Pentru că tinerii sunt susţinătorii cei mai motivaţi ai cursului pro-european promovat de coaliţia de guvernământ din Republica Moldova, mai multe instituţii de învăţământ din România şi asociaţii ştiinţifice europene, în cooperare cu Universitatea de Stat de la Chişinău, desfăşoară o serie de conferințe și dezbateri despre şansele, beneficiile şi provocările ce rezultă din asimilarea standardelor UE.
Atunci când în una dintre cele mai mari aule universitare nu găseşti un loc liber, e de presupus că studenţii au fost îndemnaţi să lase toate treburile la o parte şi să participe la eveniment. Mai departe însă ar fi cu neputinţă să le captezi atenţia cu lozinci sterile. Prin urmare, faptul că i-am văzut luând notiţe şi implicându-se în discuţie a fost dovada cea mai grăitoare că organizatorii conferinţei şi-au atins scopul de a alimenta interesul tinerilor pentru subiectul integrării europene.
Îmi confirmă acest lucru şi Alexandru Gheţean, student în anul II de masterat la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii de Stat. El consideră că informarea tinerilor înaintea alegerilor e extrem de importantă, doar că ar trebui să ia în calcul toate stările de spirit existente în societate.
Alexandru Ghețean
„Republica Moldova este o ţară antagonistă unde nu există poziţia de mijloc, dar există poziţia: sau tinerii vor prea multă occidentalizare, sau vor prea multă rusificare. Tocmai de aceea cred că este nevoie nu ca tinerii să fie informaţi doar forţat, cum se întâmplă la noi acum prin intermediul campaniilor electorale, dar să fie informaţi benevol. Tinerii să nu identifice ideea de integrare europeană cu un anumit partid, dar să fie o idee de promovare a valorilor europene în general în rândul tinerilor, pentru a se arăta atât beneficiile, dar şi aspectele negative [ale integrării].”
La pauza de cafea, istoricii şi politologii invitaţi să ţină discursuri, au fost înconjuraţi de tineri, care i-au întrebat despre ceea ce nu au avut curajul să spună în cadru formal. Studenții s-au arătat preocupaţi de concesiile pe care Rep. Moldova va trebui să le accepte în drumul spre UE, dar şi de soluţiile practice pentru depăşirea crizei identitare, care dă mari bătăi de cap politicienilor. Unul dintre cei mai solicitaţi musafiri, istoricul Octavian Ţîcu, fost ministru al Tineretului și Sportului, crede că Rep. Moldova nicidecum nu se poate debarasa de influenţa dominantă a Estului, chiar dacă pretinde independenţă şi suveranitate.
Octavian Țîcu
„A trăi în Rep. Moldova este o chestiune de bun simț al umorului. În școli, predăm de 23 de ani limba română, iar în recensământ ne declarăm moldoveni. În Constituție e stipulată limba moldovenească ca limbă de stat. Învățăm istoria românilor, deci ne declarăm moldoveni, ceva distinct de români. Avem statut de neutralitate stipulat în Constituție, în realitate o parte a țării este ocupată militar de armatele ruse.”
Conform celui mai recent Barometru de Opinie din aprilie, majoritatea celor care ar alege vectorul european pentru Rep. Moldova sunt tineri cu nivel înalt de studii. Doctorul şi profesorul Universităţii „Petre Andrei” de la Iaşi, Daniel Şandru consideră că generația tânără este cea mai indicată să propună soluţii fezabile pentru problemele cardinale ale societăţii moldoveneşti.
Prof. univ. Daniel Șandru la Chișinău
„Cred că Europa deja înseamnă pentru Rep. Moldova un „acasă”, unde trebuie să se întoarcă. Dar este foarte important ca ei să-şi dorească în mod real acest lucru. În acest context, tinerii sunt practic forţa vitală a unei naţiuni, iar în acest proces de integrare europeană aş miza pe generaţia tânără.”
Profesorul s-a declarat convins că anume vitalitatea şi entuziasmul tinerilor vor face ireversibile schimbările în Rep. Moldova.