Criza rublei ruse constituie o amenințare majoră pentru țările din vecinătatea ei sudică, ale căror economii se sprijină masiv pe miliardele de dolari trimiși acasă în fiecare an de cetățenii lor care lucrează în Rusia, scriu astăzi în cotidianul britanic „The Guardian” corespondenții acestuia Shaun Walker, de la Moscova, și Alberto Nardelli.
Scăderea bruscă, la jumătate, a valorii rublei nu numai că a decimat
Căderea valorii rublei nu numai că a decimat sumele trimise acasă de migranții din Caucaz și Asia Centrală, dar ar putea conduce la tulburări politice. ...
valoarea remitențelor trimise de muncitorii originari din Caucaz și Asia Centrală, dar este și descurajatoare pentru migranți să mai stea în Rusia pentru a cîștiga un salariu pentru ei și familiile lor.
Potrivit proiecțiilor de date deținute de „The Guardian”, care se bazează pe cifrele furnizate de Banca Mondială, nouă țări care se bazează în mod masiv pe sumele cash trimise acasă din Rusia pentru economiile lor, ar putea pierde împreună peste zece miliarde de dolari în 2015, din cauza slăbiciunii rublei ruse.
Aziz, un migrant care lucrează la o fabrică de reparații de mașini din nordul Moscovei, se plîngea corespondentului cotidianului britanic spunînd: „Pentru a lucra aici, mi-am sacrificat începutul unei vieți de familie, orice fel de viață normală, iar acum nu pot trimite acasă decît cîteva sute de dolari pe lună.” Muncitorul cîștiga pînă acum din serviciul regulat, plus ceva taximetrie nocturnă, în jur de 800 de dolari pe lună, pe care îi trimitea acasă, părinților și surorilor sale care trăiesc în Valea Fergana din Uzbekistan. În prezent e fericit cînd cîștigă jumătate din această sumă. „Încep să mă gîndesc că nu mai merită să stau. Viața e și așa mizerabilă aici, iar singura rațiune de a rămîne erau banii. Cred că a venit timpul să mă întorc acasă.”
Muncitorul uzbek, notează corespondentul la Moscova al cotidianului britanic, nu este singurul care se gîndește să plece. Pe măsură ce situația economică din Rusia se deteriorează, autoritățile au introdus un sistem nou, mai dificil, de obținere a permiselor de muncitori migranți. În mod curent, în Rusia se află milioane de cetățeni ai fostelor republici sovietice lucrînd la negru. Gavkar Juraieva, care conduce o organizație ce oferă sprijin legal muncitorilor migranți, susține că „oamenii nu pleacă încă în masă, mai ales fiindcă sînt speriați că nu se vor mai putea întoarce. Dar, numeroși oameni vorbesc despre asta, dacă lucrurile nu se vor îmbunătăți.”
Tendința ar putea deveni o problemă chiar pentru Rusia, care se așteaptă să se bazeze pe forța de muncă migrantă pentru proiectele de construcții grandioase, pe măsură ce țara se pregătește să găzduiască Cupa Mondială de Fotbal din 2018.
© „The Guardian”
Potrivit Băncii Mondiale, 21% din economia Armeniei, 12% din cea a Georgiei, 31,5% a Kirghistanului, 25% din cea a Moldovei, 42% a Tadjikistanului, 5,5% a Ucrainei, 4,5% a Lituaniei, 2,5% a Azerbaidjanului și 12% din economia Uzbekistanului, se bazează pe remitențe. Este vorba de unele din ratele cele mai înalte de dependență din lume.
Din cele cinci principale state al căror produs brut este cel mai dependent de aceste plăți, trei sînt foste republici sovietice. Circa 40% din remitențele din Armenia, Georgia, Moldova și Ucraina provin din Rusia, ele ajungînd, în cazul Kirghistanului, la 79%.
În octombie 2014, Banca Mondială a estimat că remitențele pentru anul în curs în cele nouă state menționate se vor ridica 33,3 miliarde de dolari. Din această sumă, circa 19 miliarde provin de la muncitori care lucrează în Rusia. La data estimării Băncii Mondiale, un dolar american se schimba pentru 40 de ruble. La sfîrșitul anului, moneda rusă a pierdut circa 50% din valoare. Dacă noua rată se va menține stabil în cursul acestui an – iar remitențele vor rămîne neschimbate – valoarea lor va cădea la numai 7,6 miliarde de dolari.
Merită notat că aceste cifre sînt cele oficiale, ale remitențelor trimise prin transfer bancar. Sumele reale, care adesea include mari cantități de dolari aduse acasă în persoană de migranți sau prin prieteni intermediari, sînt probabil cu mult mai mari.
O rublă slabă pe o perioadă mai îndelungată va avea un impact minimal asupra statelor baltice, dar în cîteva din celelate țări efectele ar putea merge mult mai departe. Cele mai vulnerabile sînt țările din Asia Centrală, Kirghistan, Tadjikistan și Uzbekistan, unde economiile fragile și sistemele politice dictatoriale sînt în mare parte susținute grație banilor trimiși de conaționalii la lucru în Rusia. Experți regionali estimează că în cazul în care fluxul banilor parveniți de la migranți încetează, guvernarea unora ca Islam Karimov, dictatorul islamic în vîrstă al Uzbekistanului, va fi pusă serios în primejdie. „Rusia a salvat Uzbekistanul și Tadjikistanul de la revoluție și că dacă toți muncitorii migranți se întorc, faptul va cauza o explozie socială. Nu neapărat astăzi, dar poate într-un an sau doi, sau cinci” – susține un ziarist care conduce portalul de știri din Asia Centrală, fergana.ru, citat de „The Guardian”.