Curtea Constituțională a respins recent o plângere comunistă despre asocierea țării la UE. Într-o discuție cu Vasile Botnaru, istoricul și publicistul Gheorghe Cojocaru a reamintit că orientarea pro-europeană a fost la început opera comuniștilor.
Gheorghe Cojocaru: „Cursul european al Republicii Moldova își are oponenții săi declarați, rolul de principal exponent al acestei opoziții fiind pretins astăzi de Partidul Comuniștilor, cel care, la al doilea mandat de președinte al statului al liderului său Vladimir Voronin, iniția, mai mult sau mai puțin la modul serios, un parteneriat și o colaborare strânsă cu Uniunea Europeană, cooperare care, anul acesta, a luat forma Acordului de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora. Este curios că anume fracțiunea parlamentară comunistă a fost cea care a contestat constituționalitatea acestui act, solicitând Curții Constituționale să se pronunțe, în consecință.”
Europa Liberă: Comuniștilor, între timp, le-a trecut, cum s-ar zice, și au contestat propriile intenții. Ce anume au de obiectat autorii sesizării?
Gheorghe Cojocaru: „Autorii sesizării au invocat faptul că prevederile Acordului de Asociere ar desconsidera suveranitatea și independența statului, caracterul său neutru și interesele sale economico-financiare, fapt care ar leza litera Constituției, urmărind astfel scoaterea acestui act fundamental pentru perspectivele europene ale societății în afara câmpului constituțional. De ce s-a recurs la această sesizare? Pentru că astăzi comuniștii îmbrățișează, ca un element principial al programului lor electoral, o altă orientare decât cea europeană, orientarea euroasiastică.”
Europa Liberă: Recent, la 9 octombrie, Curtea Constituțională s-a pronunțat deja, respingând toate elementele de presupusă neconstituționalitate invocate de fracțiunea parlamentară comunistă. Care sunt principalele constatări și concluzii ale Curții? Să le trecem în revistă.
Gheorghe Cojocaru: „În primul rând că Acordul de Asociere este în deplină concordanță cu prevederile Declarației de Independență a Republicii Moldova, prin care s-a statuat orientarea spre spațiul valoric al democrațiilor europene. Din această perspectivă, subliniază Curtea Constituțională, procesul de integrare europeană a Republicii Moldova nu numai corespunde identităţii sale constituţionale, ci, mai mult decât atât, orice altă orientare contrară, a se citi euroasiatică, cea pentru care optează Partidul Comuniștilor astăzi, este a priori neconstituţională. În al doilea rând că Acordul de Asociere nu afectează suveranitatea și independența statului și nu ignoră interesele sale economice și financiare. Apoi, Curtea a declarat drept falsă alegația autorilor sesizării precum că Acordul cu Uniunea Europeană ar încălca principiul integrității teritoriale prin o presupusă ignorare a particularităților zonei de dincolo de Nistru, arătând că acesta conține o clauză expresă privind angajamentul reglementării transnistrene.”
Europa Liberă: Deci, de acum încolo, discuțiile în contradictoriu, să zicem așa, vor fi între diletanți. Pe terenul constituțional s-a dat un verdict irevocabil. Dar cum au reacționat autorii sesizării la această hotărâre a Curții Constituționale?
Gheorghe Cojocaru: „Probabil, au rămas decepționați, în raport cu această Hotărâre a Curții, prin care se reafirmă constituționalitatea cursului european, a Acordului de Asociere și a Legii de ratificare a acestuia. Decepția autorilor sesizării, probabil, este cu atât mai mare cu cât anume Partidul Comuniștilor a fost cel care a forțat luarea unei asemenea hotărâri prin care anume cursul său strategic spre spațiul răsăritean este declarat, iată, neconstituțional.”