Autorităţile de la Chişinău au avut o atitudine foarte clară faţă de evoluţiile din Ucraina: au condamnat anexarea Crimeii de către Rusia şi consideră că Moscova aplică Ucrainei „lecţia” învățată acum 20 de ani in regiunea transnistreană, cu atât mai mult cu cât doi foşti importanţi lideri separatişti de la Tiraspol sunt acum parte a conducerilor regiunilor separatiste ale Ucrainei – Vladimir Antiufeev şi Aleksandr Karaman. Dar cum se poziționează societatea moldovenească faţă de evenimentele din Ucraina, care devin din ce in ce mai complicate şi cu impact regional şi mondial mai amplu? Vasile Botnaru i-a adresat mai multe întrebări analistului politic de la Chişinău Igor Boţan.
Igor Boţan: „Pentru a înţelege atitudinea societăţii faţă de conflictul ruso-ucrainean, să-l numim aşa, trebuie să luăm cele trei nivele care pot avea o atitudine manifestată sau nemanifestată. Este vorba despre nivelul oficial al autorităţilor publice de cel mai înalt nivel, este vorba despre atitudinea bisericii şi este vorba despre cetăţeni şi partidele politice.”
Europa Liberă: Segmentul cel mai spontan, nu?
Igor Boţan: „Dar nu este atât de spontan cum ar putea să pară la prima vedere. Dacă o luăm pe rând, la nivel oficial, noi putem spune că autorităţile moldovene au declarat foarte clar şi tranşant că susţin guvernarea de la Kiev. Este adevărat că autorităţile moldovene au manifestat multă moderaţie. Putem doar invoca faptul că Iurie Leancă, prim-ministrul Republicii Moldova, în luna martie a vizitat Kievul, s-a întâlnit cu premierul interimar Iaţeniuk şi a încercat să exprime suportul Republicii Moldova pentru guvernarea de la Kiev. Manifestarea tranşantă, dar moderată, din partea autorităţilor moldovene are bază juridică, dacă putem spune aşa, după semnarea şi ratificarea Acordului de Asociere. Putem spune că autorităţile moldovene procedează corect, decent şi cu demnitate, fără a antagoniza suplimentar relaţiile bilaterale ruso-moldave.”
Europa Liberă: Biserica este în situaţia cea mai delicată. Trebuie să fie şi cu puterea, dar şi cu patriarhul Kiril.
Igor Boţan
Igor Boţan: „Da. Manifestarea publică a bisericii lipseşte cu desăvârşire. Noi înţelegem că această lipsă de manifestare publică este legată de ierarhia în care este înglobată şi Mitropolia Moldovei, dar este foarte interesant să observăm ceea ce se întâmplă în Ucraina. Recent, la 13 august, a fost ales mitropolitul Onufrii, care este în jurisdicţia Patriarhiei de la Moscova şi am văzut că şi domnia sa manifestă un fel de reticenţă în exprimarea atitudinilor faţă de acest conflict. Pe de altă parte, noi ştim că Patriarhia rusă susţine puterea de la Kremlin. Recent, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vsevolod Ciaplin, a exprimat în public atitudinea bisericii ortodoxe ruse faţă de sancţiunile care au fost impuse de către Occident şi le consideră foarte-foarte pozitive pentru Federaţia Rusă. Consideră că Federaţia Rusă datorită acestor sancţiuni se poate concentra spre sine însăşi şi îşi poate dezvolta aşa-zisa lume rusească.”
Europa Liberă: Deci, nu se deosebeşte foarte mult de ceea ce spune Jirinovski?
Igor Boţan: „Cred că nu se deosebeşte chiar deloc de ceea ce spune şi încearcă să întreprindă Dughin, Prohanov, Jirinovski ş.a.m.d. Deci, există unitate aici, dacă putem spune aşa, şi aici apar semne de întrebare faţă de Mitropolia din Republica Moldova, care totuşi ar trebui să aibă un punct de vedere şi o atitudine faţă de acest război fratricid din estul Ucrainei.”
Europa Liberă: A propos, Mitropolia, la fel, nu este foarte tranşantă în subiectul eurointegrării. Şi unii enoriaşi şi activişti ortodocşi mai feroce încearcă să-l determine pe mitropolitul Vladimir să fie mai antieuropean.
Igor Boţan: „Ce ţine de această dimensiune, cred că mitropolitul Vladimir totuşi procedează corect şi trebuie să subliniem acest lucru, argumentul lui cel mai puternic ar fi că matricea civilizaţiei noastre, cu dimensiunile ei occidentale şi de est în Europa este totuşi Grecia. Grecia este ţară ortodoxă şi este ţară membră a Uniunii Europene. Eu cred că mitropolitul Vladimir ar putea spune că este corect să fim mai aproape de matrice.”
Europa Liberă: Ar putea... Dar ce spune...
Igor Boţan: „De fapt, preferă să nu se expună public, dar cred că acest lucru este înţeles şi de înalţii ierarhi de aici, de la Chişinău, că nu există niciun fel de contradicţii între credinţa noastră strămoşească şi vectorul de integrare europeană, pentru că avem în Uniunea Europeană ţări ortodoxe. Este vorba şi de Bulgaria, şi de România, este vorba de ţări-candidat pentru integrarea în Uniunea Europeană, cum este Serbia, de exemplu. Deci, nu există niciun fel de contradicţii şi nu ar trebui ca această ierarhie bisericească să reprezinte un obstacol. Cred că din acest punct de vedere comportamentul aici este onorabil, decent.”
Europa Liberă: Şi acum societatea civilă, partidele, care este atitudinea acestora faţă de conflictul din Ucraina? Și dacă sunt destul de vizibile şi sonore aceste atitudini?
Igor Boţan: „Niciun partid politic din Republica Moldova, cu excepţia partidelor de la guvernare, care sunt implicate în procesul de apropiere de Uniunea Europeană nu au o poziţie foarte clară. Au procedat potrivit principiului, să-i zicem, minimei acţiuni. Există cetăţeni cu viziuni proruseşti, deci, s-a presupus că acest segment foarte larg al societăţii moldoveneşti susţine poziţia Federaţiei Ruse în conflictul cu Ucraina. De aici şi atitudinea domnului Dodon, care a exprimat-o în luna martie, exact pe urme proaspete după anexarea Crimeii, că şi Republica Moldova ar putea să procedeze, adică să copie comportamentul Federaţiei Ruse. Şi acest lucru a fost făcut exact în contextul în care Jirinovski încerca să provoace atitudini iredentiste în Ungaria, România, Moldova ş.a.m.d. Este foarte interesantă atitudinea Partidului Comuniştilor care, cred, în mare măsură a şi condus la această rupere a mlado-comuniştilor, aşa-zişi, din Partidul Comuniştilor. Ne amintim că Vladimir Voronin niciodată nu a vorbit clar şi răspicat despre acest conflict, dar a încercat să aibă o atitudine cât de cât moderată. Şi ne amintim că această moderaţie a domnului Voronin a ieşit în prim-plan atunci când a acuzat aripa mlado-comuniştilor şi în special pe Grigore Petrenco şi Antifa că ar fi legat panglici Sfântul Gheorghe de gardul Ambasadei Ucrainei şi aceasta l-a făcut să aibă o atitudine negativă faţă de această Antifă şi faţă de această aripă din propriul partid.”
Europa Liberă: Voronin, cu două mandate prezidenţiale, este logic să aibă un comportament mai temperat.
Igor Boţan: „Exact. Tocmai de aceea am şi menţionat că domnul Voronin în 2008 a avut o atitudine foarte precaută şi a preferat să invoce asocierea politică cu Uniunea Europeană pentru a evita un răspuns frontal deschis pentru Vladimir Putin.”
Europa Liberă: Societatea civilă – nu vedem pichetarea ambasadelor sau mişcări pacifiste în Piaţa Marii Adunări Naţionale.
Igor Boţan: „Cred că această atitudine expectativă, dacă o putem numi aşa, vine în contextul în care Occidentul s-a angajat mai mult sau mai puţin plenar în această confruntare cu Federaţia Rusă, raţională din punctul meu de vedere. Sancţiunile Occidentului vor mai degrabă să-l determine pe Putin să renunţe la această nouă stratagemă de promovare a lumii ruse nu prin soft power, prin putere suavă, aşa cum se pretindea până la acest conflict, dar prin forţă brutală, prin anexarea de teritorii. Adică ceea ce acum câţiva ani de zile era perceput ca lume rusească prin limba rusă, prin cultură rusă, prin ortodoxie.”
Europa Liberă: „Kalaşnikov”...
Igor Boţan: „Iată că acum se vorbeşte despre lumea rusă prin anexarea de teritorii. Şi aceasta deja face ca Occidentul să recurgă la aceste sancţiuni care sunt graduale, pe diferite nivele, doar pentru a descuraja şi nu a lăsa ca lucrurile să evolueze până la limita după care poate interveni o fază fierbinte. Societatea civilă consimte cumva...”
Europa Liberă: Dar aceasta nu se vede.
Igor Boţan: „Probabil se vede acest lucru din luarea de poziţii a diferitor lideri de opinie, a diferitelor organizaţii. Nu putem spune că nu se vede acest lucru. Problema este în proporţii. Dacă suportul societăţii civile moldoveneşti reprezintă 0,1% din efectele pe care le are, să zicem, atitudinea Occidentului, atunci această manifestare nu este vizibilă, poate fi de importanţă locală. Dar ţinând cont de faptul că totuşi societatea moldovenească este divizată, e mai bine, din punctul meu de vedere, ca această manifestare să aibă loc în articole, la televiziune, decât în stradă, care poate provoca manifestări de răspuns, lucru care nu este tocmai potrivit în ajunul campaniei electorale.”