Organizația anticorupție Transparency International Moldova estima la începutul lunii că volumul mitei plătit în Republica Moldova în 2014 a fost în creștere și a ajuns 1 miliard 300 milioane de lei. Ar fi sporit volumul mitei plătite de simplii cetățeni, nu de firme. Tot în 2014, s-au înregistrat și primele cazuri din ultimii ani de condamnare a judecătorilor la închisoare pentru luare de mită sau pronunţare de hotărâri ilegale. Totuși, multe dosare nu s-au încheiat deocamdată cu decizii de judecată, inclusiv un dosar despre coruperea deputaţilor, unul despre corupția la vamă, un dosar privind angajaţii Fiscului, unul de spălare de bani prin băncile din Moldova. La sfârșit de an, Valentina Basiul a stat de vorbă cu Cristina Țărnă, directoarea adjunctă a Centrului Național Anticorupție, instituție care a pregătit dosarele.
Cristina Țărnă
Cristina Țărnă: „Întrebarea este bună pentru că ea denotă percepţia care într-adevăr există în societate că aceste dosare nu au finalitate. La toate la care v-aţi referit urmărirea penală a fost încheiată, a fost transmisă procurorilor, procurorii au întocmit rechizitoriul, l-au dat în instanţele de judecată, unde procesele de judecată sunt în desfăşurare. Nu există sentinţe de achitare astfel încât să spunem că nu au avut finalitatea procesual-penală scontată. Or, noi vorbim de nişte procese complicate.
Dosarul vameşilor, de exemplu, are mulţi inculpaţi, fiecare din ei are câte câţiva avocaţi, e vorba de foarte mulţi martori. Procedura judiciară, ca să examinezi toate probele, durează. La fel şi dosarul băncilor, unde vorbim de spălări de bani, etc., sunt proceduri care durează din motive obiective, pentru că sunt foarte multe probe care au fost prezentate. Apropo, în dosarul băncilor nu putem să spunem că toate episoadele sunt transmise în instanţa de judecată. Parţial sunt în instanţa de judecată, parţial însă sunt în investigare.
De ce examinarea lor în instanţă durează? Probabil că, e o întrebare care trebuie adresată instanţelor de judecată şi judecătorilor. Eu nu vreau să mă pronunţ pe un dosar anume, dar de regulă atunci când situaţia este complicată, aşa să spunem, pentru inculpaţi, atunci ei se străduiesc să tragă de timp. Atât timp cât dosarele sunt pe masa judecătorilor întrebările trebuie adresate breslei judecătoreşti şi CNA poate fi întrebat de ce nu există finalitate doar în cazul în care vor exista sentinţe de achitare sau de încetare”.
Europa Liberă: Actuala guvernare are mari restanţe la capitolul lupta împotriva corupţiei. Atât alegătorii, cat şi observatorii europeni au spus că nu vor mai fi indulgenţi la acest capitol. Pe de altă parte, chiar de Ziua internațională a luptei împotriva corupţiei (9 decembrie), am văzut un schimb de replici între premier şi între şeful CNA şi oamenii aşa şi nu au înţeles lupta cu corupţia, în general în Moldova, ţine de politic, ţine de şefii CNA, ţine de altcineva…
Fiecare din noi are o anumită obligaţie atunci când vine vorba despre lupta împotriva corupţiei...
Cristina Țărnă: „Fiecare din noi are o anumită obligaţie atunci când vine vorba despre lupta împotriva corupţiei, pornind de la cetăţeanul de rând care nu trebuie să ofere aceste recompense nesolicitate. Chiar dacă sunt solicitate, trebuie să refuze dacă îi permite situaţia, dacă este constrâns trebuie să denunţe acest lucru. Faţă de funcţionari întrebări sunt mai multe.
Dacă aşteptăm să denunţe un cetăţean, atunci cu atât mai mult ne aşteptăm să denunţe un funcţionar, fiindcă el primeşte bani odată de la stat, din impozitele contribuabililor şi nu trebuie să tolereze corupţia, adică să mai ia mită din banii aceloraşi contribuabili, însă deja pe căi ilegale.
Din păcate, restanţele funcţionarilor în a se opune fenomenului corupţiei sunt mai mari decât restanţele pe care le au cetăţenii, care denunţă atunci când se văd constrânși de cele mai multe ori. Iar funcţionarii nu se văd constrânși să ia mită, dar ei nici nu denunţă acest lucru.
Această observaţie am făcut-o atunci când s-a implementat testarea integrităţii profesionale şi a apărut obligaţia de a denunţa orice tentativă de a fi implicaţi. Într-adevăr am văzut că a crescut numărul denunţurilor, însă în contextul acestor denunţuri am înţeles că funcţionarii nu ştiu pur şi simplu cum trebuie să se comporte, în pofida faptului că sunt reprezentanţi ai organelor de drept, justiţiei, procuraturii, etc.”
Europa Liberă: În ajunul discuţiei cu dumneavoastră, am discutat cu un procuror care îmi povestea că unele dintre cele mai mari plăţi neformale din procuratură sunt la Procuratura Anticorupţie. Nu ştiu cât de adevărate sunt aceste vorbe, dar vroiam să vă întreb de ce nu se ajunge şi la faza când şi procurori să fie prinşi cu mită sau pentru trafic de influenţă?
Cristina Țărnă: „Există cazuri când au fost atraşi la răspundere pentru corupere pasivă procurori. Nu putem să spunem că este breasla ferită, dar sigur că în cazul lor există nişte provocări mai specifice, pentru că doar procurorii pot instrumenta dosare în privinţa procurorilor. Exact cum s-au ciocnit de aceeaşi provocare şi judecătorii, care au ajuns la un moment dat că trebuie să se expună şi trebuie să ajungă să condamne proprii lor colegi judecători. Sigur că nu este un lucru simplu. CNA a trecut prin situaţii în care au trebuit să investigheze propriii ofiţeri. Despre Procuratura Anticorupţie nu pot să comentez, pentru că nu ştiu”.
Europa Liberă: Una dintre provocările anului viitor va fi reforma procuraturii. Cum vedeţi dvs. reforma procuraturii?
Cristina Țărnă: „După mine partea cea mai importantă ţine de asigurarea independenţei şi integrităţii Procuraturii Anticorupţie, pentru că este procuratura specializată, foarte importantă pentru activitatea Centrului Naţional Anticorupţie. Au existat iniţiative atunci când s-a gândit strategia de reformă a CNA să fie făcută concomitent cu reforma Procuraturii Anticorupţie, însă a fost un refuz categoric din partea Procuraturii Generale. Noi ne-am dorit atunci ca procurorul anticorupţie să nu aibă mulţi şefi, ci să fie echivalat cu unul dintre adjuncţii procurorului general.
Ne-am fi dorit o independenţă sporită pentru procurorul anticorupţie în raport cu ceea ce este astăzi. Ne-am dorit să există măsuri sporite de integritate pentru procurorii din această procuratură. Vorbesc atât despre mecanismele care au fost implementate pentru Centrul Naţional Anticorupţie, cum ar fi selectarea cu verificarea testelor psihologice, a testelor la poligraf, monitorizarea stilului de viaţă, să fie temei de eliberare din serviciu atunci când stilul de viaţă este mult mai luxos decât ceea ce îşi poate permite”.
Europa Liberă: Gen procurorul Elena Neaga care şi-a expus averea pe Odnoklassniki?
Cristina Țărnă: „Dacă acest caz ar fi fost în privinţa unui ofiţer de la CNA, el ar fi fost eliberat. Ceea ce diferenţiază situaţia de la CNA în raport cu alte organe de drept este că la noi e posibil să spui că această persoană ştirbeşte din imaginea instituţiei, pe motivul că nu se potriveşte venitul legal şi averile pe care le are. În ipoteza CNA, ofiţerul Elena Neaga ar fi fost concediat, poate înainte ca să ajungă să-şi etaleze averile pe Odnoklasniki.
Deci asta ne-am fi dorit noi în cazul procuraturii: măsuri sporite de integritate, pe de o parte, şi pe de altă parte salarii mult mai bune în Procuratura Anticorupţie în raport cu salariul mediu care există în procuratură, ca să fie atraşi cei mai profesionişti procurori, cei mai corecţi, cei mai integri. În general procurorilor ar trebuie să li se mărească salariile, aşa cum s-a procedat şi în cazul judecătorilor”.
Europa Liberă: Dacă aţi trage linia şi aţi vedea ce schimbări au fost făcute în sistemul judecătoresc şi în justiţie în acest an, aţi concluziona că sunt schimbări sau Moldova a bătut pasul pe loc?
Sunt schimbări, însă nu a trecut suficient timp ca efectul acestor schimbări să ajungă să fie resimţit de cetăţenii de rând. Din păcate, acest lucru va mai dura...
Cristina Țărnă: „Sunt schimbări, însă nu a trecut suficient timp ca efectul acestor schimbări să ajungă să fie resimţit de cetăţenii de rând. Din păcate, acest lucru va mai dura. Faptul că li s-a majorat salariile la judecători astăzi nu înseamnă că mâine toată societatea simte că judecătorii sunt incoruptibili. Sau că s-a introdus răspunderea disciplinară nu înseamnă că la toţi judecătorii au ajuns imediat mesajul. Deşi aţi văzut şi dvs. Eu, de exemplu, am urmărit cu stupoare că pe fundalul măririi considerabile a salariilor să avem atâtea cereri de plecare din sistem. Vă asigur că nu era pensia atractivă, ci alte suspiciuni şi alte mecanisme care s-au declanşat în privinţa judecătorilor, inclusiv lipsirea de imunitate, inclusiv introducerea în legislaţie a îmbogăţirii ilicite şi a confiscării extinse. Deci eu cred că erau oameni care chiar înţelegeau că au ce să piardă şi şi-au calculat foarte bine riscurile, pentru a-şi conserva averile pentru care nu vor să dea explicaţii mai departe”.
Europa Liberă: Există riscul ca aceşti judecători să nu mai ajungă pe mâna justiţiei, în cazul în care s-ar dovedi că au încălcat legea?
Cristina Țărnă: „În cazul în care se va demonstra vreodată implicarea lor în acte de corupţie, atunci ei vor fi sancţionaţi în conformitate cu prevederile legislaţiei. Însă aplicarea mecanismelor de îmbogăţire ilicită şi confiscarea specială se vor aplica treptat. Există un mecanism prevăzut de lege că poţi să pui întrebări cu privire la averile acumulate în ultimii cinci ani. Or, legea nu a intrat în vigoare cinci ani în urmă, ci la începutul lui 2014. Aceste mecanisme vor deveni mult mai eficiente exact în patru ani. Ca ele să producă efectul maxim, pe care să-l simtă şi cetăţenii, ca să avem condamnări în instanţă, ca să avem confiscări fulminante, trebuie să înţelegem că sunt nişte cuceriri pe care o să le luăm an cu an”.