Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) a efectuat din august până acum testări ale integrităţii profesionale a angajaţilor de la o serie de entităţi publice. Primele constatări au fost oarecum şocante pentru unii, fireşti sau cel puţin explicabile
pentru alţii… Pentru mai multe explicaţii şi amănunte vom discuta cu directorul adjunct al CNA, Cristina Ţărnă.
Europa Liberă: Aşadar, după câteva luni de testare a integrităţii profesionale a agenţilor publici din unele domenii sau instituţii ale statului, se pot trage primele concluzii, se pot analiza nişte rezultate, fie şi parţiale, dar destul de grăitoare. Am auzit deja nişte cifre de-a dreptul uimitoare pentru cine nu cunoaşte realităţile moldovene mai curând. Cifrele celor care au picat testul… Ce a-ţi scoate Dvs. în evidenţă în primul rând din aceste prime rezultate?
Cristina Ţărnă: „Din rezultatele care deja au fost parțial făcute publice la această etapă la care ne aflăm în desfășurarea testelor de integritate - în anumite categorii, în anumite domenii testele au fost aproape finalizate şi deja s-a văzut care este reacția funcționarilor publici în cadrul unui test: dacă solicită sau nu mită, dacă denunță sau nu acest lucru - am înțeles că 50% din toți cei testați - deci acum generalizăm toate domeniile testate până la acest moment - au picat testul de integritate.
Iar în ceea ce privește obligația de a denunța un act de corupție, chiar şi ceilalți 50% care nu au luat mită am văzut că nu au raportat acest lucru. Deci, nu a regretat nimeni, nici chiar cei care s-au opus mitei în momentul testului, ei oricum nu au denunțat acest lucru. Or, aceasta înseamnă 100% toleranță față de corupție din partea agenților publici deocamdată testați.”
Europa Liberă: Deci, unul din doi nu fac față obligației de a nu admite acte de corupție, comportament corupțional. Ar fi domenii, entităţi ale statului în care angajaţii au picat sută la sută testul dacă vorbim în general de tot ce presupune legea. Dacă admitem că erau informaţi despre testări toți acești agenți publici, concluzia e că ori sunt sfidător, ori inconștienți, pentru că altminteri cum s-ar explica această reacție după vreo șase luni de sensibilizare, de informare și instruire la care a procedat CNA-ul?
Cristina Ţărnă: „Da, spuneam într-o emisiune mai devreme pe care aţi făcut-o cu altă ocazie că CNA le-a trimis la toți câte o scrisoare în care le-a reamintit despre obligația tuturor angajatorilor agenților publici de a le aduce la cunoștință contra semnătură faptul că, începând cu 14 august, sunt posibili de asemenea teste, care este esența acestor teste, care pot fi consecințele pentru ei și cum pot contesta în mod legal rezultatele cu care nu vor fi eventual de acord.
CNA și-a oferit disponibilitatea să pună la dispoziţie instruiri și a verificat dacă din punct de vedere administrativ au fost întreprinse toate măsurile pentru a asigura integritatea în interiorul instituției. O să reamintesc aici că am verificat dacă au fost create în toate instituțiile registre la care agenții publici pot să-și declare cadourile, dacă au fost create comisiile respective de evaluarea cadourilor, dacă au fost create sisteme de evidența a conflictelor de interese și tratarea lor, dacă au fost create sisteme de evidență și tratarea influențelor necorespunzătoare. Deci, din cele peste o mie de scrisori transmise și din peste 80% din răspunsuri care au venit până la moment - recunosc că 20% încă așa și nu au transmis un răspuns în timp de mai bine de 9-10 luni din luna februarie anul trecut -, deci cei care au răspuns au recunoscut că nu au avut în mare parte asemenea registre, asemenea sisteme de evidență a corupției în interior, însă după ce au primit aceste scrisori le-au constituit.
Recent, având în vedere că valul răspunsurilor din cei 20% cam s-a oprit și nu mai primim răspunsuri, am făcut o evaluare și am intervenit cu scrisori repetate. Şi acum mai primim și mai vedem că da, aceștia care nu au răspuns, nu s-au conformat pentru că fie că nu au primit scrisoarea mai devreme, fie că au uitat sau alte motive. Dar în instituțiile în care am făcut teste până la moment, într-adevăr în unele din ele încă nu existau aceste sisteme de evidență și într-adevăr sunt instituții care nu au reacționat la avertismentele CNA. Am făcut sensibilizări și într-adevăr în timpul sensibilizărilor avem la moment peste 20 de mii de agenți publici instruiți, am reacționat la toate solicitările de instruire și într-adevăr lor li s-a explicat foarte detaliat cum trebuie să se comporte, ce trebuie să facă ca să nu pice un test.”
Europa Liberă: Deci, vreţi să spuneţi că au ştiut exact la ce vor fi supuşi. OK. Acum așteptați sancționarea celor dezvăluiți ca vulnerabili, coruptibili și după asta? Ce ar trebui să urmeze?
Cristina Ţărnă: „După asta noi sperăm să fie întărit efectul preventiv al legii, ca ei să înțeleagă în sfârșit că nu doar se vorbește că se vor face teste, că CNA vine nu doar cu instruiri, însă a zis că va face testele și iată că le-a şi făcut. Și eu sper că, dacă vor fi aplicate sancțiunile, ele vor fi cele corecte, pe care le prevede legea. Deci, dacă în test s-a constat că persoana s-a pretat la mită, la un act de corupție, atunci urmează în mod obligatoriu să fie concediată, în ordinea disciplinară, iar în cazul în care nu s-a pretat, dar nici nu a declarat, atunci poate fi sancționată altfel. Sperăm că aceste sancțiuni o să le dea de gândit o dată în plus colegilor și sperăm să urmărim un nou efect preventiv important de pe urmă acestei legi.”
Europa Liberă: Și dacă conducătorul instituției se va dovedi intolerant, ca să zic aşa, față de constatările CNA, ce se întâmplă?
Cristina Ţărnă: „Testarea integrității este un instrument care vine să ajute entitățile publice să facă regulă la ei acasă, la ei în instituție. Pentru că noi doar le arătăm care sunt persoanele care au probleme, le oferind probe în acest sens. Iar mai departe legea nu prea le lasă marjă de discreție. Dacă și conducătorii vor să sfideze prevederile legii, atunci pentru noi poate fi un indicator foarte clar de a lua în vizor o persoană care, în acest caz, considerăm că își dorește în mod voit, probat să țină în funţii persoane cu probleme de integritate. Eu cred că o să fiți de acord cu mine că asta ar putea ridica dubii absolut rezonabile cu privire la implicarea și a conducătorului entității în presupusele acte de corupție pe care le practică agenții pe care îi găsim noi responsabili în cadrul acestor teste.”
Europa Liberă: As propos, demnitarii, funcţionarii de rang înalt, cum se spune, sunt pe picior de egalitate la testări şi la sancţiuni, sunt pe același palier cu simplii agenţi publici, angajaţi ai entităţilor testate?
Cristina Ţărnă: „Depinde despre cine vorbim. Pentru că atunci când spuneți un înalt demnitar, dacă aveți în vedere judecători, procurori, atunci - da, ei sunt subiecți ai legii. Dacă vorbim despre deputați, primari sau consilieri – atunci ei nu sunt subiecți ai legii. Criteriul după care au fost selectate persoanele, agenții publici care cad sub incidența legii, nu a fost creat ca să-i scutim pe unii și să-i testăm pe alţii. În mod normal, sigur că ar fi de dorit să se ajungă la a fi testați toți agenții publici, pentru că corupția în Republica Moldova este răspândită practic peste tot.
În același timp, testarea integrității are anumite limite impuse de lege, care spune că doar persoanele în privința căror există mecanismul de tragere la răspundere disciplinară sunt subiecți. De aceia nu au fost incluși în această listă deputații sau persoanele care primesc mandat direct de la popor, cum ar fi consilierii locali sau primarii. Chiar dacă și se face un test în privința unui deputat, cine îl sancționează pe el? În privința lor există doar răspunderea penală. Şi există o răspundere față de electorat. Care de exemplu nu o să-l mai voteze.”
Europa Liberă: Testul a fost picat de o groază agenți publici, asta ar însemna de exemplu în medie circa 50% din funcţionari. Asta ar însemna că la un moment dat în instituţiile respective personalul ar urma să se reînnoiască în medie cu 50%? Nu sună aproape a science fiction, o poveste? Cine poate să-și permită să dea afară 50% din angajați, dacă nu cumva 75%?
Cristina Ţărnă: „Da. Spre exemplu, în una din instituțiile care urmează să primească raportul zilele acestea avem rata medie 75% care au picat testul și chiar ne gândeam ce o să facă ei când o să dea afară 75% - bine, nu din toți angajații, ci doar din angajații de o anumită categorie care au o anumită funcție din cei testați. Erau și alte temeri când se lucra asupra legii. Se spunea: dar cum o să-i alegeți voi pe cei pe care o să-i testați? Și atunci au impus restricția în lege - să se facă o analiză a vulnerabilităților. Şi când am făcut o analiză şi am constatat că e vulnerabil sectorul, nu putem spune acum că o să testăm doar pe X, sau pe Y. Se face un șir, un lanț pe care îl verificăm. Deci, nu ne-am ales subiecţii şi nu suntem porniți împotriva cuiva anume.”
Europa Liberă: Deci, nu au fost selectivi din acest punct de vedere. Totuşi, socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea de la târg. Acum, după experienţa cu testarea de câteva luni, ce nu e bine? Ce ar trebui, poate, schimbat? Ce considerați că ar trebui de modificat?
Cristina Ţărnă: „Eu aș prefera să avem această experiență de aplicare a legii cap - coadă, adică să vedem cum va funcționa legea și în momentul când entitățile primesc raportul, cum reacționează, cum examinează? Presupunem noi că ar putea exista anumite situații… Însă vreau să mă înțelegeți corect - nu vreau să dau acum nimănui idei și să încurajez neaplicarea legii, sau aplicarea ei neconformă. De asta chiar nu vreau să vorbesc la acest subiect.
Deocamdată nu am avut probleme, de asta sper să nu le avem și în continuare. Dar sunt anumite neclarități cu privire la unii agenți, unele categorii de agenți publici. Am avut deja anumite semnale de la persoane care consideră că ei nu se încadrează în această listă, însă este foarte clar, absolut clar că intențiile legiuitorului a fost să îi includă. Deci, avem unele mici detalii.
În plus, mai există și un important pachet de legi pe care l-a numit, dacă vă amintiți, societatea civilă „legi cu privire la asigurarea integrității publice” care a rămas ca restant. Este un pachet mai mare pregătit de către CNA împreună cu societatea civilă în coordonare cu toate autoritățile responsabile - cred că a fost coordonat cu autoritățile responsabile de trei ori până acum, dar s-a oprit în Guvern.
Bine, nu s-a reușit pentru că suntem în campanie electorală. Dar era un pachet care urma să ajusteze cadrul legal și legile care reglementează activitatea agenților publici sau entităților publice supuse testării, ca să nu existe niciun fel dubii referitor la ce ar trebui să facă în cazul rezultatelor negative și cum să nu-i mai ia la lucru după asta.”
Your browser doesn’t support HTML5
Practica și eficiența testelor de integritate: o discuție cu Cristina Țărnă (CNA)