Reprezentanții unor organizații civice din Republica Moldova au deplâns astăzi din nou lipsa unor progrese mai rapide în reforma justiției declanșată în urmă cu trei ani. Detalii despre constatările formulate la o conferință de presă de Asociația Promo-LEX și Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER).
Monitorizând trimestru cu trimestru timp de aproape trei ani cum se pune în aplicare strategia de reformare a justiţiei experţii au constatat, invariabil, la fiecare bilanţ intermediar că reforma decurge destul de lent. Puţin peste jumătate din acţiunile prevăzute în Strategie au fost realizate. Pe lista de restanţe figurează tocmai sarcinile unghiulare, între care lupta cu corupţia şi reforma Procuraturii.
Aceste concluzii formulate de mai multe organizaţii neguvernamentale din Moldova coincid în mare parte cu cele ale unui grup de experţi europeni. De altfel, progresele limitate în lupta cu corupţia şi stagnarea reformei Procuraturii au şi determinat UE să sancţioneze Republica Moldova oferindu-i un sprijin financiar de doar puţin peste 13 milioane de euro din cele 15 milioane anunţate anterior. Aceasta este de fapt prima tranşă pentru justiţie pe care UE a acordat-o funcţie de performanţe, după ce, la finele anului trecut, a oferit necondiţionat alte 15 milioane de euro.
Olesea Stamate
Experta Olesea Stamate, preşedinta Asociaţiei pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă, crede că europenii au cruţat guvernul moldovean oferind acest suport cu doar aproape două milioane mai puţin. Or, reieşind din progresele reformei justiţiei realizate până acum, guvernul ar fi putut rata mult mai multe milioane, sugerează experta:
„Cred că aceste 13 milioane sunt puţin încurajatoare pentru Republica Moldova. Este şi prima tranşă acordată condiţionat. Totuşi un oarecare efort a fost depus. Mai cu seamă în ultima perioadă s-au mişcat lucrurile în reformare sistemului cel puţin la nivel legislativ, la nivelul adoptării şi modificării cadrului legislativ. Totuşi, cred că a fost un gest de încurajare, mai cu seamă că suntem în prag de campanie electorală şi este un semnal de susţinere pentru alianţa de guvernare.”
Ministrul Oleg Efrim
La ceremonia oficială de alocare a tranşei de peste 13 milioane de euro Ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, a promis că instituţiile care se fac responsabile de trăgănarea reformei vor fi sancţionate. Numai că ministrul a evitat să precizeze care anume instituţii ar urma să fie penalizate, menţionând doar că acestea vor primi în buget mai puţini bani din cei oferiţi de UE.
Penalizarea instituţiilor care nu şi-au îndeplinit sarcinile asumate nu este o cerinţă impusă de UE, care vrea mai curând să vadă deja primele rezultate palpabile ale reformei, spune directorul proiectului european privind suportul reformei justiţiei Erik Svanidze. Expertul spune că îşi imaginează cu greu cum la modul practic Ministerul Justiţiei va sancţiona instituţiile, dacă bunăoară pentru trăgănarea reformei Procuraturii ar trebui penalizat însăşi ministerul, întreg guvernul, dar şi parlamentul, nicidecum Procuratura Generală. Şi asta pentru că tocmai Legislativul şi Executivul au amânat aprobarea legii privind procuratura, restanţa care constituie partea leului în cele aproape două milioane de euro ratate de Republica Moldova, spune Erik Svanidze:
„Ştim că a fost elaborat un proiect despre reformarea procuraturii de către un grup de lucru compus de experţi. Proiectul a trecut de Guvern, nu a ajuns însă să fie dezbătut în Parlament. Legislativul a venit cu propria iniţiativa de a crea un alt grup de lucru format din parlamentari. Deşi s-a încercat ceva, s-a lucrat intensiv în final nimic nu s-a reuşit. Atât legea privind Procuratura, cât şi reforma acestei instituţii s-au împotmolit. Iar vina cade atât pe Guvern, cât şi pe Parlament, mai puţin pe Procuratură care a participat la elaborarea proiectelor.”
Până în 2016 Republica Moldova mai are de primit două tranşe din cele 60 de milioane de euro promise de UE pentru reformare justiţiei. Daca vor fi sau nu aceste tranşe a câte 15 milioane fiecare depinde de autorităţile de la Chişinău, avertizează directorul proiectului european Erik Svanidze, precizând că aşteptările UE sunt, de acum încolo, mult mai mari. Şi asta pentru că reforma justiţiei este şi parte a Acordului de Asociere. Dar şi pentru că reforma a ajuns la cea de-a doua etapă în care se va monitoriza felul în care sunt puse în aplicare legile deja adoptate, dar şi efectele pe care acestea le produc.