Aproape 80 la sută dintre români își doresc un președinte religios, potrivit unui sondaj IRES, care tocmai a fost dat publicității și doar 16 la sută dintre ei sunt indiferenți față de orientarea religioasă a candidaților.
Această cercetare demonstrează de ce liderii politici autohtoni păstrează strânse legături cu Biserica Ortodoxă, mai ales că la ultimul recensământ 86,5 la sută dintre români s-au declarat ortodocși.
Folosirea Bisericii nu este o temă nouă de campanie, iar prima dată a fost folosită în mod explicit la alegerile prezidențiale din 1996. În confruntarea finală, Emil Constantinescu, din partea forțelor de dreapta l-a întrebat pe contracandidatul său, fostul comunist, Ion Iliescu dacă crede în Dumnezeu. Iliescu președinte între 1990 și 1996, iar apoi între 2000 și 2004, un ateu convins, care până atunci se declarase liber cugetător a dat un răspuns ambiguu, care ar contribuit, se pare, în mod decisiv la înfrângerea sa. Și până atunci Biserica Ortodoxă era prezentă în viața politică, dar într-o formă ceva mai discretă. Socialiștii s-au folosit mereu de preoți, în special de cei din mediu rural, care-și îndemnau enoriașii să voteze într-un anumit fel, iar în schimb, bisericile lor primeau sume modeste de bani.
În campania din 2004 Traian Băsescu prezent la o emisiune de divertisment a fost întrebat ce părere are despre căsătoriile homosexuale și a răspuns că nu are nimic împotrivă. Patriarhia a dat imediat un comunicat extrem de dur, care l-a făcut pe candidatul Băsescu de atunci să-și retracteze declarația. Apoi a devenit un obicei permanent pentru politicieni să participe la pelerinaje, să se aplece asupra moaștelor, să fie prezenți la marile mănăstiri cu ocazia sărbătorilor bisericești importante. Biserica a simțit această dependență a politicienilor și a încurajat-o. În ultimii zece ani guvernele de dreapta au semnat o mulțime de acorduri guvernamentale și au participat în plină criză economică la construirea Catedralei Mântuirii Neamului cu sume importante de bani. Tendință continuată și de guvernele socialiste.
Chiar la începutul acestei campanii electorale guvernul condus de Victor Ponta, candidatul favorit la alegerile prezidențiale a dat 1.300.000 de euro pentru trei arhiepiscopii. Banii au fost luați din fondul de rezervă al guvernului și trimiși spre administrare înalților ierarhi de la Iași, Cluj și Craiova. O împărțire geografică echitabilă, căreia ministrul de interne, Gabriel Oprea i-a mai adăugat o prelungire, chiar săptămâna trecută. Astfel printr-un act oficial apărut în monitorul oficial, Internele își vor înființa o Secție de asistență religioasă, care va monitoriza acțiunile în domeniul moral religios, acțiuni care cităm “sunt aduse la cunoștință Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române” și care controlează felul în care sunt aplicate cităm din nou “instrucțiunile specifice pe linia educației moral religioase în cadrul Ministerului de Interne”.
Nu este prea clar ce urmărește acest act legislativ, dar în acest fel Biserica Ortodoxă este implicată în mod direct într-o instituție de forță a statului român.
Premierul Victor Ponta, care este asociat cu ușurință în imaginarul colectiv cu slujbele religioase a fost unul dintre promotorii relației dintre stat și biserică, păstrând în acest fel vechea tradiția bizantină, în care biserica și statul guvernează împreună.