Creșterea economică anunțată de guvernanți nu este una durabilă, iar sursele de majorare se vor risipi în viitorul apropiat. Avansul economic ar fi unul iluzoriu întrucât moldovenii nu simt beneficiile acestuia, sunt concluziile economiștilor de la centrul analitic „Expert-Grup”, care mai precizează că moldovenii primesc cele mai mici salarii din Europa Centrală și de Est. Despre sărăcie și despre cei care sărăcesc statul vorbim a acest sfârșit de săptămână.
Experții spun că jumătate de milion de moldoveni trăiesc în sărăcie și îndeamnă guvernarea să promoveze mai multe politici sociale. Peste optzeci la sută dintre cei nevoiași locuiesc în mediul rural.
La Horești, Ialoveni
În satul Horești din raionul Ialoveni cei cu care am discutat ocazional, în stradă, spun că unii trăiesc în prosperitate, în timp ce alții se zbat în sărăcie.
– „Este sărăcie de minte începând cu guvernanţii noştri. Dacă ai ajuns la puterea, te gândeşti numai la tine şi la neamurile tale, dar restul nu contează. Şi nu cumva să fie şi altul ca mine.”
Europa Liberă: Cine sunt săracii şi cine sunt bogaţii?
– „Mergând prin sat, vezi cine este cu Mercedes, cu Jeep ş.a.m.d.”
Europa Liberă: Şi dumneavoastră credeţi că cel care are maşină de lux, casă de lux este fericit?
– „Nicidecum. El vrea şi mai mulţi bani să aibă şi de aceea este nefericit.”
Europa Liberă: Şi el nu se gândeşte şi la cel sărac din jur?
– „Nu.”
Europa Liberă: Cum poţi să fii fericit, dacă în jurul tău este sărăcie?
– „El dacă se gândea la cei din jur, atunci nu avea atâta bogăţie.”
Europa Liberă: Cine se ajută? Moldovean pe moldovean sau cel străin îl ajută pe moldovean?
– „Cred că moldovean pe moldovean. Pentru că ei trimit bani de peste hotare.”
– „Dacă bătrânii, bolnavii sau neputincioşii nu vor primi bani de peste hotare, demult în ţară era să fie prăpăd. Cred că tineretul, cu timpul, se va întoarce acasă.”
Europa Liberă: Şi toată speranţa este că cei care vor reveni ar putea să schimbe lucrurile în bine?
La Horești, Ialoveni
– „Din generaţie în generaţie, peste 30-50 de ani, da. Dar mâine-poimâine nu vor fi schimbări.”
– „Cum să trăiască un pensionar cu 700 de lei?”
Europa Liberă: Cum se descurcă?
– „Eu văd cum se descurcă cei de la ţară, nu ştiu cum se descurcă cei de la oraş.”
Europa Liberă: Dumneavoastră ce pensie aveţi?
– „Peste o mie de lei.”
Europa Liberă: Şi cum vă descurcaţi? Cum împărţiţi banii?
– „Greu mă descurc. Sunt nevoită, la 62 de ani, să lucrez, fiindcă nu mă descurc.”
Europa Liberă: Dar câţi bani ar trebui ca să consideraţi că duceţi o viaţă în bunăstare?
– „Măcar 3500-4000 de lei. Avem roadă bună de păpuşoi şi vom creşte păsări, capre şi ne va fi mai uşor.”
Europa Liberă: Moldova azi merge pe o cale dreaptă? Pe o cale greşită?
– „Pe o cale greşită. În primul rând se depopulează ţară. Unde sunt tinerii noştri? Unde sunt soţiile, fetele? Dacă guvernarea are modul ei de conducere, să fim mai săraci, se uită la noi ca la nişte calici. Dacă eşti sărac, te vei ruga la ei toată viaţa. Dacă te-ai ridicat puţin, ai să umbli și ai să strigi: „Băi, dar cine ești tu?!.ʾ”
Europa Liberă: Votul mai poate fi cumpărat?
– „Sigur că da. Atâta timp cât avem săraci şi proşti, atâta timp poate fi cumpărat. Aceasta este clar ca buna ziua.”
– „La noi întotdeauna voturile au fost cumpărate. Fiindcă suntem indecişi.”
Europa Liberă: Şi dacă vine cineva la dumneavoastră şi vă propune un kilogram de orez, unul de ulei veţi, da votul pentru acel concurent electoral?
– „Este clar că eu nu voi da votul. Dar cel sărac, care nu are ce mânca, îl va da.”
Europa Liberă: Moldova merge pe o cale greşită sau dreaptă?
– „Greşită.”
Europa Liberă: Unde s-a greşit?
– „S-a greşit în conducere. Dacă conducerea ar fi la locul ei, condiţiile de trai erau altele.”
Europa Liberă: Ce înseamnă o conducere la locul ei?
– „Nişte persoane devotate, într-adevăr vin în Parlament pentru a lucra, dar nu pentru a se îmbogăţi.”
Europa Liberă: Deputaţii au fost slugile poporului?
– „Nu cred. Economia nu s-a urnit din loc. Am rămas săraci cum am fost.”
Europa Liberă: De ce atât de greu se dezvoltă, din punct de vedere economic, ţara?
– „Totul depinde de conducere. Dacă conducerea ar apăra producătorii agricoli şi va fi găsită piaţă de desfacere mai bună, condiţii de lucru mai bune, atunci şi ţăranul ar trăi mai bine, şi profesorul, şi medicul, şi alţii.”
Europa Liberă: Este adevărat că astăzi foarte mult se discută despre penetrarea pieţelor de desfacere pentru producţia agricolă? Ar fi subiectul numărul unu?
– „Pentru o ţară agrară da, este subiectul numărul unu. Pentru o ţară agrară unde bugetul în proporţie de 60-65% este format din agricultură. Trebuie să fie atrasă atenţia anume la această ramura.”
Europa Liberă: Este harnic moldoveanul?
– „Este foarte harnic.”
Europa Liberă: Şi nu este răsplătit după cum munceşte?
La Horești, Ialoveni
– „Nu este răsplătit. Este stabilit un preţ de 1,80 lei pentru un kilogram de struguri, grâul şi alte cerealele la fel sunt cumpărate cu un preţ de nimic. Lucrăm numai pentru ca pământul să nu rămână pârloagă.”
– „Totul începe de la pământ. Şi pâinea, şi carnea, şi laptele, şi ouăle. Dar cel mai sărac este ţăranul. De ce este aşa bătaie de joc de ţărani?”
– „Preţurile sunt mari, numai nu la ceea ce este produs de ţărani. Noi suntem producătorii de bază, dar cineva cumpără producţia şi apoi o vinde cu două preţuri.”
Europa Liberă: De ce vă lăsaţi jăcmăniţi de intermediari?
– „Nu avem încotro. Nu avem când umbla pe drumuri, avem de lucru la pământ.”
– „Piaţa de desfacere... De exemplu, am recoltat 10 tone de grâu. Unde să mă duc cu 10 tone pentru a le vinde?”
Europa Liberă: Până a semăna lanul de grâu, nu vă puneţi întrebarea unde am să vând eu ceea ce cultiv?
– „Până a lua sapa în mână, trebuie să iei creionul în mână.”
Europa Liberă: Exact.
– „Adică faci socotelile şi vezi dacă merită. La noi, majoritatea, se bazează pe aceea că el strânge puţină roadă, creşte un purcel, un viţel, o vacă, întreţine familia şi dacă alţii mai au venit suplimentar, atunci trimit copiii la învăţătură. Ce altceva să facem cu pământul? Altă sursă de existenţă nu este. Este numai pământul, ce ai în jurul casei şi păsările crescute.”
Europa Liberă: Dar se zice că ar putea să salveze viaţa ţăranului consolidarea terenurilor.
– „Da. Dar este foarte greu să o faci acum. Când vrei să cumperi un câmp întreg, nu poţi. Pentru că acolo sunt trei-patru proprietari puternici, care tot cumpără de la stânga, de la dreapta şi nu poţi, practic, să faci consolidarea. Dacă vei face consolidare, vei face cu 20-30 de hectare, dar 100-300 nu văd cum ar putea fi unite.”
Europa Liberă: Dar aceasta ar fi în viitor salvarea agriculturii.
– „Da. Pentru a avea o agricultură performantă, trebuie consolidarea terenurilor. Dacă avem consolidare, atunci vom avea şi investiţii, tehnică nouă, tehnologii performante. Dar acum este cam greu. Acum consolidare se mai face la sud, la nord, unde populaţie nu prea este şi acolo pot fi cumpărate câte 100-200 de hectare. La centru nu este chiar atât de uşor să cumperi 100-300 de hectare pentru a fi consolidate. Noi am încercat şi nu ne-a reuşit. La moment lucrăm aşa, pentru a întreţine familiile. Aceasta este unica ieşire din situaţie. Şi care sunt gospodari şi întreţin câte două-trei cote, poate, mă rog, se chinuiesc, fiindcă noi nu calculăm munca pe care o depunem când creştem animale, păsări. Dacă vom mai calcula şi munca aceasta, noi suntem în pierdere.”
Europa Liberă: În ultimul timp s-a schimbat ceva la Horeşti?
– „S-a schimbat de când avem primar nou. Dar hoţiile se fac şi în sat
Hoţiile se fac şi în sat aşa ca şi la Parlament....
aşa ca şi la Parlament. Noi demult vrem să primim cota valorică aparte, ne judecăm şi nu putem da de capăt. Pentru cel care vrea să primească cota valorică aparte nu este lege. Pentru acel care o are ne-o ţine este lege. El este drept, dar noi strâmbi.”
– „Oamenii nu cred mai ales în justiţie, în Procuratură. Fiindcă acolo există corupţie la maximum.”
Europa Liberă: Dar nu este vinovat şi cel care dă mită?
– „Acela uneori este pus de cel de sus în situaţia de a da mită. Dacă nu va şti că cel de sus ia mită, probabil nu-l va mitui.”
Europa Liberă: Moldoveanul îşi cunoaşte drepturile suficient ca să se ducă şi să ceară să fie apărat?
– „Sunt diferiţi moldoveni. Desigur că mătuşa de la sat a trăit în perioada
Tineretul de azi, cred, are şansa să schimbe ceva în Moldova...
sovietică şi nu-şi cunoaşte drepturile. Tineretul de azi, cred, îşi cunoaşte drepturile şi are şansa să schimbe ceva în Moldova. Eu cred că totuşi ne vom integra în Uniunea Europeană şi vom ajunge o ţară civilizată.”
Europa Liberă: Dar înseamnă că şi moldoveanul trebuie să facă un sacrificiu ca să ajungă la un trai mai bun?
– „Desigur. Trebuie să ştie că în perioada de trecere de la o situaţie la alta întotdeauna sunt pierderi, câte ceva pierdem. Am pierdut şi în economie, pierdem şi în domeniul moral, mulţi dintre cei care în anii ʾ90 erau, de exemplu, pentru anumite idealuri, valori naţionale, astăzi s-au dezis, sunt persoane care atunci strigau „Jos... cutare!” astăzi strigă contrar.”
Europa Liberă: Biserica are vreun rol în actuala conjunctură?
– „Cred că biserica are rol, poate fi una dintre forţele care poate consolida societatea, doar dacă merge pe interesul naţional. Dar dacă porneşte în altă direcţie, atunci desigur că distruge societatea.”
– „Este diferenţă mare între cei săraci şi cei bogaţi. Este un procent mic, 10-15% care sunt foarte bogaţi, iar 65-70% sunt lipiţi pământului.”
Europa Liberă: Şi constatarea este că Moldova nu ar avea clasa de mijloc? Care ar fi motorul dezvoltării societăţii?
– „O parte din clasa de mijloc este plecată în Europa, altă parte în Rusia. Din clasa de mijloc o parte este plecată şi nici nu are de gând să rămână în Moldova. Tineretul nu se implică în politică. Lideri politici care să organizeze tineretul la proteste, de exemplu, împotriva lui Dodon, împotriva unuia care trădează ţară, nu-s nişte lideri politici. Eu singur să mă duc? Sau să adun zece oameni, eu nu voi reuşi nimic.”
Europa Liberă: De ce moldoveanul nu poate fi cel care să-şi ceară drepturile? El se mai oftează prin ungherele casei, pe stradă.
– „Noi avem vreo trei variante. Ori să facem revoluţie, dar nu avem cu cine, fiindcă tineretul este plecat, ori să ne împăcăm cu ceea ce avem. Îi mai cruceşte puţin, se întoarce, dă a lehamite din mână şi se duce. Şi nu mai are când se duce la proteste. Nu mai are când face revoluţie. De aceea şi trăim aşa cum trăim. Poate din generaţie în generaţie mentalitatea se va mai schimba, tineretul va fi mai activ.”
*
Ajutorul acordat săracilor se consideră o valoare universală, regăsită în toate marile religii ale lumii, dar există diferite modalități de a dărui. Dacă darul îl face dependent de cineva pe cel care-l primește, atunci nu contribuie la întărirea celui care-l primește și nici nu-l ajută să devină mai independent. Când îi dai unui cerșetor un leu pe stradă, îl încurajezi să își păstreze condiția de cerșetor, iar dacă sprijinul este bine gândit și ajută la întărirea celui care îl primește, atunci darul este mult mai folositor. Despre sărăcie și caritate am discutat la microfonul Europei Libere cu Michael Zikeli, președinte ale „Concordiei Moldova”, organizație care activează de zece ani aici cu 400 de angajați băștinași.
Europa Liberă: Moldova pe care aţi văzut-o acum 10 ani seamănă cu Moldova de astăzi?
Michael Zikeli
Michael Zikeli: „În Moldova de astăzi s-au schimbat foarte multe lucruri şi multe s-au schimbat spre bine. Sunt străzi mult mai bune, în şcoli, grădiniţe se fac multe. Acestea sunt lucruri care se văd cu ochiul liber, dar sunt multe alte realizări care nu se văd la prima vedere. Moldova pune mult mai multă atenţie asupra oamenilor cărora nu le merge bine, care nu au viaţă uşoară, care au mulţi copii, care nu se descurcă. Se dezvoltă şi în societate, dar şi în politică, o vedere mult mai clară şi eu cred că aceşti oameni pe zi ce trece mai mult primesc şi suporturi mai bune.”
Europa Liberă: Cine îl ajută pe moldoveanul nevoiaş? Tot moldoveanul sau cel străin?
Michael Zikeli: „Pe moldoveanul nevoiaş îl ajută moldoveanul. Cei străini care ajută pot acorda numai o susţinere, să nu creadă cumva cineva că cei străini vor rezolva problemele din Moldova. Cei trăi pot acorda un suport, pot fi pentru scurt timp o cârjă pentru a putea merge puţin mai uşor. Dar rezolvarea problemelor o să se întâmple în Moldova şi vor fi făcute de moldoveni şi nu de cei străini. De exemplu, în
„Concordia Moldova” muncesc 400 de angajaţi băştinaşi, moldoveni, care în fiecare zi nu fac altceva decât să susţină şi să ajute oamenii nevoiaşi, fie că sunt bătrâni, fie că sunt copii orfani sau familii nevoiaşe. Aceşti 400 de băştinaşi nu fac altceva decât să ajute pe alţii.”
Europa Liberă: Dar ei sunt salariaţii dumneavoastră, ai „Concordiei”.
Michael Zikeli: „Da. Şi aceasta este bine, aşa trebuie să fie. Sunt salarizaţii „Concordiei”, sunt asistenţi sociali salariaţi ai statului, sunt alte asociaţii obşteşti, toţi împreună trebuie să ajute să fie mai uşor oamenilor.”
Europa Liberă: Moldoveanul aşteaptă mai degrabă să i se dea, decât el să ofere din puţinul pe are îl are?
Michael Zikeli: „Moldovenii care nu au destul pe drept aşteaptă să i se dea. Şi moldovenii care au destul şi sunt foarte mulţi moldoveni care trăiesc în Moldova foarte bine şi sunt destul de bogaţi, ar fi de dorit să dea mai mult.”
Europa Liberă: Sunt două lumi paralele în Moldova? Un segment îngust, bogat, căruia mai puţin îi pasă de cel sărac şi o pătură mare săracă care îi judecă pe cei bogaţi?
Michael Zikeli: „Sunt, într-adevăr, două lumi paralele în Moldova. Dar aceasta nu este ceva exclusiv pentru Moldova, aceasta avem în toată Europa şi în toată lumea şi aceasta este o nedreptate care strigă la cer. Cei bogaţi devin cu fiecare zi mai bogaţi fără să muncească şi fără să se străduiască. Dar cei mai săraci devin cu fiecare zi mai săraci. Aceasta este o nedreptate şi noi, împreună, neapărat trebuie să o eliminăm. Eliminarea aceasta este necesară şi în favoarea bogaţilor, fiindcă bogaţii nu vor fi fericiţi cu bogăţia lor, dacă ei trebuie să se îngrădească cu gard înalt pentru a se feri de cei săraci…”
Europa Liberă: Cum că explicaţi dumneavoastră că cel bogat vrea mai multă avere, mai multă bogăţie?
Michael Zikeli: „Într-adevăr sunt oameni bogaţi, cărora nu le ajunge cât au, vor mai multă bogăţie. Eu cred că unii dintre ei sunt îndepărtaţi de la ceea ce numim omenesc sau uman. Eu nu ştiu din ce cauză, ce s-a întâmplat în viaţa lor, de ce sunt îndepărtaţi atât de mult de umanism, de ideea umanismului şi de simţ nu pot să-mi explic.”
Europa Liberă: Ideea precum că politicienii ajung bogaţi este valabilă doar pentru Moldova? Şi cum trebuie să înţeleagă simplul cetăţean care dă votul pentru politicianul de la care speră să vină să soluţioneze problemele mai întâi, să lupte cu sărăcia, să aducă mai multe investiţii în ţară, să creeze locuri de muncă, locurile de muncă să fie bine plătite şi tot aşa mai departe.
Michael Zikeli: „Eu nu aş zice dintr-un prim reflex că toţi politicienii din Moldova sunt bogaţi. Să fii politician este o muncă destul de complexă şi costă energie foarte multă, şi nu sunt de părerea că un politician trebuie să trăiască în sărăcie acută pentru a fi politician. Este o.k. ca un politician să trăiască o viaţă modestă şi bună, dar sunt şi în Moldova, ca în alte ţări, politicieni care sunt bogaţi sau foarte bogaţi. Aceasta nu este explicabil. Este o problemă care trebuie să o explice oamenilor care le dau votul. Şi aceasta la fel este o nedreptate care, de fapt, trebuie eliminată.”
Europa Liberă: Pe limba multor moldoveni cuvântul corupţie sună de dimineaţă până seara. Se vede dintr-o parte această corupţie?
Michael Zikeli: „Concordia” este o asociaţie obştească apolitică. Noi nu ne implicăm în politica zilnică.”
Europa Liberă: Ca fenomen?
Michael Zikeli: „Este o întrebare foarte complicată pentru mine. Părerea mea personală este că după alegeri eliminarea corupţiei va fi
Combaterea corupţiei este cheia succesului pentru Moldova.”...
tema numărul unu. Eu consider că nu există niciun minister în Republica Moldova care are importanţa pe care o are Ministerul Justiţiei. Dacă Moldova nu reuşeşte să pună justiţia în aşa fel în picioare ca să fie corectă, să fie pentru fiecare cetăţean la fel, dezvoltarea spre bine în Moldova nu va exista. Combaterea corupţiei este cheia succesului pentru Moldova.”
Europa Liberă: Combaterea corupţiei poate elimina sărăcia?
Michael Zikeli: „Combaterea corupţiei poate să pregătească terenul pe care după aceea să elimine sărăcia. Combaterea corupţiei nu elimină direct sărăcia. Dar dacă există corupţie, cum există la ora actuală în Moldova, sărăcia nu o vom combate...”
Europa Liberă: „Concordia Moldova” în 10 ani a reuşit să bată la uşile multor săraci, să treacă pragul lor, să insufle speranţa. Sunteţi îndrăgostit de Moldova, de oamenii de aici?
Michael Zikeli: „Da. Moldova este o ţară frumoasă, dar pe mine mă interesează în primul rând oamenii. Eu am intrat într-adevăr la sute sau mii de oameni peste prag, am fost primit cu inimă mare, eu văd greutăţile şi sărăcia în care trăiesc mulţi dintre cetăţenii Republicii Moldova şi cred că fiecare dintre ei merită să fie ajutat. Acesta este scopul Moldovei. Este bine să vorbim dacă vedem nedreptate, este bine să criticăm, dar mai important este să nu uităm să şi facem. Concordia este o asociaţie, faptele noastre constă în a face şi nu a vorbi.”
Europa Liberă: V-a surprins vreodată faptul că ajutaţi nu numai copiii, nu numai bătrânii, dar şi oameni care ani la rând au lucrat profesori, doctori, care au ajuns la pragul sărăciei?
Michael Zikeli: „Acest lucru în primul rând doare, deoarece cine a muncit 40 sau 45 de ani şi după atâţia ani de muncă nu are cele necesare pentru un trai decent, abia supravieţuieşte, aceasta nu este plăcut deloc. Pe de altă parte, „Concordia”, eu nu pot face diferenţă între un copil, un bătrân sau un doctor, cine îndură foame, este foame şi foamea îl doare pe fiecare, fie copil sau doctor. Aceasta este şi motivaţia, noi ajutăm acolo unde vedem că este sărăcie sau unde sunt greutăţi şi nu facem diferenţă. Pe de altă parte, trebuie să spun că focusul nostru este în primul şi în primul rând pe copii.”
Europa Liberă: 10 ani aţi ajutat şi continuaţi să-i ajutaţi pe cei neputincioşi. Câţi ani i-ar mai trebui Moldovei ca să scape şi de sărăcie şi de problemele care aduc necazuri oamenilor?
Michael Zikeli: „Scopul unei asociaţii obşteşti, cum este „Concordia”, este să lucrăm în aşa fel ca să ne desfiinţăm. Deci, noi ar trebui să facem totul ca să nu mai fie nevoie de „Concordia”. Eu la ora actuală aceasta nu o văd deloc. Dimpotrivă, cerinţele sunt în fiecare zi tot mai mari. Noi am ajutat 10 ani. Dacă „Concordia Moldova” este o asociaţie obştească moldovenească, cu angajaţi băştinaşi, cu aceasta noi ne mândrim, aceştia sunt oameni buni. Probabil că va mai fi pună nevoie în următorii 10 sau 20 de ani de „Concordia”.ʾ
Europa Liberă: Este o mare diferenţă între nivelul de trai la ţară şi la oraş?
Michael Zikeli: „Diferența de nivel de trai este enormă. Oamenii de la ţară nu trăiesc în primul rând cu gândul banilor, ei trăiesc cu gândul cum mă descurc cu puii şi păpuşoii, cu sfeclă, ca să am destul pentru a supravieţui. Oamenii de la oraş în primul rând supravieţuiesc cu banii cash sau cu banii obţinuţi din salariu. Aici este o dezvoltare foarte diferită.”
Europa Liberă: Domnule Michael Zikeli, dumneavoastră aţi trecut cu ajutoare şi în partea stângă Nistrului. Din câte ştiu, acţiunile de filantropie, caritatea nu au hotar, sunteţi prezenţi şi în stânga Nistrului, în regiunea separatistă transnistreană, pentru că şi acolo sunt oameni care îşi duc viaţa de azi pe mâine. Unde este mai pronunţată sărăcia? În partea dreaptă a Nistrului sau în regiunea de est? Pentru dumneavoastră Moldova înseamnă o Moldovă reîntregită ajutată?
Michael Zikeli: „Pentru mine înseamnă Moldova întregită, aşa este. Eu văd o diferenţă foarte-foarte mare dacă vorbim de dreapta sau de stânga Nistrului. În stânga Nistrului oamenii sunt, cel puţin, la fel de
În stânga Nistrului oamenii sunt, cel puţin, la fel de săraci cum sunt în dreapta Nistrului ...
săraci cum sunt în dreapta Nistrului, dacă nu şi mai săraci şi totuşi există o deosebire foarte mare. Eu când merg în stânga Nistrului şi încerc să vorbesc cu oamenii, văd că oamenii pur şi simplu se tem să discute sau să vorbească. Când îi întrebi cum le merge cu politica, ei încep să şoptească sau să se întoarcă, ei trăiesc cu frică… Aceasta o simt, aceasta o văd, aceasta este diferenţa mare între partea stângă şi partea dreaptă a Nistrului.”
Europa Liberă: Moldova europenizată, pe calea integrării europene, îi salvează pe cei săraci?
Michael Zikeli: „O societate trebuie să se ocupe în primul şi în primul rând de cei mai săraci din societate. Acesta este gradul de măsurare morală – o societate este numai atât de bună cum le merge la săracii lor. Aceasta este realitatea. Dacă Moldova merge în drum spre Europa,
Moldova nu trebuie să meargă în Europa, Moldova este parte a Europei…
probabil că se vor dezvolta şi serviciile sociale. Drumul european eu îl văd, cel puţin pentru mine, foarte clar. Noi aici la ora actuală vorbim şi stăm când discutăm pe plaiul lui Ştefan cel Mare, eu de aceasta şi vorbesc limba lui Ştefan cel Mare, eu cred că Ştefan cel Mare a fost un conducător european. De aceasta eu nu văd cum să meargă Moldova în altă parte decât în Europa. Moldova nu trebuie să meargă în Europa, Moldova este parte a Europei…”