Carolina de Nord, este un stat american înfrățit cu R. Moldova de 15 ani, iar consulul onorific în acest stat, Florin Pindic Blaj, vine deseori la Chișinău și spune ca vede schimbări importante spre bine în această țară.
Florin Pindic Blaj: „Moldova continuă să treacă prin anumite procese, dar ştiu că este pe un vector continuu. Dragostea şi interesul poporului american pentru cei de aici, din Moldova, pentru poporul moldovean continuă să crească.”
Europa Liberă: Cum se explică interesul care a apărut în ultimul timp din partea Washingtonului pentru această zonă şi în special pentru Republica Moldova?
Florin Pindic Blaj: „Washingtonul este doar o capitală...”
Europa Liberă: Casa Albă...
Florin Pindic Blaj: „Personal aş putea să spun despre relaţia pe care am făcut-o dintre Statul Carolina de Nord şi Republica Moldova, în 1999, comitetul bilateral, am fost personal implicat. De aici s-au dezvoltat aşa de multe proiecte, atâtea organizaţii, atâtea grupuri, atâtea vizite care au evoluat, pot să spun că a fost cea mai frumoasă colaborare care este la ora actuală, a fost recomandată de secretarul de stat Hillary Clinton, pentru Elaine Marshall, secretara de stat din Carolina de Nord, ca ea să meargă în alte state şi să prezinte acest model moldo-american de stabilire a relaţiilor cu alte ţări.”
Europa Liberă: Se insistă pe un dialog strategic bilateral.
Florin Pindic Blaj: „Valentina, tu ştii că eşti aproape de inima mea, şi ai întrebările tale, politice, ba mă întrebai de Transnistria, şi tu ştii cât de apolitic sunt eu, deşi majoritatea celor din politică sunt prietenii mei. Când Dumnezeu a creat cerul şi pământul şi a creat naţiunile, când a zgâriat locul acesta între Nistru şi Prut, pe care noi îl numim Moldova, când El a făcut această ţară cu munţi, cu dealuri, din păcate, să spun aşa, este geopolitic, este la răscrucea de interese. Estul şi acum s-a împărţit în două. Pe vremuri era şi Sudul, Imperiul Otoman. Deci, vrând-nevrând, datorită zonei, pe de altă parte, datorită efortului deosebit pe care îl fac şi pe care americanii îl sprijină, de a integra Moldova în Uniunea Europeană. Sigur că este foarte important. Imaginaţi-vă o Moldovă puternică, o Moldovă completă, să nu fie deranjată, chiar în contextul situaţiei care este acum în Ucraina. Mulţumim lui Dumnezeu, avem pace la Apus, în România. Şi ne-am fi bucurat să fie la fel, aceeaşi linişte şi poate puţină prosperitate şi în Ucraina.”
Europa Liberă: Moldova de azi seamănă cu un stat european? Sau un stat care doar aspiră să ajungă în UE?
Florin Pindic Blaj: „Nu. Nici eu nu mai seamăn cum eram tânăr şi frumos acum 20 de ani. Frumuseţea în Moldova este, pentru că este o generaţie tânără, este generaţia copiilor noştri, a nepoţilor noştri, care nu mai sunt izolaţi şi ei nu văd chiar întru totul ruşi, moldoveni, la ţară, sunt de la oraş. Este fenomenul acesta de globalizare.”
Europa Liberă: Dar dispare diferenţa dintre sat şi oraş în Moldova? Pentru că, din contra, cetăţenii cu care vorbesc în mediul rural se plâng că deocamdată la sat se trăieşte în sărăcie, se trăieşte greu.
Florin Pindic Blaj: „Acesta este un alt necaz care poate să te deranjeze. Dar satele vor dispare.”
Europa Liberă: Vor dispare că nu mai are cine să locuiască la sat?
Florin Pindic Blaj: „Nu numai. Ceea ce se face, să se investească, nu. Satele aproape trebuie să dispară, pentru că apar aceste concernuri, apar aceste fenomene de industrializare.”
Europa Liberă: Cum aţi descrie astăzi viaţa din Moldova profundă? Pentru că mergeţi şi în teritoriu.
Florin Pindic Blaj: „Micii samariteni au fost în sate. Noi am adus acele pachete pentru copii, numite „Faţa copilului”. Dacă îţi arăt nişte imagini de voluntari americani, care erau negri la faţă, pentru că noi am cumpărat deja cărbuni şi noi ducem cărbuni, noi am ajutat toţi bătrâni. Am luat satul Acui, am cumpărat tone de cărbune, am pus în saci şi aceşti voluntari americani s-au dus la fiecare casă, la ultima casă au ajuns când era ora 20.30, nu era nici curent electric înăuntru, la o bătrânică de peste 80 de ani, şi au cărat sacii cu cărbuni şi i-am ajutat. Noi vedem greutatea şi suferinţa care este la ea acasă. Știi de ce mă revolt? Pentru că aceşti oameni bătrâni sunt cei care au arat pământurile, sunt cei care au fost profesori, cei care au fost constructori şi acum aşteaptă acea pensie care nu ştiu dacă ei o vor mai apuca să crească, dacă ne integrăm în comunitatea europeană sau rămânem pe loc.”
Europa Liberă: Cu aceste sate Moldova poate să meargă către UE?
Florin Pindic Blaj: „Ar fi putut dacă nu ar fi fost această dependenţă de stick and carrot. Ar fi putut dacă satele noastre ar fi trezit un aşa interes pentru a dezvolta turismul. Orice om la bătrâneţe gândeşte la satul natal.”
Europa Liberă: De aceasta moldoveanul în vârstă trăieşte cu nostalgie după timpul URSS-ului?
Florin Pindic Blaj: „Dar eu spun de moldoveanul care a plecat acum 15-18 ani în Italia, în Franţa, în Rusia să lucreze şi el ar vrea să iasă la pensie. Crezi că nu s-ar bucura? Şi cu programele pe care le avem, noi vrem să aducem tinerii înapoi în ţară. Dar să aducem mai întâi bătrânii care ar vrea să iasă la pensie, să-şi facă o casă de bătrâni la ei, în satul natal, să trăiască anii de bătrâneţe în satele natale. Drumurile, dacă ar fi bune, dacă lucrurile s-ar putea pune la punct, satele nu trebuie să se piardă, pentru că sunt însăşi fibra identităţii noastre, viaţa la sat, viaţa la ţară.”
Europa Liberă: Să revenim la relaţia moldo-americană. Washingtonul dă asigurări că sprijină consolidarea statului de drept, dezvoltarea economică, stabilitatea, securitatea Republicii Moldova. Aceleaşi asigurări ar putea să vină şi de la Est sau nu prea?
Florin Pindic Blaj: „Da, ele au fost. Moldova a fost parte din comunitatea CSI.”
Europa Liberă: Moldova mai face parte din CSI...
Florin Pindic Blaj: „Îmi pare rău, și nu vorbesc ca cetăţean străin, dar ca om, îmi pare foarte rău de relaţia aceasta care este afectată. Pentru că la urma urmei nu vor suferi parlamentarii, ei vor merge cu aceleaşi maşini, acele BMW-uri, şi miniştrii, şi vor fi alegeri, şi vor din banii din taxe, alte şi alte alegeri. Dar fermierul care a rămas cu produsele, acea piaţă care lua producția cu camionul este, pe motiv politic...”
Europa Liberă: Vă referiţi la piaţa rusă?
Florin Pindic Blaj: „Da. Este un fel de boicot, este un fel de lecţie că „dacă vă duceţi spre comunitatea europeană, veţi avea de suferit”. Şi noi depindem încă de Uniunea Vamală. Nu ştiu, nu pot să dau exemple, dar sunt preţurile, sunt durerile naşterii. Nu se poate fără suferinţă, fără durere, fără greutăţi.”
Europa Liberă: Cum să explice cel de la guvernare simplului cetăţean despre acest sacrificiu pe care trebuie să-l facă fiecare?
Florin Pindic Blaj: „Să vină împreună cu mine să descarce saci cu cărbune.”
Europa Liberă: Dacă în Republica Moldova nu s-au consolidat cetăţenii în jurul unei idei naţionale?
Florin Pindic Blaj: „A fost foarte greu. Trebuie să ţinem cont de fenomenul istoric. Noi avem acel volum istoric, avem populaţia vorbitoare de limbă rusă, canalele de televiziune, majoritatea, sunt de limbă rusă.”
Europa Liberă: Şi propaganda rusă are impact?
Florin Pindic Blaj: „Sigur. Pentru că are rezonanţă, pentru că unora convine. Un lucru mare pe care l-au făcut este libera circulaţie. M-ai întrebat și mă întorc la atitudinea Washingtonului, ce au făcut şi ce au promis. „Provocările Mileniului” a fost un grant enorm. Moldova nu a mai primit un aşa grant.”
Europa Liberă: S-au construit drumuri de calitate, au fost ajutaţi agricultorii care au început să aplice irigarea.
Florin Pindic Blaj: „Exact. Suma este fabuloasă, este peste un miliard de dolari. Sunt şi altele. Problemele devin puţin sensibile şi complicate că nu atât aderarea la comunitatea europeană ar supăra partea estică. Pentru că mai devreme sau mai târziu şi Rusia ar putea să adere, pentru că este parte din Europa. Problema sensibilă este cu NATO. Eu sper însă să se liniştească lucrurile cu frigul care vine şi să nu fie victime, să nu fie lupte, violenţă, oameni care au trăit, au copilărit împreună şi acum trebuie să lupte unul împotriva altuia şi peste trei mii de victime, trei mii de tineri care nu au mai venit seara acasă, trei mii de taţi nu-şi mai îmbrăţişează copiii...”
Europa Liberă: Vă referiţi la victimele din Ucraina?
Florin Pindic Blaj: „La victimele din Ucraina.”
Europa Liberă: Revenim la realităţile din Republica Moldova. Mai sunt multe voci care spun că este o prăpastie între felul cum trăiesc cei de sus şi cei de jos.
Florin Pindic Blaj: „Nu există clasă de mijloc proeminentă.”
Europa Liberă: Aceasta este observaţia dumneavoastră? Ce înseamnă lipsa acestei pături de mijloc?
Florin Pindic Blaj: „Este ceea ce susţine. Este ca în America. Sunt tot mai mulți aşa-ziși săraci, care sunt pe ajutor de stat, mai mult ca niciodată în istoria Americii, şi sunt acei bogaţi, iar clasa celor care muncesc şi plătesc taxele se subţiază. Degeaba vorbim de reforme, degeaba vorbim de îmbunătăţiri, dacă economia nu creşte aici, în Moldova.”
Europa Libera: Politicile sociale sunt adecvate?
Florin Pindic Blaj: „E un început…”
Europa Libera: Cum ar putea statul îmbunătăţi aceste politici sociale? Ce s-ar cere ca cetăţeanul să fie mulţumit de ceea ce promovează guvernul pe plan social?
Florin Pindic Blaj: „Atunci când se fac aceste pachete de legi, de reforme pe plan social, să fie şedinţele deschise, cu propuneri. Nu e suficient să fii sărac, este foarte greu să fii şi bolnav. Numai să mergi la un centru raional medical şi dacă n-ai plecat de acasă şi n-ai împrumutat de la vecini.... Eu nu pot admite să te duci la un doctor pentru intervenţie şi să plăteşti bani. Mentalitatea trebuie schimbată. Şi trebuie lucrat mai mult la aceste valori care ajută sufletul uman să schimbe omul, să aibă mai multă încredere în biserică...”
Europa Libera: Dar unde s-a greşit că această clasă politică nu este creditată cu încredere?
Florin Pindic Blaj: „În orice sistem, chiar şi de la colonialism la ţară liberă, trecerea a fost cât de cât progresivă. Tu nu uita că dintr-odată, de la centralizat, când mentalitatea era: „Nu-i problemă dacă am furat ştiuleţi de la colectiv, că n-am furat de la Valentina, de la ferma Valentinei, că e de la stat – proprietate comună”... Deci, prăbuşirea acestui sistem centralizat creează aceste malformaţii, aceste crize morale în care cel puţin o generaţie trebuie să se sacrifice, mai ales un sistem dictatorial aşa cum a fost sistemul comunist-ateist. Ia credinţa de la oameni în Dumnezeu şi n-ai cu ce să motivezi ca el să fie bun, el să fie milostiv, el să se sacrifice. Şi ştii care e ciuda? Moldovenii sunt buni, buni la inimă.
Şi în America diaspora moldovenească mă ajută mai mult în lucrarea pe care o fac în Moldova, decât cea românească şi, mă rog, americanii, care două decenii au susţinut această lucrare. Trebuie să fie o motivaţie. Aici este un paradox, ajută-mă să înţeleg. Vin aceşti voluntari americani acum în perioada aceasta, vreo 48-50 care vin şi ei continuă să vină în fiecare an, ca să meargă în sate şi să distribuie aceste ajutoare şi am încercat să fac proiectul acesta, „Fața copilului” pentru alte ţări. Ei nu, ei au pentru Moldova. Nu pot să rup Moldova din inima lor. Şi nu vorbesc limba. Sunt îndrăgostiţi de oamenii, de locurile acestea.”
Europa Libera: Vă întrebam cum recâştigi încrederea, dacă omul simplu se plânge încă că mai trăieşte în atâtea chinuri, necazuri, nedreptăţi…
Florin Pindic Blaj: „Sindromul transferului de vină a existat de la Adam şi Eva când au păcătuit primii oamenii şi Dumnezeu s-a adresat lui Adam. Adam: „Nu eu!”. Eva: „Nu eu! Şarpele!”. Şi ani de zile mai târziu Dumnezeu foloseşte acest fenomen, acest sindrom al transferului de vinovăţie în rasă umană. Și când noi avem păcate şi Dumnezeu îşi pune lumină asupra noastră şi îl pune pe Hristos să plătească păcatele, noi foarte repede punem păcatele noastre asupra lui. Problema e că în Moldova încă nu sunt acei eroi care vor să dovedească tărie de caracter.”
Europa Libera: Lipsa liderilor naţionali e o problemă?
Florin Pindic Blaj: „Este. Încă sunt aceste bătălii: cel care e puternic, cel care controlează și media, media e mai puternică decât orice partid politic şi decât orice armată. Cine controlează media, controlează politicul. Şi de ce să controlezi politicul? Păi, dacă controlezi politicul, controlezi şi economicul.”