Corneliu Gurin: „Procuratura nu a stat de o parte, ci a fost direct şi plenar implicată în schimbările din domeniul justiţiei”

Procurorul General despre şansele reformării procuraturii.

Europa Liberă: Şansele reformării Procuraturii sunt mari? Care este miza pe care o puneţi actualmente, ţinând cont că se discută atât de mult despre nevoia promovării acestei reforme?

Corneliu Gurin: „Este publicată concepţia de reformare a Procuraturii. Avem baza necesară. Urmează să ne mişcăm pe aspectul de elaborare a actelor legislative şi normative şi, într-un anumit termen, chiar a modificării Constituţiei Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Restanţele cele mai mari care sunt, domnule procuror?

Corneliu Gurin: „Nu este vorba de restanţe. Şi aici cred că va trebui să dezavuăm anumite mituri. Procuratura nu a stat de o parte şi Procuratura a fost direct şi plenar implicată în schimbările din domeniul justiţiei. Se încearcă a crea impresia că Procuratura a rămas undeva în anii ʾ80-ʾ90, că ar fi o Procuratură de sorginte sovietică, ceea ce este totalmente greşit. Procuratura a trecut deja prin multe schimbări, Procuratura a fost parte a procesului de reformă a justiţiei şi în permanenţă se implementează noi proceduri. Cu titlu de exemplu, chiar recent a fost aprobat un ordin comun al Procuraturii, Ministerului de Interne, Centrul Naţional Anticorupţie şi Serviciul Vamal, instituţiile care au atribuţii de urmărire penală şi încercăm să ne deplasăm de la indicatorii cantitativi la cei calitativi în domeniul urmăririi penale.”

Europa Liberă: Calitativi fiind care indicatori?

Corneliu Gurin

Corneliu Gurin: „Calitativi sunt inclusiv termenul de gestionare a dosarelor, hotărâri care sunt ulterior anulate, diferite reveniri asupra unor cauze care au fost deja gestionate. Deci, sunt mai multe elemente care ţin de domeniul urmăririi penale şi care vor acorda posibilitatea să apreciem activitatea fiecărui, de exemplu, ofiţer de urmărire penală sau procuror în parte, pentru fiecare, şi nu doar sub aspectul câte cauze a investigat dar şi unde au ajuns aceste cauze, s-au soldat ele cu sentinţe până la urmă, ori s-au soldat cu achitări, ori cu anulări din partea autorităţilor abilitate iarăşi a respectivelor decizii. Sunt lucruri novatorii, care nu au mai existat, dar sunt lucruri pe care trebuia să le facem şi le facem zi de zi. Ne mişcăm pe domeniul tehnologiilor informaţionale, ne dorim să implementăm, poate până la finele anului, noul sistem informaţional de gestiune a cazurilor, a informaţiilor despre infracţiuni. Şi nu în ultimul rând avem schimbări la nivelul dotărilor. Deci, timp de un an de zile a fost deja asigurat necesarul de tehnică informaţională, calculatoare periferice. Iată cu sediile chiar am rămas în anii ʾ70, pentru că sediile Procuraturii de foarte mult timp nu au fost reparate. În prezent aceste lucruri se desfăşoară inclusiv cu banii alocaţi pentru reforma justiţiei. Chiar şi la capitolul modernizarea parcului auto, pentru că procuraturile teritoriale continuă să meargă cu VAZ-uri de 10-12 ani. În timpul apropiat vom procura un număr suficient de automobile noi. În şase procuraturi au fost deschise camere de audiere a minorilor, modernizate, totalmente noi, reparate, dotate cu toată tehnica. Dacă vorbim despre procesul legislativ propriu-zis sau de procesul care urmează conform concepţiei...”

Europa Liberă: Deci, o veritabilă reformă a Procuraturii o finalizaţi când?

Corneliu Gurin: „O veritabilă reformă a Procuraturii o finalizăm nu noi, este o obligaţie a statului în general. Noi ne mişcăm pe calea modernizării şi a schimbărilor pe intern, atâta cât este posibil. Când va fi modificată Constituţia, se discută mult despre numirea procurorului general, dar nu cred că aceasta este cel mai important, aspectele legate de competenţa Procuraturii, dacă ele vor fi modificate, sigur că pentru noi, chiar va fi mai uşor, pentru că vom renunţa sau nu vom avea anumite competenţe extinse şi ne vom putea concentra pe urmărirea penală. Dar aceasta înseamnă că alte autorităţi ale statului trebuie să-şi facă datoria.”

Europa Liberă: Deci, voinţă politică trebuie să existe?

Corneliu Gurin: „Nici nu ştiu dacă voinţă. Trebuie să existe mobilizare mai mult şi să se respecte anumite etape ale procesului de reformare. Chiar dacă ele au fost puţin devansate, iarăşi sub aspect formal, anumite etape ale reformei Procuraturii trebuie să se realizeze în anul 2016. Aşa că eu cred că suntem pe calea bună. Poate că nu se va reuşi în cadrul actualei componenţe a Parlamentului să se adopte actele legislative, dar cu siguranţă că vom insista şi chiar voi încerca să abordez la nivel o chestie de asumare a răspunderii în faţa noii componenţe a Parlamentului să promoveze respectivele schimbări care sunt determinate şi de concepţie şi de strategia de reformă a sectorului justiţiei.”

Europa Liberă: Vreau că vă întreb şi despre ideea de a aduce judecători sau poate şi procurori din afara ţării pentru a salva situaţia. O găsiţi ca una care ar putea să schimbe lucrurile în bine?

Corneliu Gurin: „Orice schimb de experienţă este binevenit, nu este un lucru nou, permanent se realizează asemenea activităţi. Colaboratorii organelor de drept de la noi desfăşoară activităţi împreună cu colegii din alte structuri similare, avem dosare de investigare.”

Europa Liberă: Dacă s-ar aduce procurori din exterior care să ajute în promovarea reformei?

Corneliu Gurin: „Am avut cazuri care s-au realizat inclusiv cu participarea procurorilor sau ofiţerilor de investigaţie de peste hotare. Şi sunt şi în prezent asemenea cazuri şi în domeniul corupţiei, şi în domeniul contrabandei, şi în domeniul traficului de persoane, în domeniul circulaţiei drogurilor. Deci, se realizează asemenea lucruri la nivel operaţional, avem echipe comune de investigaţie. În privinţa unor procurori din exterior, ceea ce, iarăşi, se încearcă a spune, nu este vorba de nişte supervizori care ar veni aici şi ne-ar învăţa cum să lucrăm. Pentru că chiar nici legislaţia şi convenţiile internaţionale nu prevăd acest lucru. Însă orice ajutor care va fi acordat la nivel de expertiză, de susţinere a activităţii noastre, sigur că este binevenit. Şi a propos, cred că în luna octombrie va demara un proiect de acest gen pentru Procuratură, un proiect, iarăşi, finanţat de structurile europene, în cadrul cărora vom avea experţi care ne vor ajuta în domeniul urmării penale. Este vorba şi de foşti procurori, este vorba şi de experţi naţionali sau internaţionali care vor fi antrenaţi. Sunt lucruri care se întâmplă în fiecare zi. Poate nu am popularizat acest aspect, dar să se creadă că va veni un desant şi va introduce aici guvernare externă, sigur că este utopic. Nu se admit asemenea lucruri şi ele nici nu vor fi posibile. Nimeni nu va putea să facă acest lucru, pentru că statele care ar putea să livreze aceşti funcţionari sau se crede că ar livra aceşti funcţionari, înţeleg că este vorba de suveranitatea naţională, este vorba de chestii de independenţă şi de gestionare pe intern a treburilor publice. Dar, încă o dată, la nivel de asistenţă, expertiză şi ajutor, sigur că ei sunt bineveniţi şi ne acordă această asistenţă.”