Inainte de vacanță, Comisia UE și-a publicat raportul anual privind protejarea intereselor financiare, raportul care situează România, pentru anul 2013, prin țările cele mai active în combaterea fraudei cu fondurile europene.
Cele 28 de țări membre raportează anual iregularitățile și fraudele constatate la nivel național. Ultimul raport, care privește bugetul și plățile pe anul 2013, constată că, la scara UE, fraudele detectate în cheltuieli reprezintă mai puțin de 0,2 % din toate fondurile. Cu toate acestea, Comisia consideră că fiecare țară trebuie să depună eforturi suplimentare la nivel național pentru combaterea și detectarea fraudelor. Prin urmare, raportul PIF anual recomandă, printre altele, ca statele membre să își revizuiască mecanismele de control pentru a se asigura că acestea se bazează pe risc și au obiective precise.
România se află, alături de Italia, Bulgaria, Polonia, Danemarca și Grecia, printre țările care în 2013 au raportat cele mai multe iregularități (între 302 și 55 cazuri de fraudă, 109 în România). De asemenea, în privința sumelor implicate în fraudele raportate, România se află printre primele țări, alături, încă o dată, de Italia, Polonia, Grecia, dar și de Germania (între 68 și 24 milioane). In România, ca și în Italia, Bulgaria și Danemarca, 75% din fraudele raportate au avut loc în agricultură și în dezvoltarea rurală.
Numărul iregularităților ce nu au fost raportate ca frauduloase a fost însă mult mai mare în România: 904. Cu totul, României i s-au impus 285 de milioane euro în corecții financiare, de două ori mai mult decât în 2012.
La scara UE, o singură țară, Luxembourgul, nu a raportat nici un fel de fraude și nici un fel de iregularități.
În România au fost mai constatate și fraude vamale, iar într-o operațiune comună cu OLAF (Oficiul European al Luptei împotriva Fraudei) și FRONTEX (Agenția europeană de pază a frontierelor) vameșii români au confiscat la granițele cu Republica Moldova și cu Ucraina 23 milioane țigări, evitând pierderi de taxe și accize de aproximativ 4,6 milioane euro.
Pe lângă datele referitoare la cazurile de fraudă și neregulile raportate, recuperările și corecțiile financiare și nivelurile de raportare din statele membre, raportul se concentrează în general în fiecare an pe analiza aprofundată a unui domeniu. Anul acesta, raportul face un bilanț al progreselor realizate de statele membre în ceea ce privește înființarea serviciilor naționale de coordonare antifraudă (AFCOS), prevăzute de noul regulament OLAF. România este astfel desemnata ca una din țările în care oficiile AFCOS funcționează foarte bine și unde acestea posedă dreptul legal de a lansa investigații.
Deși impactul financiar global al fraudelor vizând fondurile UE a scăzut anul trecut, numărul cazurilor raportate în ceea ce privește cheltuielile UE a crescut în comparație cu anul precedent. Această scădere poate fi rezultatul unor măsuri mai ferme pentru detectarea într-un stadiu incipient, care au condus la reducerea valorii globale a fondurilor afectate. De asemenea, poate indica o mai bună raportare a fraudelor de către unele state membre.
Statele sunt de altfel responsabile de raportarea fraudelor și iregularităților. Iregularitățile pot proveni din erori de procedură, în vreme ce o fraudă este comisă deliberat și constituie un delict penal. Statele au datoria de a semnala, pentru fiecare caz, dacă se bănuiește, sau s-a constatat, o fraudă.