Aproape jumătate dintre români ar vota o femeie pentru președinția României, în vreme ce mai mult de 40 la sută din electorat socotește că genul nu este o variabilă fundamentală pentru profilul viitorului șef de stat. Sondajul INSCOP care a dat publicității aceste date spulberă mitul misoginismului românesc și ideea că femeile nu sunt dorite în politica de vârf. Responsabilitatea pentru numărul mic al femeilor în parlament și în alte instituții pare să fie, deci, mai de grabă un reflex al sistemului, decât o dorință a electoratului. Câtă vreme partidele nu vor fi obligate să aibă o cotă fixă pentru femei, ele nu vor fi probabil promovate nici în parlament, nici în guvern.
Pentru prima dată în cursa prezidențială din România s-au înscris două femei cu notorietate, dar nici una dintre ele nu a venit, cel puțin până acum, cu un program feminist, care să mobilizeze așa numita “majoritate tăcută”. Elena Udrea a respins, chiar în perioada în care se afla la guvernare ideea unui proiect de lege care să oblige partidele să pună pe liste la alegeri cel puțin 30 la sută femei. Monica Macovei, care înainte să intre în politică a lucrat pentru Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului-Comitetul Helsinki are în centrul proiectului politic lupta cu marea corupție, dar egalitatea de șanse încă nu face parte din repertoriul ei.
Aproape 48 la sută dintre români ar fi mai degrabă deschiși pentru a vota o femeie, potrivit barometrului INSCOP, în creștere de la 40 la sută, cum arăta un sondaj făcut anul trecut de IRES la comanda Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. Ce le lipsește, totuși, celor două pentru a avea șanse la fotoliul prezidențial?
Monica Macovei are 55 de ani, a fost ministra a Justiției între 2005 și 2007, asigurând aderarea României la Uniunea Europeană prin reformele dure adoptate atunci. Este artizana procuraturii anticorupție și a Agenției Naționale de Integritate și a câștigat pentru a doua oară un loc în Parlamentul European pe listele PDL. Când a intrat în cursa prezidențială a demisionat, însă, din partid, fiindcă PDL și PNL deciseseră deja să aibă un candidat comun. Candidează deci ca independentă sperând să atragă voturile nehotărâților, care reprezintă în acest moment 45 la sută din electoratul din România. Potrivit ultimului sondaj de opinie este cotată cu doar 5 la sută din opțiunile de vot, cu toate că este susținută de oameni extrem de influenți, cum este filosoful Gabriel Liiceanu, care a scris un text care a avut mare succes intitulat “Manifest pentru Monica Macovei. Să credem în basmul democrației”. Alături de Macovei se află și unul dintre cei mai importanți istorici ai comunismului din Europa de Est, Vladmir Tismăneanu, dar și profesoara de științe politice, Mihaela Miroiu, o specialistă în feminism, scriitoarea Doina Jela, cântăreața Maria Răducanu și mulți alții din elita intelectuală a Bucureștilor. Scorul ei mic de până acum este dat de faptul că nu are de partea ei trusturi media importante și mai ales pentru că nu are o structură de partid care să mobilizeze oamenii.
Elena Udrea, 41 de ani, strânge circa 9 la sută din voturi conform ultimei cercetări sociologice, dar chiar și președintele Traian Băsescu, principalul ei susținător spunea aseară că nu are o imagine prea bună. Spre desoebire de Macovei care a făcut 40 de legi în Parlamentul European și reforme importante în România, Elena Udrea este mai cunoscută mai puțin pentru ceea ce a făcut când a fost ministrul Dezvoltării și mai mult datorită ținutelor ei scumpe, a gesturilor ei extravagante și a capacității de a rupe PDL, pentru a-și construi propria ei platformă electorală, care este acum Partidul Mișcarea Populară. Formațiune căreia i s-au alăturat mulți dintre intelectualii aduși în politică de președinte, dar care ulterior au plecat nemulțumiți de orgoliul ei de a fi prezidențiabila partidului. Este ajutată de televiziuni prietene, de primarul Clujului, fostul premier PDL, Emil Boc și de o parte dintre structurile democrat-liberalilor.
23 la sută dintre români cred că o femeie ar schimba lucrurile în bine în politica românească, dar 40 la sută sunt dezamăgiți în egală măsură de femeile și bărbații din politica autohtonă.