Autoritățile Ucrainei i-au acuzat astăzi pe rebelii pro-ruși că au lovit cu rachete un convoi de autobuze cu refugiați din Luhansk, dar separatiștii au negat că ar avea vreo vină. Detalii are Mircea Țicudean.
Un purtător de cuvânt al armatei ucrainene a spus că autobuzele cu refugiați treceau printr-o zonă de confruntări intense între forțele guvernamentale și separatiști când convoiul a fost lovit de rachete Grad și proiectile.
Andri Lisenko, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate și Apărare, a spus la o conferință de presă la Kiev că „bandiții”, cum îi numesc liderii ucraineni pe separatiști, au lansat asupra convoiului atacuri cu arme primite de la Federația Rusă.
Descriind atacul ca pe o „crimă sângeroasă”, Lisenko a mai spus că „au murit mulți oameni, inclusiv femei și copii”.
Dar un lider rebel citat de Reuters a spus că „ucrainenii înșiși au bombardat mereu drumul cu rachete Grad și din avioane” și că separatiștii nu au capacitatea de a lovi cu asemenea arme zona unde se afla convoiul.
Armata ucraineană s-a lăudat cu noi succese pe care le-ar fi înregistrat în cursul nopții de duminică spre luni, după victoria de la sfârșitul săptămânii când soldații au înălțat steagul național în orașul Luhansk, aflat din aprilie în mâinile separatiștilor. Militarii ucraineni au blocat sau au recapturat poziții rebele după eșecul discuțiilor cu participare internațională de la Berlin.
Reuters notează că sancțiunile internaționale împotriva Moscovei nu au reușit să oprească ceea ce NATO consideră a fi fluxul constant de echipament militar și de luptători dinspre Rusia. Kremlinul neagă însă că ar ajuta în vreun fel insurgenții.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că toate problemele legate de convoiul umanitar trimis de Moscova în zona de conflict au fost rezolvate, dar discuțiile de duminică de la Berlin la care au participat și colegii lui din Germania, Franța și Ucraina s-au încheiat fără vreun acord de armistițiu sau o soluție politică.
Lavrov a părut să dea vina pentru eșec pe partea ucraineană, spunând că în vreme ce Rusia promovează ideea unui armistițiu necondiționat, Kievul ridică mereu noi condiții pe care șeful diplomației ruse le-a numit „vagi”.
Rusia spune că dorește armistițiul cel puțin ca să poate trimite la beneficiari ajutoarele umanitare din cele 280 de camioane plecate săptămâna trecută din regiunea Moscovei. Reuters notează că transportul a fost blocat în urma insistenței Kievului asupra unor formalități ce ar trebui îndeplinite înainte ca ajutoarele să fie preluate pentru distribuire de Crucea Roșie Internațională.
Purtătorul de cuvânt de la Kiev Andri Lisenko a spus că luni la 11 ora locală, din cauza lipsei de garanții din partea separatiștilor, convoiul rusesc încă nu fusese abordat de serviciul vamal și de grănicerii ucraineni. Lisenko a mai spus că experții OSCE au de gând să inspecteze camioanele fie luni mai târziu, fie marți.
Într-un nou indiciu al tensiunilor interne, conducerea rebelilor ucraineni a anunțat că instituie tribunale militare și pedeapsa capitală pentru multe delicte, inclusiv trădare, spionaj, atentate asupra conducătorilor sau sabotaj.
„Introducerea pedepsei capitalei nu este răzbunare, ci gradul cel mai înalt de protecție socială”, a spus unul din liderii rebeli, Vladimir Antiufeev, citat de un site al separatiștilor.
Reuters notează că o eventuală înfrângere a rebelilor l-ar pune pe președintele rus Vladimir Putin în fața unei alegeri dificile: dacă păstrează tăcerea și acceptă înfrângerea separatiștilor riscă să-i dezamăgească pe compatrioții săi care au aplaudat anexarea Crimeii în martie. Dar dacă Putin va căuta să mențină presiunea asupra conducerii pro-occidentale de la Kiev prin continuarea ajutorului pentru rebeli, el riscă să atragă asupra Rusiei sancțiuni economice și mai dure din partea Statelor Unite și UE.
