiile directe de la buget prin redistribuirea cheltuielilor, poate oprim nişte cheltuieli de care Republica Moldova nu are nevoie azi, spre exemplu, serviciul 112, care costă câteva sute de milioane pentru ca noi să avem luxul de a nu forma, în caz de urgenţă, 901, 902, 903, dar 112. E vorba de 200 de milioane în buget până la sfârşitul anului.”
Europa Liberă: Guvernul şi-a asumat responsabilitate politică în faţa Parlamentului şi 112 face parte din aceste 11 proiecte de legi.
Ion Sturza: „Este o şmecherie, aşa cum face „Big Brother” prin toată republica, cu camerele de luat vederi. Este un instrument foarte simpatic de a toca nişte bani. Parcă nu se cunoaşte că ţările europene zeci de ani au trecut la acest nou sistem? Este o investiţie mare în infrastructură, oamenii vor cumpăra computere, softuri, vor pregăti cadre pentru a avea luxul de a forma 112. V-am dat un singur exemplu. Se pot redistribui în regim de urgenţă bani cu mult mai mulți decât este nevoie astăzi pentru a absorbi acest şoc. E important să schimbăm starea psihologică a populaţiei, inclusiv a acestor fermieri, să știe că se vine în suportul lor. Eu am fost la ţară în week-end-ul trecut şi am văzut disperarea oamenilor, care stau în mijlocul livezilor cu fructe...”
Europa Liberă: Domnule Sturza, aceşti oameni pot fi înţeleşi, ei au investit tot ce au avut. Și acum, când au ajuns să strângă roada, s-au pomenit în situaţia că nu există piaţă de desfacere. Şi ei ce fac?
Ion Sturza: „Nu ştiu de ce s-a întâmplat că majoritatea dintre ei stau şi aşteaptă că va veni tirul şi va lua piersicile din livadă. Aceasta însă este altă problemă.”
Europa Liberă: Dar mulţi îşi amintesc de timpurile când venea tirul pe plantaţia de vie, în livadă şi lua recolta...
Ion Sturza: „Adevărul este că nu aşa se fac afacerile. Noi avem un potenţial enorm la legume şi fructe, datorită condiţiilor climaterice şi datorită zonei noastre. Noi avem un şir de produse unicale ca gust, ca substanţe, de
Eu sunt absolut optimist și cred că în 3-4 ani Moldova va deveni unul dintre furnizorii principali de fructe şi legume de calitate pentru Europa...
exemplu, roşiile, merele ş.a., oamenii au învăţat să le crească. Acum se impune mai puţină demagogie şi mai mulţi paşi concreţi în păstrarea, ambalarea şi marketarea lor pe pieţele externe. Eu sunt absolut optimist și cred că în 3-4 ani Moldova va deveni unul dintre furnizorii principali de fructe şi legume de calitate pentru Europa. Se va întâmpla. Aşa cum au început să gândească altfel cei de la vinificaţie, aşa vor gândi şi ceilalţi producători.”
Europa Liberă: Deci, embargoul rusesc pentru vinurile moldoveneşti a fost o lecţie bună?
Ion Sturza: „A fost o lecţie bună şi noi în genere trebuie să ne lăsăm de iluzia aceasta că avem o piaţă imensă în Rusia. Există, bineînţeles, și ale ţări din zona CSI, cum este Belarus, Kazahstan, care ne sunt favorabile, dar noi trebuie să ne pregătim acum pentru anii următori. Avem oportunitatea să lucrăm pe o piaţă matură, competitivă, cu mult mai bună.”
Europa Liberă: A propos, Belarus şi Kazahstan vor continua să importe producţia din Republica Moldova?
Ion Sturza: „Bineînţeles. Măcar din considerentul că ei nu vor să urmeze politica Federaţiei Ruse.”
Europa Liberă: Domnule Sturza, ceva mai devreme aţi vorbit şi despre relaţia dintre bancă şi producător. Chiar recent premierul a adunat reprezentanţii băncilor şi reprezentanţii producătorilor la o discuţie în jurul unei mese rotunde. Reacţia din partea reprezentanţilor băncilor a fost că nu prea au posibilităţi să reeşaloneze creditele oferite producătorilor.
Ion Sturza: „Păi, nu au bani. Pentru că banii sunt în altă parte.”
Europa Liberă: Unde sunt?
Ion Sturza: „Care este schema de funcţionare a băncilor în Republica Moldova? Pe de o parte, au lichiditate excesivă, pentru că cetăţenii, agenţii economici duc banii la bancă, pe de altă parte, această lichiditate, chiar aparent
Dacă acum luăm la puricat sistemul bancar, vom vedea unde s-au direcţionat banii...
excesivă, se duce cu totul în altă direcție decât în economia reală. Lucrurile sunt cu mult mai simple, atunci când îndrepţi această masă monetară masivă către persoanele afiliate.
Şi eu îmi puneam întrebarea de ce e atâta luptă pentru sistemul bancar în Republica Moldova, doar randamentele pentru acţionari sunt foarte mici şi creşterea capitalului băncilor nu este atât de impresionantă ca să poţi spune că ai un randament mai mare decât în alte industrii.
Răspunsul este foarte simplu: până la urmă, pe acţionarii legali sau nelegali ai băncilor din Republica Moldova nu-i interesează propriu-zis cât costă banca, clădirea, activele ş.a.m.d., pe ei îi interesează această masă monetară sau banii care sunt în bancă şi cu care ei operează de parcă ar fi banii lor, din aceștia îşi cumpără avioane, îşi cumpără alte bănci, din aceștia scot în zone off-shore, îşi cumpără case în Elveţia etc…
Dacă acum luăm la puricat sistemul bancar, vom vedea unde s-au direcţionat banii, vom găsi că o parte mare a masei de bani ai tuturor, inclusiv ai dumneavoastră, ai mei, care sunt depuşi în bănci, s-au sifonat către anumite persoane care deţin controlul asupra băncilor respective. Şi de aici e și marea luptă care se dă astăzi pentru bănci.”
Europa Liberă: Este adevărat că fostul deputat AMN, Veaceslav Platon, poate schimba cursul în sistemul bancar fie spre bine, fie spre rău?
Ion Sturza: „Bineînţeles că nu, dacă ar fi o ţară normală. Pentru că băncile, în mod normal, şi în Republica Moldova, sunt foarte bine reglementate prin legislaţie şi există un instrument separat de monitorizare şi de reglementare, care se numeşte Banca Naţională. Şi atunci, chiar dacă tu ai 54% din tot sistemul bancar sau activele băncilor, nimereşti sub nişte incidenţe ale legii. Adevărul e că în Moldova nu funcţionează legea, nu se implementează şi regulatorul este foarte-foarte slab.”
Europa Liberă: Dumneavoastră aţi făcut o remarcă: „dacă ar fi o ţară normală”. Aţi lăsat să se înţeleagă că totuşi lucrurile în Moldova nu sunt ca într-un stat unde buchea şi spiritul legii funcţionează. În cazul acesta, vă readresez întrebarea: Veaceslav Platon poate prăbuşi sistemul bancar dacă doreşte?
Ion Sturza: „Nu numai el. Ceea ce este periculos nu este numai Veaceslav Platon, este acest război care s-a declanşat în toamna anului trecut între două
Ceea ce este periculos este acest război care s-a declanşat în toamna anului trecut între două grupări, care luptă pentru sistemul bancar...
grupări, care luptă pentru sistemul bancar din considerentele pe care le-am menţionat – accesul la zeci de miliarde de bani care sunt în băncile respective…”
Europa Liberă: Aceste două grupări fiind care?
Ion Sturza: „Las la discreţia radioascultătorilor să analizeze mai în detaliu acest lucru. Și intervenţia mea în public anul trecut, şi anul acesta, discuţiile private cu conducătorii ţării, cu aceşti doi protagonişti au fost axate anume pe aceasta: băieţi, fiţi atenţi, veți duce la prăbuşirea sistemului financiar… Situația are repercusiuni foarte mari şi în sistemul politic. Ultimul scandal din Parlament este o derivată a războiului între aceste două grupări.”
Europa Liberă: Dumneavoastră ce aţi înţeles din acest scandal din Legislativ? Ne referim la cazul preşedintelui Comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă?
Ion Sturza: „Am înţeles că toţi, fără excepţie, spun doar o parte mică de adevăr şi că toţi sunt complici.”
Europa Liberă: Toţi cine? 101 deputaţi?
Ion Sturza: „Nu deputaţii. Cei care sunt astăzi la televizor, reprezentanţii partidelor politice şi cei care plâng la televizor, toţi au o parte din vina pentru ce s-a întâmplat.”
Europa Liberă: Dar care este adevărul adevărat, domnule Sturza, vă rog şi insist să spuneţi. Este o dispută care afectează statul.
Ion Sturza: „Afectează statul pentru că pe ultima sută de metri fiecare îşi reglează nişte conturi, inclusiv politice. Cred că aici, în primul rând, este o
Este o dispună care afectează statul, pentru că pe ultima sută de metri fiecare îşi reglează nişte conturi, inclusiv politice...
dispută în interiorul Partidului Liberal Democrat, cu multă grijă asistată şi gestionată şi de către alte partide din Alianţă…”
Europa Liberă: Altele mai sunt două – PD şi PLR.
Ion Sturza: „…într-o anumită formă pentru a le face „bine”. Este o dispută regretabilă axată pe cine va repartiza, cine va soluţiona problemele bugetului etc., pentru că nu avem nevoie într-un partid mare, de dreapta, de aşa o luptă…
Pe de altă parte, este o extensie a acestui război între grupurile de interese. Pentru că toate aceste legi sunt foarte sensibile în reglementarea sistemului juridic şi a sistemului de monitorizare şi reglementare a pieţei financiare. Aparent, sunt inofensive şi parcă benefice, numai că oponenţii acestor legi spun că prin aceste legi se dau instrumente şi posibilităţi adiţionale oponenţilor să le distrugă afacerile, să le controleze etc.
Deci, atunci când avem lucruri sensibile, ar trebui să avem o maximă
Aici iese la iveală tot sistemul creat în aceşti ani de obscuritate...
transparenţă, inclusiv un control riguros asupra impactului corupţional, banului public etc. Pentru aceasta instrumente şi mecanisme sunt în Republica Moldova, a propos. Lucrurile acestea s-au făcut în grabă, s-au băgat și unele prevederi care în genere stârnesc multe semne de întrebare.
Situaţia este cu mult mai grea, mai complicată decât ne pare la prima vedere, cu nişte legi, cu nişte dispute între deputaţi... Aici iese la iveală tot sistemul creat în aceşti ani de obscuritate, de lipsă de transparenţă, de conflicte de interese, de corupţie directă şi indirectă, care nu are nimic, în principiu, cu interesul public…”