Autorităţile lituaniene au inceput sa distribuie de astazi o broşura de 98 de pagini în care oamenii sunt invataţi ce să facă în eventualitatea unor dezastre naturale, accidente majore sau în caz de război. Oficialităţile spun ca este nevoie urgenta de aceste informatii din cauza agresivităţii Rusiei in zonele ei limitrofe. Corespondența semnată de Andrius Kuncina şi Daisy Sindelar este rezumată de Oana Serafim.
Pozitia geografica a Lituaniei, o tara cu 3 milioane de locuitori si care este membra a Uniunii Europene si a Alianţei Nord Atlantice, poate fi considerata un potenţial pericol în sine: se învecinează cu Belarus, o tara apropiata Rusiei si cu enclava Kaliningrad, care găzduiește Flota Marii Baltice a Rusiei, dar in cei peste 20 de ani de independenţă, Lituania nu a avut de suferit nici de pe urma unor dezastre naturale sau tehnologice.
Broşura pare să încerce să îi pregătească pe lituanieni pentru ceva mai rău decât o scurgere toxică sau o tornada. Manualul intitulat „Cum să acționezi in situaţii extreme sau de război” se axează mai mult pe pregătirile pentru un eventual război.
„Când Rusia a declanşat agresiunea sa asupra Ucrainei, cetăţenii noştri au înţeles că vecinul nostru nu ne este prieten”, a declarat ministrul lituanian al apărării, Jouzas Olekas, agenţiei Reuters, iar exemplul Georgiei si Ucrainei care au pierdut părţi importante ale teritoriului lor in favoarea Rusiei sau separatiştilor pro ruşi „ne arată că nu putem să excludem o astfel de situaţie si aici”, a spus înaltul oficial de la Vilnius.
Broşura poate fi găsită pe pagina de internet a Ministerului Lituanian de externe si in ea se dau sfaturi practice despre cum sa fie transformata pivnița in adăpost si cum să te porți când soldaţi inamici apar în casa ta.
Mai mult, broșura ii învaţă pe lituanieni şi ce ar trebui să facă in eventualitatea unei ocupații: greve, blocade, sa organizeze atacuri cibernetice asupra site-urilor dușmane sau să combată dezinformarea. In broșură nu se pomenește niciodată numele Rusiei, dar se vorbeşte despre formele de apărare in cazul unui război „hibrid”, când „ duşmanul” nu este îmbrăcat in uniforma armei vreunei ţări şi nu poartă însemnele vreunei ţări, o referinţă clara la modul in care Rusia a anexat Crimeea cu ajutorul aşa numiților „omuleți verzi”.
„Cetăţenii lituanieni care remarcă grupări înarmate si necunoscute care operează in apropiere trebuie să anunţe imediat autorităţile”, se scrie in cărțulie.
„Schimbul de focuri pe care îl poţi vedea de la fereastra casei nu e sfârşitul lumii”, îi sfătuiește manualul pe lituanieni - să nu intre in panică, iar daca va fi nevoie de o rezistenţă pasiva in fata unui potenţial ocupant, atunci, oamenii sunt sfătuiți să „îşi facă treaba mai prost decât de obicei”.
Exista si un plan de evacuare a ţării, spre Polonia la sud si spre vest, către mare. Varianta evacuării pe cale maritima nu pare sa fie cea mai bună, având în vedere ca Lituania are un terminal pentru gaze lichefiate, care ar putea sa fie o ţintă a unui potenţial agresor.
Pentru a fi pregătiţi pentru orice situaţie, lituanienii sunt sfătuiți de ministerul apărării să facă provizii, sa aibă mereu rezervorul de la maşină plin şi să ia în considerare nevoile speciale ale copiilor şi oamenilor în vârstă.
Autorităţile la rândul lor au luat si ele masuri: bugetul pentru apărare a crescut până la 2% din PIB, la recomandarea Alianţei Nord Atlantice, faţă de 1,1% cât a fost anul trecut.