Bilanț 2014 - perspective 2015: „trebuie să muncim şi să le explicăm şi celor din jurul nostru...”

2015 trebuie să aducă o Moldovă prosperă, nu cea disperată după pomana statului birocratic, nici cea sufocată de ambițiile unor politicieni. Trebuie să fie anul care va da Moldovei și cetățenilor ei soluții pentru crearea de noi locuri de muncă, anul când guvernanții se vor îngriji de riscul depopulării agresive și îmbătrânirii țării. Cu fiecare an care trece tot mai multe localități rămân nepopulate, dacă cei de la putere nu decid curând soarta acestei națiuni. Ne oprim la bilanțul anului 2014 și perspectivele pentru 2015 la acest sfârșit de săptămână.

Puterea trece, aceasta e prima lecție politică. Important e ce lași în urmă, nu vorbe, ci fapte. Cu toate acestea, 2014 nu a fost altceva decât o fugă a politicienilor după putere. E una dintre concluziile la care a ajuns Mariana Galben, jurnalistă la Agenția de presă Info-Prim Neo.

Mariana Galben: „Anul 2014 a fost unul crucial, cum au spus mulţi politicieni de la noi. Şi au folosit acest cuvânt atât de des încât el s-a îmbibat în creierul meu şi am văzut acest an chiar ca unul crucial. M-a marcat cel mai mult rezultatul alegerilor, care a fost unul neaşteptat pentru mine.

Chiar în acea dimineaţă, duminică, fiind la Comisia Electorală Centrală, vorbeam cu o colegă din presă, căreia îi spuneam că eu pur şi simplu nu cred că socialiştii vor ajunge în Parlament. Ea era convinsă că vor ajunge, vor trece pragul cel puţin. Seara nu-mi venea a crede ochilor, când abia se anunţau rezultatele.

A doua zi, luni, am ajuns la ideea că în Parlament vom avea o alianţă pro-europeană, eu speram să avem măcar o alianţă slăbuţă, dar care va fi, şi două opoziţii grase, adică socialiştii şi comuniştii. Acum nu mai este clar dacă Partidul Comuniştilor va fi în opoziţie. Acum nu mai este clar nimic. Şi aceasta mă sperie.”

Europa Liberă: De ce această temere? Pentru că PCRM, care a guvernat opt ani, ar putea să se regăsească într-o coaliţie largă.

Mariana Galben: „Nu mă sperie atât că și comuniştii s-ar putea regăsi în coaliţie, cât faptul că nu sunt convinsă că această coaliţie va fi şi că va fi atât de pro-europeană cum vreau eu. Faptul că PCRM şi-a schimbat macazul, vorbeşte acum despre altceva e parcă îmbucurător, în acelaşi timp vorbea nu demult despre una şi acum despre alta.

Din punctul meu de vedere, rezultatele alegerilor sunt aşa cum sunt, deoarece oamenii s-au speriat de reformele lansate. Cred că cei care nu au dat examenele de bacalaureat şi nu au ajuns să înveţe la Drept sau la Economie, dar au fost nevoiţi să se ducă la armată sau să aleagă o şcoală profesională s-au răzbunat aşa pe Maia Sandu.

Cred că agricultorii, care 20 de ani pur şi simplu nu au căutat o piaţă de desfacere şi de alternativă, s-au mulţumit cu ceea ce pot exporta în Rusia, s-au răzbunat aşa pe cei care au semnat Acordul de Asociere, din cauza căruia Rusia s-a supărat pe noi.”

Europa Liberă: A propos despre relaţia cu Rusia, de ce s-au răcit relaţiile dintre Chişinău şi Moscova? Ce e la mijloc? Ce trebuie să înţeleagă simplul cetăţean din această cooperare care a cunoscut mai multe coborâşuri decât urcuşuri?

Mariana Galben: „Mie mi s-a creat impresia că e pentru prima dată când Moldova s-a revoltat, dacă putem spune aşa, şi a făcut ceea ce nu place Kremlinului. Am citit un articol de presă în care un om simplu spunea: „Noi am fost cu ruşii, am văzut ce ne pot oferi. Trebuie să încercăm şi altceva”. Şi sunt de acord cu aceasta.

Nu putem să ne mulţumim cu faptul că exportăm doar în Rusia, că suntem servilii Rusiei atâta timp. Nu putem veşnic face ceea ce cere Kremlinul, trebuie

să decidem soarta noastră singuri. Da, moldovenii noştri pleacă la muncă în Rusia, însă ei nu primesc bani degeaba acolo, nu stau câinii cu colaci în coadă, nu au râuri de lapte cu maluri de miere. Ei muncesc.”

Europa Liberă: Mai ales că sunt afectaţi şi de această depreciere a rublei ruseşti. Dar oricum mulţi dintre ei insistă pe ideea că acolo îşi găsesc fericirea, pentru că bucata de pâine o câştigă în Federaţia Rusă şi e colacul lor de salvare.

Mariana Galben: „Pentru ei e comod, fiindcă s-au deprins aşa, cu un astfel de stil. Greu au lucrat aici, acolo lucrează tot greu şi lor le pare că acolo sunt mai aproape de casă. Cunoscând limba, este mai uşor decât să te duci în Italia, unde trebuie să înveţi limba. În Italia e uşor, dar dacă te duci în Marea Britanie sau în Germania e mai complicat.”

Europa Liberă: A propos, şi sunt nişte ţări unde totuşi trebuie să te integrezi, unde domină cu totul şi cu totul altă atmosferă. Adică, legea trebuie să o respecţi, să-l respecţi pe cel care te-a găzduit să-ţi câştigi bucată de pâine, să nu scuipi cojile de seminţe în stradă.

Mariana Galben: „Pe când în Rusia mita e la putere, poţi scăpa foarte uşor dând nişte bani. Societatea noastră nu a ajuns la nivelul de a accepta alte valori sau alt stil de viaţă.”

Europa Liberă: Dar îşi doreşte să fie civilizaţie şi aici, modernizare, transformare, prosperitate.

Mariana Galben: „Îşi doresc cei de la Chişinău, cei care au învăţat sau au lucrat în UE. Dacă facem o comparaţie între Chişinău şi sate, ai impresia că sunt două lumi diferite. Şi, din păcate, politicienii noştri nu au observat aceasta, nu au încercat să lupte cu această diferenţă mare dintre ceea ce e la oraş şi ceea ce e în satele din Moldova.

Eu vreau ca oamenii să înţeleagă: da, noi cumpărăm gaz din Rusia, dar pun accent pe cuvântul „cumpărăm”, acesta nu este mai ieftin pentru noi. Noi nu

suntem datori cu nimic Rusiei şi trebuie, în sfârşit, să căpătăm demnitatea noastră de oameni, să nu mai acceptăm să stăm cu capul aplecat în faţa ruşilor. Nu sunt ei mai presus decât noi, chiar dacă ţara lor este foarte mare. Trebuie să luăm exemplu de la alte state, care încă atunci, în anii ʾ90, şi-au luat soarta în mâinile proprii şi au ales calea cea bună.”

Europa Liberă: S-a insistat mult pe ideea apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană, s-a obţinut regimul liberalizat de vize, s-a semnat şi ratificat Acordul de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Ce urmează? Perspectiva europeană e atât de clară astăzi pentru ţară?

Mariana Galben: „Din păcate, nu e atât de clară cum am vrea noi. Eu sper să obţinem statutul de ţară candidat, aşa cum ne promit politicienii, dar până atunci avem mult de muncit. Eu vreau să-mi văd ţara dacă nu integrată în Uniunea Europeană, cel puţin atât de aproape încât să devenim la fel de bogaţi precum este Elveţia sau Norvegia. Nu sunt ţări membre ale Uniunii Europene, dar sunt ţări europene.

Vreau ca oamenii să viseze la un viitor frumos, să-şi dorească copiii instruiţi bine, nu să-şi dorească copiere la examen. Să vină în ţară cât mai multe companii aeriene, spre exemplu, să avem bilete foarte ieftine, ca din salariile

noastre să ne permitem să ajungem unde dorim să călătorim. Vreau investiţii în calea ferată, să avem un tren super rapid, care să ne ducă în câteva ore la Paris, la Roma. Vreau ca oamenii noştri, concetăţenii care muncesc în Italia, Spania, Portugalia, să poate reveni cel puţin vineri acasă, să stea o zi-două cu fraţii, cu părinţii şi să poată duminică seara să se întoarcă înapoi şi aceasta să nu le ardă buzunarul.

În acelaşi timp, cred că dacă ne vom apropia de UE, vom putea promova ţara, lumea ar vedea podgoriile noastre frumoase, monumentele naturale, i-am servi cu mâncare tradiţională, ar vedea obiceiurile noastre. Pur şi simplu visez. Dar dacă e să fiu realistă, cred că niciun oficial european, niciun american, nici toți oficialii europeni și americani luați împreună nu vor face ţara aceasta mai bună, dacă vom sta cu mâinile în sân...”

Europa Liberă: Aşa şi se zice, că nimeni nu-ţi doreşte binele mai mult decât ţi-l poţi dori şi chiar făuri tu cu mintea ta, cu mâinile tale. Deocamdată, totuşi în Moldova se constată o altă situaţie, parcă mai mult bine ar dori cei de peste ocean, americanii care trimit ajutoare, au investit în infrastructură, în implementarea proiectelor. Sau europenii care, iarăşi, au direcţionat către Republica Moldova sute de milioane de euro, fiind considerată Moldova o ţară de succes din cadrul Parteneriatului Estic.

Mariana Galben: „Premierul în exerciţiu Iurie Leancă a spus: „Am impresia că moldovenii trebuie făcuţi fericiţi împotriva dorinţei lor”. Adică, parcă poporul acesta nu ar vrea să fie fericit, nu munceşte. Am fost în Vilnius, capitala Lituaniei, un oraş atât de curat, şi nu am observat coşuri de gunoi mai des puse decât la noi în capitală. În schimb, am văzut doi tineri care s-au oprit lângă un coş de gunoi şi îşi ştergeau mâinile cu un şerveţel, ei nu s-au pornit până nu au aruncat şerveţelul în coşul de gunoi. La noi aşa ceva nu am văzut.”

Europa Liberă: Totul porneşte de la mentalitate, de la cultură sau de la lipsa de cultură, sau de la nevoia de a exista şi cultură politică, şi cultură de comportament în stradă, în societate, mentalitate păguboasă.

Mariana Galben: „Ceea ce e mai greu de schimbat este mentalitatea. Vorbeam cu un expert despre apropierea noastră de UE şi a spus că aceasta este o şansă să schimbăm societatea, oamenii vor călători, vor vedea mai multe, vor vedea că acolo e bine şi vor dori să schimbe şi, în acelaşi timp, vor cere de la politicieni. Fiindcă autorităţile noastre, dacă nu le împing oficialii din alte ţări, sau nu le împingem noi, nu prea tind să facă singure ceva.”

***

Primarii intră în forță în 2015 și promit să se pregătească pentru câștigarea alegerilor locale. După cinci mandate de primar în satul de baștină Zberoaia, raionul Nisporeni, Nadia Darie încearcă acum să ajute administrațiile locale în calitate de expert la Congresul Autorităților Locale. Nadia Darie îi ajută pe primari să facă vocea lor mult mai auzită.

Europa Liberă: Ce ne puteți spune despre anul 2014? Cum a fost el pentru dumneavoastră, cei care reprezentați guvernarea locală?

Nadia Darie: „Sunt şi unele lucruri care deja au progresat, dar şi lucruri care urmează a fi îndeplinite, de exemplu Legea privind finanţele publice locale cu atâta scârţ a fost, în sfârșit, acceptată.”

Europa Liberă: Şi chiar pilotată.

Nadia Darie: „Pilotată în patru raioane. Pilotarea a arătat succes.”

Europa Liberă: Deci, a trebuit să insistaţi ca să obţineţi această descentralizare a finanţelor?

Nadia Darie: „Sigur. Foarte mult s-a muncit la capitolul acesta. Şi ne-am convins că suntem pe calea cea dreaptă. Fiindcă exemplul celor patru raioane ne-a arătat că anume aceasta este calea corectă.”

Europa Liberă: Şi s-a dezlegat mâna primarilor, aşa cum se preconiza?

Nadia Darie: „De la 1 ianuarie 2015 primarii deja vor activa după noua Lege a finanţelor publice locale.”

Europa Liberă: Chiar de la colegii dumneavoastră am auzit că e bine pentru o parte dintre primării. Pentru altă parte, unde sunt sate mici, vor fi şi probleme, nemulţumiri din partea cetăţenilor.

Nadia Darie: „Nu cred că vor fi nemulţumiri din partea cetăţenilor, cât unele păreri de rău din partea primarilor. Fiindcă într-adevăr cunoaştem cazuri când o primărie mică acumulează destul de bine la buget, are agenţi economici. Desigur că pentru asemenea primării nu este prea benefică schimbarea, dar dintre acestea sunt destul de puţine, celelalte au doar de câştigat.”

Europa Liberă: Am auzit şi constatări precum că ar fi fost poate bine ca în paralel să se revină la reforma teritorial-administrativă, ca să puteţi împăca şi capra, şi varza.

Nadia Darie: „Nu pot zice la sigur că vor avea loc asemenea transformări, se discută diferite variante. Din discuţii cu primarii, unii care au număr foarte mic de populaţie, sunt primării şi cu 600, și 700, și cu 420 de locuitori, primarii aceştia deja stau, într-un fel, şi aşteaptă ca să fie comasaţi cu altă primărie, fiindcă ei știu că nu au viitor. Vom vedea ce va fi, nu CALM-ul hotărăşte aceste probleme. Am auzit şi eu unii funcţionari, politicieni, dar şi finanţatori că ar fi cu mult mai posibilă implementarea Legii finanţelor publice locale, dacă ar fi făcută o reformă teritorial-administrativă.”

Europa Liberă: Doamnă Darie, se schimbă faţa comunităţii? Cine este implicat ca să se dezvolte şi satul?

Nadia Darie: „În primul rând primarul.”

Europa Liberă: Primarul şi statul? Sau doar primarul?

Nadia Darie: „Primarul de unul singur nu poate face transformările. Cunoaştem realitatea, bugetele pe care le au primăriile nu sunt atât de mari pentru a putea transforma radical imaginea localităţii. Însă primarii nu stau cu mâinile în sân, ei valorifică banii primiţi şi de le finanţatori, în permanenţă sunt în căutare de proiecte şi lucrul acesta le reuşeşte. Am putea să aducem foarte multe exemple când primarii sunt preocupaţi de valorificarea banilor obţinuţi.”

Europa Liberă: Dacă nu ar exista această asistenţă financiară din exterior, satul şi-ar schimba imaginea?

Nadia Darie: „E foarte greu de spus. Dacă nu ar exista finanţarea din exterior, cred că satele noastre mult timp ar bate pasul pe loc fiindcă marea majoritate a proiectelor sunt venite din exterior.”

Europa Liberă: Am auzit experţi din Germania, din Franţa care au vizitat Republica Moldova şi spuneau că diferenţa dintre satul de aici şi un sat european ar fi cam, în mediu, de 50-60 de ani.

Nadia Darie: „Cred că au dreptate. Vizitând Portugalia, Spania, Franţa, văzând satele de acolo credeam că sunt într-un oraş, dar era un sat mic. Ce fel de sat

mic, dacă acolo şi drumurile de câmp sunt pietruite? Satele sunt foarte frumoase. De multe ori spun că aş vrea să fiu primar într-un sat de acesta, unde sunt flori la margine de gard, peste tot, nu vezi vaci păscând. Dar nu putem învinui cetăţenii noştri, fiindcă acestea sunt condiţiile.

Cu toate că am observat foarte multe localităţi cu străzi înverzite, cu flori, oamenii devin mai grijulii, vitele sunt duse la cireadă pe drumuri mai lăturate, oamenii devin mai atenţi. Cred că foarte mult depinde și de stăpânul localităţii, de primar, de consilieri, de activul localităţii. Cu lumea trebuie permanent de lucrat, de cultivat simţul, suflul civilizaţiei, aşa cum e în ţările civilizate. Nici acolo nu s-au născut cu sate modernizate.”

Europa Liberă: Vorbim de sate fără oameni pentru că lumea aptă de muncă a lăsat satul, baştina şi a plecat în căutarea unei bucăţi de pâine în străinătate. Cine a rămas la ţară ca să pună umărul, ca să ajungă satele moldovenești să fie comparabile cu cele din Occident?

Nadia Darie: „Va fi o perioadă când se opreşte totul în loc fiindcă majoritatea celor apţi de muncă şi care pot contribui cu mintea şi braţele sunt plecaţi. Dar eu văd şi altă latură a monedei, când ei agonisesc bani, se întorc şi deschid afaceri acasă. Desigur că aceştia sunt foarte puţini, majoritatea mai întâi fac reparaţie la casă, îşi procură automobil, după cum zic ei, se pun în rând cu lumea şi după aceea se gândesc şi la altceva.

Pe de o parte ei au dreptate, fiindcă în condiţiile în care au trăit până acum, nu zic mizere, dar văzând stilul european de viaţă, nu se pot obişnui deja cu ceea ce au şi caută să se modernizeze. În sate, în majoritate, au rămas bătrânii, cei care nu pot şi nu au posibilitate să plece, o parte din tineret. Dar din generaţia de mijloc care poate munci, majoritatea sunt plecaţi.

Discutând cu unii primari, îmi spun că în localitățile conduse de ei trebuie să numeri câteva case ca să găseşti pe cineva rămas în sat: sau ambii părinţi sunt plecaţi, sau unul e plecat şi altul a rămas, foarte puţină lume a rămas la sat. Cred că aceasta este o perioadă când toţi se avântă, până la urmă oamenii se vor stabili şi la noi se vor deschide locuri de muncă. Nu poate să stea totul pe loc atâţia ani.”

Europa Liberă: Doamnă Darie, dumneavoastră aţi deţinut cinci mandate de primar la Zberoaia, Nisporeni. Felul cum se implica cetăţeanul în actul decizional pe când eraţi dumneavoastră în fruntea localităţii şi felul cum înţelege el acum această implicare se deosebeşte?

Nadia Darie: „Este o diferenţă foarte mare.”

Europa Liberă: S-a schimbat mentalitatea în bine?

Nadia Darie: „Pe de o parte, da, oamenii privesc altfel lucrurile. Dar pe de altă parte, în sat rămânând cetăţeni neputincioşi, care nu se prea pot implica, primăriilor, consiliilor le vine foarte greu să lucreze. Să încerci acum să faci ceva, când atâta lume este plecată, e cu mult mai greu. Chiar şi proiectele se câştigă acum cu mult mai greu, fiindcă sunt proiecte regionale, proiecte mari europene, pe care foarte greu le câştigi. Pe atunci erau multe proiecte mici, pe o perioadă mai scurtă de timp şi se vedea repede rezultatul, pe când acum este cu mult mai greu. Dar totuşi văd că primarii se obişnuiesc, încep să se deprindă cu cerinţele de astăzi şi se descurcă destul de bine.”

Europa Liberă: Aţi încercat să le spuneţi celor de la putere că guvernarea locală ar fi de importanţă naţională. Au conştientizat cei de sus că administraţia locală e de mare importanţă?

Nadia Darie: „Congresul Autorităţilor Locale dintotdeauna a ţinut să accentueze lucrul acesta fiindcă într-adevăr este o guvernare locală şi consilierii sunt parlamentarii locali. Dacă nu există legătură între centru şi cei de la talpa pământului, atunci despre ce progres vrem să vorbim?”

Europa Liberă: Interacţionează interesele celor două puteri, locală şi centrală?

Nadia Darie: „În ultimul timp guvernanţi au început să ţină cont de părerea primarilor şi acum Congresul Autorităţilor Locale este solicitat de a da un aviz la proiectele de lege, la hotărârile de guvern. Acuma într-adevăr este satisfăcătoare relaţia aceasta. Cred că depinde şi la cine te duci, şi din care partid faci parte, încă mai persistă mult coloritul politic.”

Europa Liberă: Deci, şi această politizare se răsfrânge asupra activităţii administraţiei publice locale?

Nadia Darie: „Foarte mult se răsfrânge. Va trece şi aceasta, fiindcă nu e normal să selectăm oamenii după culoarea politică şi să purtăm haine de culoarea partidului.”

Europa Liberă: În anul 2015 urmează să aibă loc alegerile locale. Unde va fi mai mult concentrată atenţia administraţiei publice locale? Pe aceste alegeri sau pe rezolvarea problemelor comunităţii? Sau, iarăşi, promisiunea va fi pusă în capul mesei şi va rămâne la discreţia alegătorului să facă această alegere?

Nadia Darie: „Alegerile locale întotdeauna s-au deosebit de alegerile parlamentare. Dacă la scrutinele parlamentare cetăţenii aleg mai mult partidul, se uită cine e la conducerea partidului, cine sunt membrii partidului, la alegerile locale întotdeauna se ţine cont de persoana care candidează.”

Europa Liberă: Se constată că nu chiar peste tot în fruntea localităţilor stau adevăraţii gospodari…

Nadia Darie: „Dacă partidele politice nu s-ar implica atât de masiv în campania electorală la nivel local şi ar lăsa cetăţenii să aleagă singuri, ar fi o alegere corectă şi legitimă. Dar ştim că în multe cazuri se implică şi nimeresc şi oameni întâmplători. Ce să facem, dacă populaţia consideră că acesta este mai potrivit şi îl alege?”

Europa Liberă: Dar apar necazuri acolo unde primarul nu e omul potrivit la locul potrivit?

Nadia Darie: „Desigur că apar probleme şi au de suferit cetăţenii. Cunosc câteva exemple în republică când primarii singuri nu au vrut să ajungă la finalul mandatului şi şi-au dat demisia, văzând că este destul de greu să activezi în calitate de primar, cerinţele sunt mari, cetăţenii nu se prea implică şi nu este atât de strălucită această funcţie. Au renunţat câţiva, dar majoritatea luptă, deşi salariul nu este pe potrivă, totuşi ceva te ţine acolo.”

Europa Liberă: În fruntea localităţii?

Nadia Darie: „Da. Acum puţin s-a ridicat salariu, dar când lucram eu era un salariu foarte mic, probleme erau o sumedenie.”

Europa Liberă: Dar de cinci ori tot aţi vrut să rămâneţi în fotoliul de primar.

Nadia Darie: „Da. De fiecare dată, după fiecare mandat, îmi ziceam: „Gata, acesta este ultimul mandat. Mai mult nu candidez”. Şi ce credeţi? Ajungând la sfârşit, mă gândeam că am două proiecte începute, al treilea l-am depus, finanţatorii au încredere şi poate şi din ruşine faţă de oameni şi localitate rămâneam în continuare, ca în 2011 să-mi ajungă curaj şi să renunţ, să nu mai vreau să candidez.”

Europa Liberă: Ce sfat aveţi pentru alegători? Pentru cine trebuie să-şi dea votul la aceste alegeri locale? Care e portretul robot al celui care trebuie să se afle în fruntea localităţii?

Nadia Darie: „Cetăţeanul este liber să aleagă pe cine doreşte. Dar ar fi foarte bine să aibă calităţi de conducător, să poată administra, să fie un bun gospodar, un bun pedagog, psiholog. În funcţia de primar trebuie să ai răbdare, să fii

calm, să ştii să-l povăţuieşti pe cetăţean, că nu întotdeauna ai posibilitatea să-i dai un ajutor, fiindcă venind la primărie toți aşteaptă să le dai ceva, să îi ajuţi cu ceva. Pe când eram primar, de multe ori cetățenii veneau şi se adresau, şi nu aveam cu ce să ajut de la primărie.

Atunci întrebam: „Dumneavoastră, dacă aţi fi în locul meu, cum aţi proceda?”. Se uitau la mine şi ziceau: „Mulţumesc măcar că m-aţi ascultat”. Este foarte important ca cetăţeanul, venind la primărie, să găsească persoana care să-l asculte, să-i înţeleagă păsul. Și nişte studii n-ar strica să aibă primarul, în sat sunt şi învăţători, şi alţi specialişti cu studii superioare, şi primarul care nu are o pregătire corespunzătoare, nimerind în funcţie, se simte incomod.”

Europa Liberă: Ce aşteptaţi de la anul 2015?

Nadia Darie: „Sănătate pentru toată lumea, prosperitate, ca într-adevăr guvernanţii să se întoarcă cu faţa către popor, către sate, să existe legătura directă şi să ţină sfat cu poporul. Fiindcă cunoscând realitatea la faţa locului, poţi evita unele greşeli. Un an bun, rodnic. Primarilor succese în toate şi să câştige alegerile în 2015 toţi cei care sunt destoinici, care merită.”

***

În cele ce urmează încercăm să facem bilanțul anului politic cu sociologul Doru Petruți, directorul IMAS-INC Chișinău. Așadar, să ne referim la câteva fapte pentru un final de an încins.

Doru Petruți: „Obţinerea regimului de liberă circulaţie, fără vize, şi semnarea acordului sunt două realizări incontestabile. Şi sper foarte mult ca următoarea guvernare să continue pe această direcţie.”

Europa Liberă: E meritul autorităţilor de la Chişinău sau e meritul celor de la Bruxelles, al demnitarilor de acolo?

Doru Petruți: „Aş acorda pentru aceste două lucruri o notă bună şi diplomaţiei de la Chişinău şi, mai degrabă, voinţei. Sunt două subiecte pe care politicienii din Republica Moldova au demonstrat timp de câţiva ani că au măcar voinţă…”

Europa Liberă: …să ducă Moldova pe calea integrării europene, deşi foarte multe voci mai sunt cele care spun că ţara ar rămâne sfâşiată între cele două poluri, Estul şi Vestul.

Doru Petruți: „Să ducă ţara pe traseul pe care, de fapt, l-au promis. Au fost promisiuni făcute cu aproape cinci ani în urmă, care pe parcursul unui mandat s-au conturat.”

Europa Liberă: Aţi vorbit despre evenimente pozitive. Acum înţeleg că insistaţi mai mult pe cele care au avut un impact negativ.

Doru Petruți: „Nu neapărat negativ, să trecem într-o zonă şi mai neutră. În zona aceasta sociologică, politică aş remarca fenomenul Usatîi. Este, probabil, cel mai cercetat fenomen sociologic din Republica Moldova pe parcursul anului 2014, cu un început de la 0,5% în ianuarie şi spre 13-14% spre finalul campaniei electorale. Eu l-am înţeles fenomenul acesta ca o consecinţă directă a modului în care s-a guvernat.”

Europa Liberă: Deci, el a acumulat voturile protestatarilor?

Doru Petruți: „Votul protestatarilor, o parte considerabilă din voturile PCRM-ului, o parte din populaţie cu un nivel de educaţie nu foarte ridicat, sărăcită, foarte dezamăgită, o parte din populaţie care a aşteptat minuni într-un termen foarte scurt.

Multă lume s-a mirat de evoluţia acestui fenomen, dar el ne-a dat un semnal foarte clar despre o bună parte din electoratul din Republica Moldova, unde cultura politică încă lasă foarte-foarte mult de dorit. E un fenomen important pentru că, dacă analizăm un pic mai în detaliu votul în regiunile etnice, în fiefurile domnului Usatîi, vom vedea că mare parte din aceşti votanţi, de fapt, s-au regăsit pe 30 noiembrie în rândul votanţilor PSRM.”

Europa Liberă: Domnule Doru Petruţi, să vedem ce arată cercetările sociologice. De ce şi de cine se tem moldovenii?

Doru Petruți: „Moldovenii cel mai mult s-au temut de ziua de mâine, de ce vor pune pe masa din bucătărie. Din păcate, evoluţia pe partea aceasta nu a fost una pozitivă, este, dacă nu mă înşel, a treia oară când moldovenii au votat mai degrabă dezamăgiţi, mai degrabă evitând un rău şi mai mare, aruncându-se iar într-un val de promisiuni pe care foarte greu vor reuşi să-l contabilizeze şi să-l contorizeze.

Am văzut evoluţii în percepţii extraordinare, a propos de temeri, să nu uităm că în februarie 70% dintre cetăţenii Republicii Moldova susţineau ceea ce făcea Federaţia Rusă în Ucraina, acum sunt mai puţin de 20%, o evoluţie a percepţiilor absolut spectaculoasă. Nu numai în dreptul proiectului Usatîi, dar şi contextul regional a contat destul de mult…”

Europa Liberă: Dar războiul nu se regăsea printre primele temeri ale cetăţenilor Republicii Moldova.

Doru Petruți: „El nu se regăseşte pentru că modul în care s-a guvernat a pus o presiune extraordinar de mare pe individ, pe problemele gospodăriei. Dacă ne-am uita pe primele cinci probleme, tot timpul am văzut lucruri de natură economică, în primul rând, şi probleme sociale.”

Europa Liberă: Sunt explicabile, din punct de vedere sociologic, aceste probleme pe care le scot în prim-plan respondenţii?

Doru Petruți: „Sunt probleme normale pentru o societate care trece o perioadă de tranziţie.”

Europa Liberă: Tranziţie de peste 20 de ani, domnule Petruţi.

Doru Petruți: „Da, cu precizarea că în aceşti patru-cinci ani s-au promis reforme. Ca sociolog, înţeleg, după patru ani de guvernare, că cele mai importante reforme, de fapt, nu sunt în educaţie, medicină, interne ş.a.m.d., ci sunt în dreptul clasei politice. Reforma principală de care cred că are nevoie Republica Moldova e, în primul rând, a clasei politice...”

Europa Liberă: Să înţelegem că reprezentanţii clasei politice se tem de implementarea reformelor mai mult decât cetăţeanul simplu?

Doru Petruți: „Sigur. Lăsaţi-mă să termin raţionamentul până la capăt, pentru că reformarea clasei politice nu o văd posibilă decât prin intermediul justiţiei. Cred că aceasta e calea cea mai sănătoasă şi calea care va tria şi va curăţa clasa politică de la Chişinău. Trebuie să ne uităm doar la ce se întâmplă în România şi să înţelegem că, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, în unu-două cicluri electorale justiţia începe să funcţioneze.”

Europa Liberă: Domnule Petruţi, dar despre nevoia combaterii acestui flagel, care se numeşte corupţie, vorbesc şi oamenii simpli, şi cei care guvernează.

Doru Petruți: „E o poveste fără sfârşit. Deja de atât de multe ori se aude despre justiţie, dar pentru a avea justiţie, trebuie să ai voinţă politică, iar voinţa politică trebuie să o aibă politicienii. Republica Moldova, din păcate, a demonstrat că în aceşti patru ani nu a reuşit fără suport din afară să-şi însănătoşească clasa politică.”

Europa Liberă: Dar nu există suficientă voinţă politică de a promova reforma în justiţie de atâta că chiar anumiţi reprezentanţi ai clasei politice ar putea să ajungă după gratii? Sau care ar fi temerea?

Doru Petruți: „Probabil, aceasta este una dintre temeri. Nu ştiu dacă neapărat anumiţi politicieni ar fi vizaţi, dar, fără îndoială, e vorba de unele interese ce ţin de business, de lucruri care se transformă în foarte mulţi bani, în sfere de influenţă. Şi atunci un cutremur de acest fel, fără îndoială, ar transforma clasa politică în ce mod?

Cred că efectul principal ar fi, în primul rând, de setare corectă a motivaţiilor celor care ajung să facă politică, la tipul acesta de curăţare mă refer mai degrabă. Da, pe termen scurt, probabil, oamenii ar dori sânge şi ar dori să vadă vinovaţi ş.a.m.d. Pe mine, ca sociolog şi chiar ca cetăţean, mă interesează ca cei care ajung în politică să aibă motivaţiile corecte. Pentru că politica aşa e că până la urmă motivaţiile reale ies şi cetăţenii le înţeleg şi votează. Din păcate, ei au arma aceasta a votului doar o dată la patru ani.”

Europa Liberă: Dar în ultimul timp chiar demnitarii europeni vorbesc cu text deschis că cei care guvernează Republica Moldova trebuie să fie neapărat persoane integre.

Doru Petruți: „Da. De acord.”

Europa Liberă: E deficit de aceste persoane integre?

Doru Petruți: „Nu cred că este deficit. Şi chiar mă uitam zilele acestea de preluare a exemplului din Ucraina de a găsi resursă umană străină. Nu cred că e cazul de aşa ceva. Republica Moldova are suficiente resurse şi intelectuale. Dacă vă uitaţi, cel puţin la câţiva miniştri, pe CV-urile lor, veţi vedea că ele sunt absolut impresionante. Sunt şi miniştri care au reuşit să-şi facă treaba, şi îmi permit şi o nominalizare, e vorba de Maia Sandu. Problema nu e în CV-urile lor şi în resursa umană, ci în tipul de proiecţie pe care o fac cei care deţin, de fapt, în mod real, puterea.”

Europa Liberă: Dar, în mod real, cine deţine puterea?

Doru Petruți: „Cred că sunt cei care au frâiele partidelor aflate la guvernare.”

Europa Liberă: Ceea ce aud de la cei intervievaţi, când merg cu microfonul Europei Libere în Moldova profundă, e că mai creditează o dată clasa politică că se va întoarce cu faţa la preocupările zilnice ale moldoveanului, că au nevoie şi oamenii simpli să vadă modele de politicieni care trăiesc cu grijile şi necazurile acestora. Credeţi că e posibil să se întâmple acest lucru, să se intersecteze interesul politicianului cu interesul cetăţeanului?

Doru Petruți: „Repede acest lucru nu cred că este posibil, cu mai multe ocazii vorbeam de nivelul de educaţie, de cultură politică a populaţiei. Fix aceeaşi discuţie se poate avea şi despre politicieni, despre nivelul lor de educaţie, despre nivelul de cultură politică, despre cum se prezintă.

Acum putem face o comparaţie doar în modul în care s-au făcut negocierile cu patru ani în urmă versus modul cum se fac în acest moment. Dacă dumneavoastră vedeţi foarte multe diferenţe şi o schimbare de paradigmă sau de imagine, sau orice fel de schimbare care v-ar da speranţe că lucrurile se îmbunătăţesc, chiar v-aş ruga să mi le spuneţi şi mie…”

Europa Liberă: Doru Petruți, ca sociolog, a găsit răspuns la întrebarea cu cine şi de ce a votat moldoveanul?

Doru Petruți: „Am găsit răspunsuri cam pentru fiecare segment de electorat. Pentru că votul s-a dispersat, s-a fragmentat şi s-a fărâmiţat.”

Europa Liberă: Într-o societate destul de divizată...

Doru Petruți: „Da. S-a fărâmiţat şi mai mult. Sunt consecinţe directe ale modului în care principalii lideri politici aleg să facă politică pe parcursul unui ciclu electoral.”

Europa Liberă: Ce speranţe pot lega moldovenii de anul 2015?

Doru Petruți: „Formarea cât mai rapidă a unui guvern care nu va fi deloc păsuit faţă de alte guvernări, nu va avea acele 100 de zile sau trei, sau şase luni pentru a produce ceva relevant. Avem un votant dezamăgit, agresat şi agresiv, cu foarte multe probleme ce ştim că se acutizează, mai ales pe perioada rece a anului.

Eu estimez că dacă nu vor fi două-trei schimbări majore şi în termeni de imagine, şi a modului de a comunica cu cetăţenii, voi lua vorbele domnului Iohannis, de a face o altfel de politică, estimez că în februarie-martie cifrele din sondaje vor fi mai proaste pentru cei aflaţi la guvernare decât pe perioada anului 2013 şi 2014.”

Europa Liberă: Şi pe agenda noului executiv şi a Legislativului ce subiecte trebuie să se regăsească?

Doru Petruți: „Aici lucrurile sunt extraordinar de simple: se ia Acordul de Asociere şi se face din el program de guvernare.”

Europa Liberă: Bine, dar sunt actori politici care cer denunţarea acestui Acord de Asociere pe care l-a semnat şi ratificat Republica Moldova.

Doru Petruți: „Acei actori politici să sperăm că vor juca rolul, în sfârşit, al unei opoziţii constructive şi va fi o notă bună şi o notă în plus pentru democraţia din Republica Moldova. Pentru că în aceşti patru ani un lucru care a lipsit a fost chiar opoziţia.”

Europa Liberă: Cetăţenii Republicii Moldova cer relaţie bună şi cooperare cu Federaţia Rusă. Cum ar trebui să evolueze această cooperare moldo-rusă pe viitor?

Doru Petruți: „Până la ce cer cetăţenii ei ar trebui făcuţi să înţeleagă natura relaţiilor Republica Moldova-Uniunea Europeană, Republica Moldova-Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: Ei merg pe drumuri europene, dar zic că mai bine ar fi ca Moldova să adere la Uniunea Vamală.

Doru Petruți: „De aceasta şi vă spun. Dacă vă uitaţi pe modul în care s-a votat în localităţi, prin care trec drumuri finanţate din bani europeni sau din bani americani şi veţi vedea că o parte considerabilă dintre ei au votat cu partide de stânga care vor în Uniunea Vamală.”

Europa Liberă: Şi cum explicaţi acest paradox?

Doru Petruți: „Nu e niciun paradox. Oamenii au nevoie de informaţie. Oamenii trebuie educaţi. Şi toate mecanismele acestea sociale e greu pentru o putere politică să le facă pe înţelesul oamenilor, dar e singura cale. Pentru că altfel oamenii dintr-o perioadă de tranziţie şi de reforme percep doar costurile şi doar sancţionează pe cei aflaţi la guvernare, fără să vadă avantajele care, e drept, nu vin foarte repede. Dar chiar şi schimbările majore care au fost, mai ales la capitolul drumuri naţionale, trebuie arătate şi în timp vor vedea că pe acele drumuri circulă oameni de afaceri care deschid mici întreprinderi, care fac locuri de muncă.”

Europa Liberă: Dar în unele localităţi cuvântul „europenizare” a ajuns să fie banal.

Doru Petruți: „A ajuns să fie nu numai banal, şi neînţeles. Şi, din păcate, am avut campania aceasta de informare, venită după patru ani, după ce guvernul practic a încercat să construiască ideea europeană.”

Europa Liberă: Dar câţi ani ar trebui să-i explici unui cetăţean ce înseamnă europenizare, avantaje de pe urma apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană pentru agricultură, pentru educaţie, pentru sănătate, pentru infrastructură per total?

Doru Petruți: „Vă spun cât: o generaţie. Aceasta înseamnă 20-25 de ani în care trebuie să muncim şi să explicăm şi celor din jurul nostru. Pentru că schimbările acestea, dacă vă uitaţi şi la procentele de la aceste alegeri, în comparaţie cu celelalte, veţi vedea că dacă împărţiţi lucrurile între stânga şi dreapta, până la urmă schimbările nu sunt atât de mari.”