Parlamentul ucrainean examinează joi, în a doua lectură, proiectul de lege prin care se vor impune sancţiuni Rusiei, blocând totodată mare parte din propaganda rusă. Problema este că această lege complexă a fost elaborată fără sprijinul sau consultarea reprezentanţilor societăţii civile si a trecut cu numai două zile în urmă de prima lectură. Deci nu a fost timp de dezbateri. Acum, militanţi pentru drepturile omului atrag atenţia că legea s-ar putea întoarce împotriva ucrainenilor, a opoziţiei şi în ultima instanţa ar putea distruge una din piesele de bază ale democraţiei: libertatea de expresie. Relatarea corespondentei Europei Libere Dasy Sindelar este rezumată de Ileana Giurchescu.
Legea a trecut cu greu de prima lecturăpe 12 august şi prevede sancţionarea a 172 de persoane şi a 65 de instituţii şi întreprinderi din Rusia şi din alte ţări care au încurajat şi finanţat separatismul în estul Ucrainei. Între acestea Gazprom: dacă sancţiunile prevăzute de lege ar fi aplicate, Gazprom ar putea pierde 150 de miliarde de dolari. Numai că odată cu banii Gazprom, s-ar putea duce şi libertatea de expresie, libertatea mediilor de informare – una din marile reuşit ale Ucrainei, după proclamarea independenţei în 1991.
Proiectul de lege dă autorităţilor şi posibilitatea de a lupta , prin sancţiuni, cu propaganda agresivă a mediilor ruseşti sau a celor care simpatizează cu politica Kremlinului. Printre altele prin faptul că preşedintele ţării şi Consiliul Naţional de Securitate pot decide să interzică o publicaţie sau un post de televiziune sau radio care ameninţă securitatea Ucrainei. Fără nici o aprobare din partea parlamentului sau permisiune din partea puterii judecătoreşti.
„Scurcircuitarea „ procesului democratic de luare a deciziilor se poate întoarce şi împotriva criticilor interni , atrag atenţia activiştii care luptă pentru drepturile omului.
Taniana Semiletko, jurist care lucrează la Institutul pentru legislaţia în domeniul media, recunoaşte că propaganda agresivă a Rusiei influenţează opinia publică, internă şi internaţională. Russia Today, Viesti, sunt o ameninţare la securitatea Ucrainei. Dar există şl pericolul ca propriile noastre medii de informare să fie închise peste noapte, printr-un simplu decret.
Sancţiunile impuse instituţiilor si firmelor ruseşti cum ar fi Gazprom, împachetate la un loc cu aceste măsuri anti-propagandă, pot distrage atenţia de la pericolul real pe care prevederile legilor îl reprezintă pentru mediile din Ucraina. Iar organizaţii internaţionale care se ocupă de libertatea de expresie au criticat deja prevederile drept un mare pas „înapoi în trecutul sovietic”.
Dunja Mijatovic, reprezentanta OSCE pentru libertatea presei, a cerut parlamentarilor să scoată din lege prevederile legate de medii. Un apel similar a fost lansat şi de David Kramer, preşedintele organizaţiei neguvernamentale Freedom House care a declasat deja, în ultimul raport, Ucraina de la ţară „parţial liberă” la ţară „neliberă”. În opinia lui Kramer, legea nu menţine „echilibrul necesar între interesele de securitate şi libertăţile de bază”.
Tatiana Semiletko este de acord cu aceste aprecieri.
Şi ea critică faptul că proiectul de lege a fost înaintat de premierul Arseni Iaţeniuk fără consultarea prealabilă a unor experţi interni sau externi. Iar publicului larg i-a fost prezentată după ce trecuse de prima lectură, miercuri.
Iar unii parlamentari au criticat faptul că aşa-numita lege „ a sancţiunilor” a fost prezentată în parlament alături de alte proiecte la fel de importante privind reformarea sistemului electoral sau lustraţia.
Lesya Orobets, parlamentar independent, se plângea într-un comentariu pe Facebook: „Numai o zi ca să schimbăm legea electorală, să amendăm bugetul, să adoptăm sancţiuni şi să probăm lustraţia ? Credeam că sunt mai serioşi.”
Deputaţi din partidul UDAR, condus de fostul campion de box şi actual primar al Kievului Vitali Kliciko, au cerut şi ei modificarea multor prevederi din proiectul de lege înainte ca acesta să fie votat în a doua lectură.
Iar unul din cei mai respectaţi analişti militari din Ucraina, Dimitri Tîmciuk, comenta „dacă ne luptăm să fim o democraţie, atunci să respectăm regulile democraţiei.”