Zeci de tineri au stat la rând ore în șir la ambasada României din Chişinău, așteptând să depună cerere de admitere la universitățile românești. Prima etapa de admitere s-a desfăşurat la Bălţi şi se va încheia la Cahul, pe 7 august. Pentru următorul an de studii Guvernul României acordă 5 mii de burse, cu 500 mai puţine faţă de anul trecut.
Tinerii care îşi doresc sa obţină o bursa la una din universităţile din Romania au motivaţii pe cât de tradiţionale, pe atât de fireşti - calitatea studiilor le oferă mai multa siguranţă la angajarea ulterioara. Mulţi tineri cu care am stat de vorba mi-au spus ca între timp au avut grija să depună dosarele şi la instituţii universitare din Chişinău. Dar atunci când vor avea de ales vor opta fără ezitare pentru o bursa în România. Două tinere din raionul Străşeni, Cătălina Arapu şi Doina Dobrov speră să devină colege la o universitate din Timişoara, ambele optând pentru o facultate cu profil economic.
Candidaţi în aşteptare în faţa Consulatului României din Chişinău
„Specialitatea pe care eu mi-am ales-o din păcate oferă doar la buget, fără bursă, dar e bine şi aşa. A merge la studii în România înseamnă un prim pas spre nişte studii europene, studii care se fac într-adevăr de calitate, fără mită sau corupţie, şi probabil o ţară care deja este integrată În Uniunea Europeană oferă posibilităţi mult mai mari.”
„În timp ce mergi într-o ţară străină te maturizezi foarte mult, deja eşti mult mai responsabil. Da, este şi momentul de diplomă europeană, este şi faptul că totuşi este o calitate a studiilor, un al mediu, mai multe oportunităţi.”
În mediul tinerilor contează impresiile studenţilor care au o minimă experienţă şi pot vorbi în cunoştinţă de cauză despre avantajele studiilor în România, susţine Alina Florea, o tânără din Soroca, care a prins zorii zilei în faţa Consulatului. Ea zice că după ce a analizat oferta instituţiilor din Chişinău şi a ascultat cum judecă alţi tineri, nu mai are dubii în privinţa alegerii făcute:
„Aici costă mult mai scump să înveţi decât în România, consider eu. Şi e mai uşor să intri acolo, cel puţin există fără bursă sau cu bursă şi la noi studiile sunt foarte scumpe anul acesta. Cred că toţi se gândesc şi la posibilităţile de angajare pe viitor. Că dacă am lua o persoană care îşi face studiile aici şi una care învaţă în România şi dacă ar vrea să lucreze aici, cred că angajatorii îi vor alele pe cei care au studiat în Romania, presupun.”
Abundenţa de dosare depuse la specialităţile cu profil economic, drept, sau limbi străine, tipică pentru universităţile din Moldova, se înregistrează şi în cazul admiterii la universităţile din România. Iată de ce tineri sunt sfătuiţi de voluntari din rândul studenţilor cu experienţă să se orienteze spre universităţile care oferă mai multe locuri, dar şi să aleagă domenii din afara listei de top, îmi spune una din voluntare, Olga Gudima:
„Nu aş spune că la noi se fac studii de o calitate mai proastă, dar în orice caz acolo e o diplomă europeană, în primul rând. Tinerii învaţă să fie independenţi, departe de părinţi, bugetul propriu să-l împartă corect. Noi îi îndrumăm să depună actele şi în oraşele mici, unde sunt mai multe locuri şi să nu opteze doar pentru oraşele mari. În Bucureşti, de exemplu, la unele facultăţi se oferă numai câte un loc şi dacă nu ai o medie destul de bună nu ai şanse să fii admis. Şi îi îndrumăm ce oraş să aleagă, poate facultate chiar.”
După ce al doilea an la rând, aproape jumătate din candidaţi au picat examenele de bacalaureat managerii universitari îşi fac griji că nu vor avea suficienţi candidaţi ca să valorifice bursele alocate de la bugetul de stat. Tinerii nu ar pleca dacă universităţile din Moldova ar avea mai multă credibilitate, consideră specialistul în educaţie, Ion Spinei, expert la Institutul de Politici Publice. În opinia sa este justă această alternativă, de pe urmă căreia statul ar trebui să înveţe să profite, atrăgându-i acasă:
„Ei trebuie să fie nu pierdere dar trebuie să fie un potenţial important pentru noi. Dacă universităţile ar crea condiţii nu mai puţin bune decât cele care sunt create în România, elevii noştri nu s-ar duce pur şi simplu, să meargă de acasă. Înseamnă că bursele româneşti sunt atractive, condiţiile de studiu sunt atractive. Unde este absolvirea aceasta totală, adică toţi încheie studiile şi primesc diplome, deci credibilitatea lor este mai mică.”
Deocamdată nici autorităţile din România nici cele de la Chişinău nu dispun de statistici care să arate parcursul bursierilor moldoveni. Experţii spun însa că mai multe promoţii de absolvenţi ai universităţilor din Romania au deja o vizibilitate certă şi au intrat în funcţii manageriale importante.