„Să înceapă să funcţioneze ceva în Moldova!”

A venit timpul să încetăm cu lamentările și să ne construim țara, începem fiecare acolo unde suntem și cu ce putem. Acum le cerem aleșilor să găsească limbă comună între ei pentru o guvernare onestă și responsabilă. Este un comentariu postat de o ascultătoare a Europei Libere. Simplii cetățeni își formulează și ei speranțele, dar și condițiile pentru următorul mandat al legiuitorilor.

Așadar, cele trei formațiuni pro-europene, PLDM, PD, PL au reușit să își asigure 55 de mandate, iar socialiștii și comuniștii – 46. Analiștii anticipează negocieri și mai încordate decât acum patru ani, pentru formarea noii coaliții de guvernare. Despre concluzii și învățăminte după alegerile din 30 noiembrie, despre relația dintre centru și teritoriu am discutat cu primarul de Capaclia, Alexei Busuioc, care, așa cum spune el, este un pro-european înrăit și iată de ce.

Alexei Busuioc

Alexei Busuioc: „Infrastructura, cultura, descentralizarea vin din Occident. De aceea, eu nu accept modelele asiatice de guvernare, adică dictatura ş.a.m.d. Modelele europene sunt mult mai aproape de mine şi chiar la nivelul satului meu natal, de 10 ani noi lucrăm cu colegi din Franţa, din Olanda am avut nişte proiecte. Deci, ceva care vine din Occident, nu vine din Rusia sau mai ştiu eu de unde. De aceea, eu sunt pro-european.”

Europa Liberă: Domnule Busuioc, dar peste deal de satul Capaclia este Unitatea Teritorială Autonomă Gagauz-Yeri. În imediata vecinătate a satului în fruntea căruia vă aflaţi au votat altfel.

Alexei Busuioc: „Suntem la frontieră, dacă putem spune aşa. Da, aţi observat corect, geografic, dar din punct de vedere politic suntem un pic diferiţi. Clar lucru că găgăuzii au o teamă, nu ştiu care e teama lor, dar eu vreau să revin la alta. În urma alegerilor noi suntem foarte bucuroşi că totuşi cu o foarte fragilă majoritate au câştigat forţele pro-europene.

Ce înseamnă aceasta pentru noi, pentru administraţia publică locală? Aceasta înseamnă că lucrurile vor continua. Noi, primarii, am spus-o încă în 2013, când trebuia să fie introdusă Legea finanţelor publice locale, că dacă legea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2014, lucrurile mergeau foarte bine. La care cuiva din alianţa pro-europeană i-a venit ideea în cap să ţină primarii sub control: le dăm aplicarea legii abia în 2015, nu în 2014, pentru că avem alegerile parlamentare şi în felul acesta vom putea ţine primarii în frâu şi satele. Noi am spus-o deodată că e fals.

Acum alegerile acestea au fost pe muchie de cuţit. De aceea eu zic că îi mulţumim lui Dumnezeu că s-a întâmplat aşa, foarte bine, dar Legea finanţelor publice locale trebuia aplicată în 2014 şi lucrurile, bănuiesc, mergeau mult mai bine. Primarii, cu o mai mare autonomie şi responsabilitate, aveau pentru ce lupta. Eu nu am luptat până la urmă, nu am făcut tot posibilul, doar atât am vorbit cu satul: să fie direcţia pro-europeană, dar nu m-am implicat în forţă, pentru că nu vroiam să mă murdăresc. Acum noi, primarii, CALM-ul, vom avea iarăşi aceleaşi lupte cu centrul.”

Europa Liberă: Ce înseamnă „aceleaşi lupte”?

Alexei Busuioc: „Noi vom cere descentralizare, Legea finanţelor publice locale intră în vigoare la 1 ianuarie 2015. Până ne vom acomoda cu noua lege, lucrurile vor evolua, cred, mai încet, pentru că mulţi primari se vor teme să-şi asume responsabilităţi, vin alegerile locale din 2015, în primăvară. Şi mulţi primari vor fi foarte reticenţi. Adică se vor strădui nu cumva să atingă populaţia într-un fel sau altul, ca să fie realeși. Deci, dacă era aplicată legea în 2014, primarii deja aveau o autonomie, ştiau cum să se comporte, mai ales la formarea noului buget.

Bugetul pe care îl formăm acum trebuie să-l votăm prin consiliile locale, el va fi practic un buget care vine tot de la centru, până la urmă. Noi am făcut nişte modificări, dar nu este ceea ce ne-am dorit, de fapt. Nu pot spune că va fi un război, dar va fi o tensiune între centru şi administraţia publică locală de nivelul întâi. Mult s-a învestit acum, clar lucru că s-a investit foarte mult, dar cu toată autoritatea primarului, cu toate posibilităţile pe care le-au avut partidele pro-europene, acesta a fost un vot de protest.

Eu aud în sat ce se vorbeşte, de exemplu, la Capaclia, oamenii nu au votat atât pentru comunişti, comuniştii sunt un fel de scăpare, a fost votul provocat de negativismul acesta, pe care l-a făcut guvernarea centrală, alianţa, el acum s-a regăsit în comunişti. Acesta a fost vot de protest, eu aşa îl numesc. La Capaclia au câştigat forţele pro-europene, dar când vorbeşti cu oamenii, spun clar că nu au ieşit la vot, mulţi nu au ieşit, au ieşit numai 41% dintre votanți.”

Europa Liberă: Domnule Busuioc, sunt foarte-foarte multe lucruri pe care le-au amânat cei care au guvernat Republica Moldova, în eventualitatea că vor câştiga şi alegeri din 30 noiembrie. Şi acum sunt lucruri importante care, dacă se fac, vor reaşeza statul moldovenesc în matcă. Însă trebuie curaj, foarte mult curaj, să-şi asume chiar o anumită impopularitate la etapa de început cei care vor sta în fruntea Legislativului şi a executivului.

Alexei Busuioc: „Tare mult aş vrea ca guvernarea care a venit acum să formeze noul guvern. De fapt, va fi cam acelaşi guvern, poate cu anumite modificări şi retuşări, dar tare am frica că iar se va aplica scenariul care a fost cu patru ani în urmă.”

Europa Liberă: Adică repartizarea fotoliilor?

Alexei Busuioc

Alexei Busuioc: „Da, sută la sută va fi lucrul acesta. Oamenii nu degeaba spun: „Ian să vezi ce va fi acum în guvern”. Vor începe împărţirea, dă Doamne să aibă o maturitate politică partidele pro-europene, dă Doamne liderii să fi crescut între timp politic, pentru că dacă nu înţeleg şi acum că reala descentralizare, reala, nu pe hârtie, şi finanţele publice locale sunt forţa lor, care îi poate salva la următoarele alegeri, dacă ei aceasta nu fac acum, sunt gata să scriu lucrul acesta,

următoarele alegeri le pierd, ca în prăpastie se vor duce, în istorie total. De aceea, noi, primarii, vom încerca să aducem un pic cu picioarele pe pământ noua-veche guvernare. Eu nu sunt foarte bucuros de guvernarea aceasta, dar nu am avut o altă forţă politică crescută, pro-europeană.

Părerea mea e că noi am avut acum de ales dintre ciumă şi holeră, am ales din două rele răul cel mai mic. Ştiu ce se vorbeşte prin sate, cuvinte murdare, grosolane, la ţară se mai vorbeşte şi de-a dreptul, ceea ce îți dă de înţeles ţie, care, dragă Doamne, mai ai două-trei clase terminate, o universitate, că lucrurile acestea nu vin din senin. Chiar dacă omul este de la ţară şi poate nu-l cunoaşte pe Robespierre şi pe Moliere, are o practică de viaţă, el îţi spune clar ce va fi. Tare mult aş vrea să prindă guvernanții la minte.”

Europa Liberă: Domnule primar Busuioc, toată lumea a trecut prin dezamăgiri. Chiar şi experţii din străinătate, din Occident spun că toţi din Europa de Est au avut zece, chiar mai mult, 15 ani, în care nu s-au mişcat lucrurile aşa cum aşteptau oamenii şi a fost dezamăgire. Exemplul României arată că e posibil la un moment dat să porneşti reformele, ca să intre în albia lor firească şi să dea rezultate, inclusiv lucrurile pe care le aşteaptă moldovenii atunci când li se vorbeşte despre progres, europenizări, transformări şi tot ce le-a promis actorul politic în această campanie electorală. Vreau să aflu punctul dumneavoastră de vedere referitor la această luptă pe care trebuie să o dea instanţele, organele statului cu corupţia şi cu marii corupţi. Aceasta macină cel mai mult statul, satul şi despre aceasta discută lumea preponderent acum…

Alexei Busuioc: „La capitolul corupţie aveţi dreptate. Bănuiesc că mulţi actori din guvernarea actuală, fiind undeva mai murdărei, noi ştim despre aceasta şi mulţi ştiu şi din Europa, nici nu prea se grăbesc să intre în Europa. Pentru că, văzând exemplul vecinilor de peste Prut, ei undeva stau cu gheaţa în spate, că mâine-poimâine, dacă intrăm în Europa, într-adevăr pot fi traşi la răspundere pentru nişte fapte pe care le-au săvârşit cu cinci, şase, şapte ani în urmă. Aici este pericolul lor, cred. Şi ei acum încearcă cumva să negocieze, să-şi ducă activele, să facă nişte chestii. Or, eu bănuiesc că ei în genere au pierdut absolut orice frică şi pur şi simplu merg la tot: azi trăiesc, azi fac şi azi sunt împărați.”

Europa Liberă: Şi atunci cine luptă cu corupţia şi cu marii corupţi?

Alexei Busuioc: „Nu va fi lupta reală cu marea corupţie. Atâta timp cât nu am intrat în Comunitatea Europeană, cât nu vin nişte directive din Europa clare şi verificate, lucrul se va mima aici. Aceasta este o tragedie, noi trebuie să o recunoaştem, reala corupţie nu va fi combătută acum. Reala corupţie va fi combătută doar când vom intra real, cum a intrat România, de exemplu, în Comunitatea Europeană.”

Europa Liberă: Dar se pot găsi cinci-şase persoane cărora să li se spună campioni în Moldova, care să îşi asume nişte lucruri grele, vrând să aibă o carieră nu pe termen scurt, dar pe termen mediu, lung?

Alexei Busuioc: „Eu îl urmăresc pe reţelele de socializare pe fostul premier Sturza. Dacă domnul Sturza ar avea curajul să înceapă o mişcare, întâi socială, aş vedea în el o persoană cu care m-aş asocia şi eu, şi mulţi alţi primari cu care discut, am forma un nucleu în jurul lui.”

Europa Liberă: Domnul Sturza a declarat în această săptămână Europei Libere că astăzi în Moldova ar exista o masă critică de oameni care vor să fie guvernaţi onest şi profesionist.

Alexei Busuioc: „Da. Şi eu salut foarte mult decizia guvernului ucrainean, cu cei trei miniştri aduşi din exterior. Eu un pic sunt revoltat de situația de la noi, exact cum sunt revoltaţi şi cetăţenii din satul meu şi din satele vecine, dar aceasta este. Acum sunt foarte bucuros că alianţa pro-europeană a câştigat, vreau să văd pasul doi, că ei în sfârşit s-au înţeles. Chiar dacă vor împarte ministerele iar cu tratate secrete: care, cui, cât, lasă să meargă, sunt gata să închid ochii şi la aceasta. Eu vreau în Europa, eu vreau acolo unde ştiu că pe urmă, după ce am ajuns, dacă nu vom putea face ordine la noi în ţară, ne vor ajuta foarte mult europenii.”

Europa Liberă: Dar relaţia cu Federaţia Rusă cum ar trebui gestionată? Relaţiile se vor răci şi mai tare sau, din contra, au şanse să se dezgheţe? Și să revină la o normalitate cooperarea moldo-rusă?

Alexei Busuioc: „Rusia s-a liniştit un pic, aşa cred eu, cel puţin. Oricum, clar lucru că este coloana a cincea, dar părerea mea e că Rusia s-a liniştit un pic, a văzut totuşi că direcţia strategică de dezvoltare a Republicii Moldova e Comunitatea Europeană. Ei mai primesc nişte lovituri şi la capitolul preţ la gaz, la N.A.F.T.A. etc. Chiar râdeam cu un primar, zic: „Bă, dacă a ajuns Rusia, o forţă nucleară, o forţă aşa de mare să-şi pună mintea cu noi, cred este ceva la un moment dat”. Rusia e prea mare, prea puternică ca noi, moldovenii, să putem juca, să zicem aşa, o carte, să ne dăm o importanţă foarte mare. Eu cred că Rusia trebuie să accepte lucrul acesta, relaţiile istorice pe care le-am avut, culturale cu Rusia, limba pe care o vorbesc toţi aici, limba rusă o cunoaştem majoritatea. Nu văd o problemă de ce Rusia s-ar nelinişti şi ar începe iar nişte jocuri murdare, ea nu trebuie să-şi pună mintea cu noi. Pentru că noi avem cursul în partea cealaltă, să ne lase în pace, că suntem prea mici.”

Europa Liberă: Europenii, demnitarii de la Bruxelles vor cere promovarea, implementarea adevăratelor reforme?

Alexei Busuioc: „Eu foarte mult vreau să cred în aceasta şi sper în aceasta. Şi ne va ajuta în primul rând administraţia publică locală. Noi am vrea să facem o platformă paneuropeană, ca primarii direct să acceseze fonduri, ca să nu treacă prin guvern. Pentru că acolo iar se începe alocarea de fonduri pe culori politice şi tot felul de minuni de genul acesta.”

Europa Liberă: Dar fondurile europene pot salva satul moldovenesc?

Alexei Busuioc: „Da. Cu siguranţă, fondurile europene în ceea ce priveşte infrastructura, eficienţa energetică, agricultură etc. sunt scăparea noastră, mai ales la capitolul infrastructură. Că nu ne-a ajutat absolut nicio ţară mai mult decât Europa. Dacă noi astăzi mai vedem nişte drumuri bune prin ţară, dacă noi astăzi mai vedem că se mişcă nişte lucruri, aceasta tot datorită Comunităţii Europene. Şi prin sate, dacă vă uitaţi atent, se mişcă lucrurile, fie un acoperiş schimbat, izolată o grădiniţă, o şcoală, un drumuleţ făcut – acestea s-au făcut pe bani europeni. Pentru mine e clar, fondurile europene sunt salvarea Republicii Moldova la ora actuală. Şi crearea locurilor de muncă, printre altele.”

***

Despre rezultatele alegerilor parlamentare și așteptările de la noua coaliție guvernamentală am vorbit și cu Casandra Negară, o moldoveancă migrantă care de mai bine de zece ani muncește în Italia. Interlocutoarea a votat și a căutat să convingă și alți moldoveni din diasporă să meargă să voteze, dar așa cum spune ea, mai mulți dintre cei care se află în străinătate au ales indiferența și nu prezența la vot.

Casandra Negară: „Majoritatea de aici deja sunt bucuroşi pentru bucata de pâine pe care o au şi nu-i interesează mai mult nimic. Personal i-am contactat, fiindcă nu sunt o persoană indiferentă, şi înțelegeam că nu le pasă. Am ajuns până la faptul că i-am şi certat, într-un fel, le-am zis că pot umbla cu cerutul cei care sunt ologi, dar eu am văzut în viaţa mea şi persoane fără două picioare care prelucrau pământul, sădeau cartofi, fasole şi era ruşine să ceară ajutor nu material, dar să fie ajutaţi la lucru. Le-am spus că poporul nostru a fost muncitor şi niciodată n-a ajuns să umble cu mâna întinsă după ceva. Unicul răspuns pe care mi-l dădeau, când le spuneam că trebuie să iasă la alegeri, era: „Ce a făcut Moldova pentru mine? Dar ce, mi-a dat mie cineva?”.”

Europa Liberă: Un fost preşedinte american susținea că ar trebui să ne întrebăm noi ce oferim ţării, înainte de a întreba ţara ce ne oferă nouă.

Casandra Negară: „La noi, pe timpul socialismului, ceva mai înainte de a veni comuniştii la putere, cea mai mare lipsă a fost lipsa de carte, lipsa de dorinţă de cunoaştere. Şi omul când nu are un ţel, un ideal în faţa lui, se mulţumeşte numai cu burta. Dar omul trebuie să mai trăiască şi cu ideea. Mergând prin sate am ajuns că nu puteam să dorm din cauza mizeriei din jur şi a faptului cum poporul nostru nu ştia nimic afară de o bucată de pâine să aibă, în rest nimic. Trăind în străinătate de mai bine de 13 ani, în Italia, se simte că poporul italian a trăit liber şi au cu totul altă mentalitate faţă de moldoveni. Din primele zile ale aflării aici, cu surorile mele cu care am lucrat împreună, ne întrebam cum popoarele pot să difere atât de tare unul de altul.”

Europa Liberă: Şi v-aţi explicat?

Casandra Negară: „Ne-am explicat prin faptul că la noi a lipsit cartea. Trăind în centrul Europei, n-avem ieşire la mare, am fost puşi în situaţia să muncim. Dar omul muncind şi alergând pentru o bucată de pâine, nu are timp pentru carte.”

Europa Liberă: Chiar credeţi că e atât de muncitor moldoveanul, cum se vorbeşte?

Casandra Negară: „Era, acum poate nu într-atât. Mă duc acasă şi văd câmpurile neprelucrate. Mergând cu autocarul în Italia nu vezi aşa paragină cum vezi în Moldova. Eu am lucrat în gospodărie agricolă şi am văzut că erau 300 de persoane, de dimineaţă ieşeau în câmp şi pe la orele 11 se uitau în urmă dacă nu apune soarele, să se ducă acasă. Nu au fost stimulaţi să muncească. Omul, când avea proprietatea lui privată, avea un ţel. Ne-a lipsit cartea şi n-am avut proprietate privată, am fost băgaţi în colhoz. Erau numiţi brigadieri şi secretari de partid acei, cum le spunea tatăl meu, care nu au avut nici cenuşă în vatră. Ce să mai vrei de la unul care nu a fost în stare să fie gospodar în gospodăria lui, când ajunge în fruntea unui colhoz sau la sovietul sătesc? Acum, omul care a ieşit din acea mizerie şi a plecat peste hotare e bucuros că are cu ce-şi creşte copiii, nu simte lipsa unei bucăţi de pâine şi mai mult nu-l interesează nimic.”

Europa Liberă: Şi după aceste alegeri parlamentare, se constată că Moldova rămâne la fel de dezbinată cum a fost şi pe parcursul celor 23 de ani de independenţă. Poate fi consolidată această societate, din moment ce aproape 50% mai cred că Moldova o va duce bine dacă se apropie şi mai mult de Federaţia Rusă, altă jumătate crede că viitorul Moldovei este alături de Uniunea Europeană?

Casandra Negară: „Foarte mare influenţă a avut asupra votului, mai ales a celor din diasporă, nu ştiu cum asupra celor din Moldova, că noi venim doar o dată în an acasă, faptul că practic nu a făcut nimic conducerea noastră pro-europeană, s-au certat. Chiar dacă am Internet, nu citesc nimic, pentru că mă enervez și nu pot să lucrez, îmi distrug sănătatea, guvernanți, în loc să se gândească cum să pornească Moldova într-o parte, vor începe a se scuipa unul pe altul şi a lupta pentru un minister sau altul. Aceasta au făcut în anii când au ajuns pro-europeni.

I-am votat nu de aceea că îmi place unul sau altul, eu m-am gândit numai la palma de pământ a Moldovei. Dacă vor continua tot aşa, nici eu, nici alţii ca mine, care au votat pe parcursul anilor, nu vor mai ieşi la votare. Eu la următoarele alegeri, dacă voi ajunge, nu-i mai votez, pentru că peste două săptămâni unul va cere Ministerul Construcţiilor, altul Ministerul Finanţelor şi se ceartă între ei. Tămâia mamei lor, cum zicea tatăl meu, că el nu a înjurat niciodată de Dumnezeu, dacă noi i-am ales pentru a face ceva bun, la ce le trebuie Ministerul Finanţelor sau Construcţiilor?! Să lucreze! Aceasta e problema.”

Europa Liberă: Şi cu ce ar trebui să își înceapă activitatea noul Legislativ şi noul guvern de la Chişinău?

Casandra Negară: „Să înceapă să funcţioneze ceva în Moldova. Să se unească trei-patru care vor să guverneze Moldova, fie de dreapta sau de stânga, şi să spună: „Fraţilor, ne-am făcut interesul până acum. Acum gata, ne oprim şi ne gândim ce trebuie de făcut pentru țară, de azi înainte”. Nu să lupte pentru ministere.”

Europa Liberă: Care sunt problemele cele mai importante ce urmează să-şi găsească soluţionare în favoarea cetăţeanului?

Casandra Negară: „În favoarea cetăţeanului trebuie să se mişte ceva din loc. În magazine să nu mai fie sucuri de roşii, struguri ş.a. cu etichetă rusească. Noi suntem o ţară agrară, de la aceasta trebuie de început. Cu trei ani înainte de a porni peste hotare, îmi luasem cota de pământ şi am dat şapte tone de mere unei persoane care producea suc de mere. De 16 ani nu s-a achitat cu mine. De ce să lucrez pământul, dacă nu am piaţă de desfacere, nu am ce face cu producţia?! De la aceasta trebuie să pornim, Moldova e ţară agrară, nu avem industrie, petrol, zăcăminte, nu avem nimic. Să ridicăm agricultura, pământul să-l preţuim. Omul trebuie să mănânce, de e pace, de e război. Trebuie să ne hrănim cu ceea ce producem. Dar nu să cumpere grâul din altă parte şi ţăranul să rămână cu el şi să-l mănânce moliile în pod. Sunt lucruri pe ordinea zilei, să pornească de la talpă, de la ţăran, de la pământ, să valorificăm ceea ce avem. Dar ei nu s-au gândit niciodată la aceasta. Cumpără pâine din altă parte, pentru că cel care face contractele are venit.”

Europa Liberă: Deci, una ar fi o agricultură modernizată. Ce altă problemă aţi pune-o ca prioritate?

Casandra Negară: „Pe lângă agricultură, trebuie să funcţioneze şi fabrici de conserve, de sucuri, industria prelucrătoare. Şi dacă noi vom avea ţăranul pus pe picioare, să producă şi câştige un ban, vor merge toate. Plus celelalte.”

Europa Liberă: Ce include cuvântul „celelalte”?

Casandra Negară: „Învăţătura. Se schimbă puterea, se schimbă şapca, ca în povestea rusească. Vin ruşii, sunt cu ruşii. Care ajunge la învăţământ, schimbă manualele ş.a.m.d. Nu se poate permanent să facem atâtea schimbări, trebuie să mai fie şi ceva stabil în ţară. Vedeţi la ce am ajuns? Cine a ajuns în echipa lui Dodon în Parlament? Ţi-e scârbă!”

Europa Liberă: Bine, dar şi dumneavoastră, cei care faceţi diferenţă între adevăr şi minciună sunteţi plecaţi, au rămas acasă cei care au rămas. Alţii spun că lipseşte pătura de mijloc, care ar putea să dea un avânt dezvoltării statului. Dar dacă braţele de muncă s-au dus, a avut loc și exodul de creier, cine face prosperă Moldova?

Casandra Negară: „Eu am mai făcut ceva bani, fiecare cu problemele lor, noi suntem fericiţi toţi într-un fel, dar nefericiţi fiecare în felul lui și am încercat să mă întorc. Sunt contabil de specialitate, toamna trebuia să vând trei-patru curcani ca să am cu ce ara pământul. E un cerc vicios. Am vrut să mă întorc în Moldova. Poate mulţi vor să se întoarcă, dar neavând capital iniţial şi cu pământul fărâmiţat câte un hectar-două, nu e ușor de mers înainte. Noi nu stăm aici fiindcă ne place. Am 13 ani de când sunt plecată şi nu ies în stradă decât o dată pe săptămână, când fac cumpărături pentru bătrână. Nu stau aici pentru că îmi place, stau aici pentru că am copii. Unul l-am aşezat şi are bucata lui de pâine şi pe al doilea trebuie să-l ajut.”

Europa Liberă: Şi dacă salariul pe care îl ridicaţi în Italia l-aţi putea ridica în Republica Moldova aţi reveni acasă?

Casandra Negară: „Aici câştig 1000 de euro lunar. Eu nu caut salariu în Moldova, aş lucra pământul, să am unde realiza producţia. Dar acum nu este perspectivă absolut deloc.”

Europa Liberă: Bine, dar perspectiva aceasta cineva trebuie să o deschidă…

Casandra Negară: „Politicienii să facă legi în ce priveşte ţăranul, în ce priveşte pământul, în ce priveşte creditele ca să fie accesibile pentru a putea porni o afacere.”

Europa Liberă: Deci, e nevoie ca legea să fie bună, lucrurile să urmeze buchea şi spiritul legii?

Casandra Negară: „Da. Şi cei care astăzi sunt la guvernare, care vor conduce guvernul, să nu înceapă a se scuipa.”

Europa Liberă: Dar nu aţi renunţat la ideea de a vă reîntoarce acasă?

Casandra Negară: „Nu, Doamne fereşte. Eu am spus şi copiilor: chiar de mor să mă înmormânteze acasă.”

***

Octavian Rudeanu, un moldovean stabilit în Franța, tot el – autor al unui blog, crede că este nevoie de un nou politician, bogat, dar curat, familist, dar libertin. El sau ea urmează să ofere bani săracilor, dar și speranțe de îmbogățire, să vorbească o română clară moldovenilor, să indice oportunitățile nu doar din Vest și Est, ci și cele din Nord și Sud, să ignore conflictul geopolitic și cultural printr-o gândire nouă, moldovenească, cosmopolită, dar care înglobează și adevărate valori europene. În lipsa unui asemenea politician în Moldova, Octavian Rudeanu ne-a vorbit de ce nu a putut să voteze și despre alte surprize post-electorale.

Octavian Rudeanu: „Problema principală, care a fost prezentată ca departajarea rezultatelor Europa versus Rusia, arată o diferenţă de 9-10%, cam 55% pentru Europa şi 45% pentru Rusia. Într-o democraţie e normal să ai o aşa diferenţă. Din punct de vedere al prezenţei la vot s-a constituit o surpriză. Într-adevăr, dacă în 2010 prezenţa la vot a fost de 65%, în 2014 am pierdut vreo 9-10% dintre alegători, care nu s-au prezentat la vot. Printre care sunt şi eu.”

Europa Liberă: De ce?

Octavian Rudeanu: „Eu în această perioadă mă aflam într-o vacanţă romantică împreună cu soţia la Lacul Iseo din nordul Italiei şi iniţial am considerat că o deplasare până la Milano, la vreo sută şi ceva de kilometri, nu prea merită. După care am înţeles, studiind Internetul, că există secţii de votare mult mai apropiate, bunăoară, la Bergamo sau Brescia, la 30-40 de kilometri, şi eram gata să merg la votare. Am telefonat la Brescia, la secţia de votare şi am aflat că, de fapt, pentru a vota, e nevoie de un document important pentru Comisia Electorală Centrală de la Chişinău şi mult mai puţin important pentru moldovenii din străinătate, care se numeşte paşaportul moldovenesc. Mi-am dat seama că nici eu, nici soţia nu purtăm cu noi aceste paşapoarte. Deci, pur şi simplu nu am putut să votăm.

Eu am încercat de vreo zece ori să mă înregistrez şi nu am reușit. Sistemul electronic a f

ost prost pus în aplicare. Soluţia e votul prin Internet. Generaţia nouă moldovenească nu vrea complicaţii, cozi, cum au fost, bunăoară, la Ambasada României de la Chişinău la alegerile prezidenţiale româneşti şi tot felul de alte moşteniri din trecut. Noi vrem simplitate şi corectitudine.”

Europa Liberă: A propos despre generaţia tânără, votul masiv pentru Igor Dodon pare o surpriză, la fel ca intenţiile de vot pentru Renato Usatîi. De ce această constatare?

Octavian Rudeanu: „Este generarea faptului că partidele pro-occidentale se declară de dreapta şi cele pro-ruse de stânga. De fapt, electoratul din Moldova este sărac în proporție de 80%, cu alte cuvinte, e electorat de stânga. Deci, este logic să existe partide pro-occidentale şi pro-ruseşti, de stânga. Şi această nişă, care a fost ocupată până nu demult de partidele de sorginte sovietică, acum trebuie ocupată de partide moderne, europene, socialiste, social-democrate şi de tot felul alte tendinţe de stânga. Aceasta este prima observare.

A doua: am încercat să analizez caracteristicile, dorinţele noii generaţii, care a crescut, de fapt, în afara sistemului sovietic, dar s-a confruntat cu dificultăţile tranziţiei economice, cu mai multe revoluţii, culturală, sexuală şi de alt gen din ultimii 25 de ani, produse cu întârziere în societatea moldovenească și această generaţie nu se regăseşte în modelele de politicieni care au constituit coaliţii de guvernare. Deci, politicienii aceştia martiri sau luptători pentru dreptate, sau purtători de mesaje morale, sau foşti comsomolişti, sau comunişti reconvertiţi în democraţi nu sunt credibili, pe de o parte, sau atractivi, pe de altă parte.

Generaţia nouă doreşte, în primul rând, bunăstare. Şi bunăstare rapidă. Şi Occidentul

oferă generaţiei noi astfel de bunăstare rapidă prin creditare. În Moldova aceasta nu prea există. Scrutinul electoral a demonstrat o chestie foarte clară, că cei care nu au mers la vot doresc alt gen de partide sau alt gen de modele pentru a le putea vota.”

Europa Liberă: S-a constituit o nouă majoritate, va fi o coaliţie de guvernare formată din cele trei partide pro-europene – PLDM, PD şi PL. Ce sarcini are noua guvernare?

Octavian Rudeanu: „Noua guvernare acum într-adevăr legitimată, are nevoie, în primul rând, să taie capetele hidrei, ale trecutului. Trebuie să înţelegem că, atunci când s-a instalat prima dată această guvernare în 2009-2010, ea, pe de o parte, nu avea suficientă legitimitate pentru că s-a născut într-o luptă destul de complicată, în al doilea rând, nici experienţă şi putere pentru a tăia aceste capuri.

Din punctul meu de vedere, pentru a crea o societate cinstită, adevărată, este nevoie de a pune două note trecutului. Prima notă ar fi legea lustraţiei, trebuie de declarat sus şi tare că regimul comunist a fost unul criminal şi trebuie curăţită societatea de aceste idei. Nu mă refer la comunismul romantic, dar la comunismul stalinist care s-a aplicat în Republica Moldova. Şi, la fel, trebuie curăţită Moldova şi de influenţa acelor persoane care au profitat de sistem şi şi-au bătut joc de concetăţenii noştri. Deci, este nevoie de o lege a lustraţiei. Aceasta ar putea presupune şi reexcluderea Partidului Comunist şi a altor făcături comuniste de pe scena politică moldovenească.

Altfel, minciuna, prostia şi sărăcia pe care o promovează aceştia va rămâne în societate şi vor avea tot dreptul constituţional, cel puţin, să le promoveze, inducând cetăţenii noștri în eroare. Aceasta este prima măsură, după mine, necesară şi pe care va trebui să o facă societatea mai devreme sau mai târziu. Altfel vom trăi cu cancerul, fără a putea să evoluăm într-o naţiune sănătoasă.

Al doilea lucru se referă la ceea ce se numeşte în Moldova lupta cu corupţia, lupta cu mafia şi cu alte imperative care ţin de sănătatea politică, sănătatea publică. Este nevoie de a înţelege şi a departaja îmbogăţirea frauduloasă care s-a bazat pe furtul averii publice şi care în continuare constituie un impediment pentru dezvoltarea Moldovei, îmbogăţire poate frauduloasă la început, dar care s-a transformat într-un mijloc de promovare a deschiderii societăţii moldoveneşti şi integrării ei în comunitatea mondială.

Trebuie să facem diferenţă între oligarhii, aşa-numiţi în Moldova, buni şi cei răi. Cei buni sunt cei care folosesc banii pe care i-au acumulat inclusiv pentru a promova noi partide politice, noi idei politice şi se investesc în societatea moldovenească. Şi acei oligarhi care doar au furat banii şi continuă să fure şi să exporte capitalul, finanţând curente şi partide politice care luptă contra afirmării societăţii moldoveneşti. Vă daţi seama că avem şi de unii, şi de alţii.

Oricum, în această situaţie este importantă încă o lege pentru a putea implica tot capitalul şi toţi oamenii îmbogăţiţi în dezvoltarea Moldovei, care se numeşte amnistia capitalului. Trebuie să înţelegem că absolut toţi milionarii moldoveni, fiecare dintre ei, a furat cel puţin primul milion. Deci, nu au existat alte metode de capitalizare. Noi nu suntem Hollywoodul şi nici Valea de Silicon, unde pot apărea milionari care au produs o idee bună şi s-a vândut bine. La noi a existat proprietate de stat care a fost privatizată și a fost privatizată, în mare parte, fraudulos. Dar aceşti oameni care au fost mai rapizi sau mai inteligenţi ca alţii şi care au pus mâna pe capital au datoria morală să întoarcă o parte din acesta societăţii, prin fundaţii de binefacere, prin dezvoltarea unor întreprinderi şi crearea locurilor de muncă, prin lansarea de proiecte culturale şi politice. Pe aceştia trebuie să-i încurajăm. Iar pe cei care nu vor să o facă trebuie să-i penalizăm şi să le extragem aceste bunuri acumulate fraudulos pentru a le folosi pentru binele societăţii.”

Europa Liberă: Contează cine va fi în fruntea guvernului?

Octavian Rudeanu: „Bineînţeles, contează. Şi în cadrul moldovenesc continuitatea orientării este foarte importantă. Consider că domnul Leancă a manifestat un foarte bun echilibru între politica internă și politica externă, condimentată cu măiestrie diplomatică, care a reuşit să conducă bine acest guvern timp de un an. Şi ar fi un pas corect de a-i oferi guvernului, în frunte cu aceleaşi persoane, posibilitatea de a continua şi promova o agendă reformistă. Cu siguranţă, trebuie de pus în capul mesei această agendă reformistă despre care, de fapt, a vorbit premierul Leancă. El a zis că ori reformăm, ori nu ne vor mai alege. Este adevărat. Trebuie să demonstreze acum această guvernare care şi-a reconfirmat legitimitatea că doreşte şi poate să facă reforme.”