Sabina Fati: organizarea deficientă a votului pune un semn de întrebare asupra democrației românești

Interviul dimineții cu estimări și concluzii după primul tur al alegerilor prezidențiale din România.

În România au fost aleşi ieri cei doi candidați din care românii își vor alege pe 16 noiembrie președintele, al șaptelea șef de stat post-comunist. O discuție despre concluziile, observațiile și previziunile pentru turul doi care se

pot face, cu Sabina Fati, corespondenta noastră de la București care a urmărit votul și a ținut și un liveblog pe site-ul nostru europalibera.org.

Europa Liberă: Sondajele de până acum arată că primii doi clasați vor fi premierul socialist Victor Ponta și primarul Sibiului, Klaus Iohannis. Vor fi cei care vor merge mai departe, în turul doi. Și acest rezultat nu surprinde… Cam toate previziunile îl anticipau. Există totuși ceva ce a surprins în votul de ieri? Pe tine personal te-a surprins ceva?


Sabina Fati: „Există cel puțin două amănunte. De altfel, avem și rezultate parțiale date de Biroul Electoral Central, în dimineața aceasta, la ora cinci, care îl arată pe Victor Ponta cu 39% și Klaus Iohannis cu 30%. Pe locul trei este Tăriceanu. Bătălia a fost dată anul acesta pentru locul trei. Lumea urbană miza pe Monica Macovei care și-a făcut o campanie intensă pe spațiile virtuale, fiind barată la televizor, dar se pare că potrivit Biroului Electoral Central și potrivit sondajelor care au fost făcute, ea nu a reușit să treacă de 5%. Cel puțin deocamdată astea sunt rezultatele pe care le avem.

Ne-a mai surprins faptul că Victor Ponta a pierdut la limită - cel puțin așa ne arată datele până acum, ]ncă nu avem cercetări exacte - deci a pierdut la limita Bucureștiul, unde sunt diferențe foarte mici, circa 3% între el și Klaus Iohannis, și, de asemenea, orașele mari. Astea ar fi principalele amănunte.


Nu avem din păcate ca în alți ani sondaje făcute amănunțit pe vârste, ocupații, pe regiuni. Aseară un singur sondaj a fost făcut cu seriozitate - cel al lui IRES - în schimb celelalte cinci care au apărut au fost sondaje pur și simplu obișnuite.”

Europa Liberă: Te-ai hazarda să faci vreo previziune pentru turul doi, cum nu există încă analize foarte exacte cine și unde a câștigat, și cum a câștigat?

Sabina Fati: „E greu de spus. Acum între Victor Ponta și Klaus Iohannis sunt 9% diferență. Pe locul trei este fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, cu 5,8% voturi, care probabil se vor duce către Victor Ponta. În felul acesta diferența dintre candidați crește. Pe de altă parte, însă, dacă adunăm voturile de dreapta - Macovei, Udrea și altele, Klaus Iohannis ar putea să-l depășească pe Victor Ponta. În general Victor Ponta are un electorat restrâns care nu trece de 40%. Greu de depășit acest bazin, în ciuda faptului că este omniprezent în mass-media. E posibil, deci, la limită, să fie o victorie al candidatului de dreapta în turul al doilea. Există sociologi care susțin această ipoteză că electoratul de dreapta este mai mare decât electoratul tradițional al socialiștilor.”

Europa Liberă: Să revenim la ziua de ieri. Cele mai mari nemulțumiri surprinse de presă, cel puțin, s-ar referi la organizarea votului în diasporă. Am văzut ultima postare a ta pe blogul live pe care l-ai ținut pe site-ul europalibera.org că prezența la vot în străinătate a fost de 153 de mii de persoane, aşa cum arată datele Biroului Electoral Central. Ai relatat personal și de un protest spontan la sediul externelor de la București legat de acest lucru. Care ar fi explicațiile? De ce au fost nemulțumiri legate de asta?

Sabina Fati: „Au fost mai puține secții de vot decât altă dată, deși în general e cunoscut prin tradiție câți oameni votează, în ce localități. Mai mult sau mai puțin cu acuratețe se știe numărul celor care votează în străinătate. Au fost organizate mai puține secții de vot, au fost mutate de la sediile de unde erau ele până atunci, nu au fost destule buletine de vot în unele locuri, în alte locuri nu au fost destule adeverințe prin care să poți vota dacă nu ești rezident acolo. Nu știm acuma exact care sunt explicațiile.

Ministerul de Externe este responsabil de cum s-a votat în afară. Dar putem să spunem următorul lucru: că în anul 2009 ceea ce a departajat cei doi candidați, pe Traian Băsescu și Mircea Geoană, au fost voturile din diaspora. 150 de mii de voturi din diaspora au făcut diferența dintre cei doi care l-a făcut pe Traian Băsescu președinte, aproximativ, grosso modo. Deci, miza aceasta ar putea să fie.

Noi nu știm încă toate datele, dar dacă într-adevăr a fost cu rea intenție această proastă organizare, ar putea avea două ținte. Una ar putea fi schimbarea ambasadorilor care sunt din perioada lui Traian Băsescu în principalele capitale europene. Acesta ar putea fi un pretext. Şi al doilea - descurajarea românilor să vină în turul al doilea.


Pentru că nu s-au mai văzut așa cozi la ambasadă din anii '90, când bineînțeles și atunci, mai mult decât acum, probabil diaspora vota forțele opuse actualilor socialiști, forțele de dreapta, să spunem așa generic. Așa încât votul din străinătate - deși nu sunt foarte multe raportat la electoratul României care este 18 milioane - este foarte important. El poate balansa votul într-o parte sau în cealaltă.”

Europa Liberă: Anterior, votul cetăţenilor români din Republica Moldova a fost covârşitor pentru Traian Băsescu. Acum au fost făcute publice date, nu știu în ce măsură pot fi ele considerate relevante, dar care ar atesta o preferință mare pentru candidatul stângii, actualul premier și adversar al lui Traian Băsescu. De ce oare, cum s-ar explica?

Sabina Fati: „E posibil să fie un vot, ca să zic așa, de simpatie indirectă pentru premierul Moldovei care și-a arătat de mai multe ori prietenia față de Victor Ponta. I-am văzut pe Leancă și Ponta în ultima vreme foarte des împreună: în Ucraina la fotbal, în Ucraina la discuții, la Chișinău, în România, la Iași. Ar putea fi un transfer de simpatie dinspre Leancă spre Ponta pentru electoratul moldovean.

Altă explicație nu este, deși mai putem găsi una sigură: cel care e situat pe locul doi în România, Klaus Iohannis, probabil nu are deloc autoritate în Republica Moldova. Nu cred că a ajuns în această companie acolo, iar discursul său și programul sunt destul de reci, lipsesc tente iredentiste care apar la ceilalți candidați. Spune da, unirea, dacă vrem să o facem, trebuie să o vrea și moldovenii. Este mai rece, este mai calculat și este poate mai puțin implicat sau a fost mai puțin implicat în campania electorală din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Au existat și nereguli care, privite împreună, să facă pe cineva să constate un proces de votare neliber sau cel puțin alterat?

Sabina Fati: „Faptul că a fost îngrădit dreptul la vot în multe secții de votare din străinătate este un indicator nu numai al unei proaste administrări, ci este un indicator al unei slabe democrații. Dreptul la vot este unul dintre principalele puncte care fac dintr-o țară o democrație. Atunci când îngrădești dreptul la vot al cetățenilor tăi este o problemă. Biroul Electoral Central nu a fost de acord să prelungească timpul, deşi aceasta putea fi o soluție de remediere a organizării defectuoase. Peste tot au spus că nu se poate, cu toate că atunci când a fost referendumul de demisie de suspendare a lui Traian Băsescu, în anul 2012, secțiile de votare și-au extins timpul până la ora 23. Avem un dubiu aici.

Pe de altă parte, de exemplu, în secțiile de votare din campusurile universitare s-au terminat foarte repede adeverințele pe proprie răspundere pentru cei care locuiesc în afara zonei lor de reședință, trebuie să le completeze înainte de a vota acolo. De asemenea, au fost cozi interminabile. Pentru că și studenții nu votează pentru actuala putere.

Putem rezuma puțin, e o coincidență prea mare ca Ministerul de Interne, pe de o parte, și Ministerul de Externe, pe de altă parte, să fi împiedicat să voteze exact pe cei care nu votează puterea.”

Europa Liberă: Ce fel de țară este România, cum poate fi descrisă dacă e să judecăm după votul de ieri, felul cum s-a organizat și felul cum s-a votat?

Sabina Fati: „În principiu, Românie este o țară democratică, dar există câteva semne de întrebări din cauza, cum am spus, a împiedicării oamenilor să voteze. Dreptul la vot este unul esențial, este unul dintre principalele drepturi într-o țară democratică. Pe de altă parte, mass-media este la rândul ei, o problemă - există mai multe posturi de propagandă decât posturi informative.”

Europa Liberă: Și despre acel protest așa și nu a relatat nimeni - protestul spontan de la externe?

Sabina Fati: „Până la urmă una dintre televiziuni a plasat la tv filmările de acolo. Sigur, internetul este liber, dar câți români au acces la internet? Jumătate din totalul românilor, dintre care jumătate sunt copii și tineri - practic un sfert din populația cu drept de vot a României stă pe internet. E prea puțin ca să fie bine informată.”

Europa Liberă: Votul la distanță… S-au făcut eforturi pertinente ca să existe acest vot la distanță?

Sabina Fati: „A fost un proiect de lege în perioada guvernării Boc, dar pentru că nici atunci politica de guvernământ nu era suficient de puternică și pentru că acest proiect nu era prioritate, a fost lăsat. Proiectul nici nu a fost bine făcut de la început… şi până la urmă nu ne-am ales cu nimic. Şi votăm la fel ca acum 100 de ani - nimic nu s-a schimbat.”

Your browser doesn’t support HTML5

Interviul dimineții: în direct de la București cu Sabina Fati