Euromaidanul la prima sa aniversare

Marşul de la Kiev, de Ziua Demnităţii şi a Libertăţii, 21 noiembrie 2014

„Euromaidanul este deşteptarea conştiinţei ucrainenilor, unitatea naţiei. Dar noi nu trebuie să ne lăsăm pe tânjală. Mai avem atâtea de făcut!”

Pe 21 noiembrie s-a împlinit un an de la protestele din Ucraina care s-au soldat cu inlaturarea de la putere a fostului presedinte pro-rus Viktor Ianukovici, dar si cu victime. Oamenii au iesit din strada dupa ce liderul de atunci al ţării a refuzat sa semneze acordul de asociere cu Uniunea Europeana. Sloganul care s-a manifestat a fost „Ucraina este Europa”. Analistul ucrainean Evghen Magda:

„Euromaidanul a aratat ca Ucraina nu a mai vrut sa stea in zona gri, ca vrea sa fie un stat. Si asta a fost o mare provocare pentru presedintele Rusiei Vladimir Putin. Am motive sa spun ca ocuparea Crimeii de catre Rusia si ciocnirile din Donbas au fost plănuite de Rusia inca inainte de Euromaidan. Poate ca ele erau menite pentru alegerile prezidentiale din 2015. Putin percepe situatia din Ucraina ca pe o provocare. De aceea a luat decizia nemaipomenită de a ataca insasi suveranitatea Ucrainei.”

O slujbă în memoria eroilor Euromaidanului

Vira Soloviova este o locuitoare a Kievului si pentru ea Euromaidanul a insemnat foarte mult:

„Euromaidanul este desteptarea conştiinţei ucrainenilor, unitatea naţiei si eu sper ca si nasterea naţiunii. Dar noi nu trebuie sa ne lasam pe tînjala. Mai avem atitea de facut.”

Pentru studentul Vitali, Euromaidanul a insemnat un moment istoric, de cotitura pentru Ucraina:

„Cred ca e un moment extraordinar din istoria Ucrainei. Pot sa spun că a deschis o noua eră. A crescut nivelul de conştiinţă. Oamenii au început sa înţeleagă cine sunt, cărui stat ii aparţin, cărei națiuni.”

Pentru manifestaţiile de la Kiev la un an de la începutul protestelor de pe Maidan, s-a aflat la Kiev vicepresedintele american Joe Biden. In discursul sau de astăzi el a vorbit răspicat despre nevoia ca Rusia să îşi respecte angajamentele asumate prin acordul de încetare a focului de la Minsk:

Joe Biden şi Petro Poroşenko la Kiev, 21 noiembrie 2014

„Este pur si simplu inacceptabil ca in secolul 21 ţările sa vrea sa traseze în Europa sau oriunde in lume noi linii de frontieră prin forţă, prin intervenţie militara pentru ca nu le-a placut o decizie luata de un stat vecin.”

Si, a continuat vicepresedintele american la conferinta de presa cu presedintele Petro Poroşenko:

„America nu a recunoscut si nici nu va recunoaste ocupaţia ruseasca si încercarile de anexare a Crimeii.”

Tot astazi în Ucraina s-a format o coaliție de guvernământ alcătuită din Blocul Petro Poroșenko, Frontul Popular, Samopomici, Partidul Radical și Partidul Patria. Noua coaliție a decis că aderarea Ucrainei la NATO să fie obiectiv prioritar, ca și revenirea sub controlul Ucrainei a Crimeii anexate de Rusia. Partidele coaliției au căzut de acord de asemenea să coopereze pentru integrarea Ucrainei în UE.

S-au mai hotărât: anularea imunității pentru parlamentari, reforma sistemului electoral, interzicerea simbolurilor sovietice și naziste, descentralizarea structurii de putere din țară. Alte prevederi din acordul coaliției inițializat astăzi la Kiev sunt crearea de baze militare permanente în estul țării și alocarea a cel puțin 3% din PIB cheltuielilor militare. Acordul de guvernare ar urma să fie prezentat parlamentului vinerea viitoare pe 27 noiembrie.