Câteva zeci de oameni s-au adunat la Monumentul Victimelor Ghetoului Evreiesc de la Chișinău, de Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului, marcată astăzi. La evenimentul organizat de comunitatea evreiască au fost prezenți mai mulți diplomați și câțiva politicieni moldoveni.
Reprezentanţi ai comunităţii evreieşti din Moldova au marcat cei 70 de ani de la eliberarea celui mai mare lagăr de exterminare nazist, lagărul de la Auschwitz, depunând flori pe locul unde era amplasat în 1941 ghetoul din Chişinău. La începutul anilor '90, aici, pe strada Ierusalim din capitală, a fost ridicat un monument în memoria celor căzuţi, monument ce simbolizează porţile ghetoului. Vicepreşedintele comunităţii evreieşti din Moldova, Gari Galanter, a subliniat că această ceremonie ar avea două mari obiective:
„În primul rând, cinstirea memoriei victimelor şi un alt obiectiv ar fi cel educaţional, ca generaţiile viitoare să cunoască despre această tragedie şi prin acest lucru să preîntâmpine repetare unor genociduri de aşa proporţii. Situația din lumea rămâne a fi una îngrijorătoare: terorism, războaie, intensificarea antisemitismului. Şi vreau ca în această zi să privim cu încredere şi speranţă că vom putea preîntâmpina acte de genocid şi vom reuşi să facem lumea mai sigură.”
La ceremonie au participat câţiva supravieţuitori ai Holocaustului. Din cei peste 600 de supravieţuitori, în prezent, în Republica Moldova au mai rămas în jur de 95, dintre ei doar 15 se mai pot deplasa, ceilalţi fiind imobilizaţi la pat. Cel puţin aşa spune Preşedintele Asociaţiei foştilor deţinuţi ai ghetourilor şi lagărelor de concentrare, Vladimir Ţincler. El a spus că şi-ar dori ca în instituţiile de învățământ din Moldova Holocaustul să fie studiat mai în amănunte, iar Moldova să găzduiască ca multe alte state un Muzeu al Holocaustului:
Vladimir Ţincler
„Pentru că e imposibil de uitat acele tratamente groaznice la care au fost supuși deţinuţii în ghetouri. Aveam 4 sau 5 ani când au ajuns în ghetoul „Peciora” din regiunea Viniţa. Dormeam în grajduri, pe ciment, iar pe timp de iarnă orice găseam aşterneam sub noi să ne fie mai cald. Zilnic vedeam cum sunt transportați morţi, fie că erau împuşcaţi, fie că mureau de foame. Am reuşit să supravieţuim, pentru că părinţii mei erau croitori şi erau folosiţi pentru a coase îmbrăcăminte jandarmilor, poliţiştilor.”
La ceremonie au fost prezenţi şi foarte mulţi tineri. Printre ei şi David, elev în clasa a 11-a la liceul evreiesc „Beniamin Zeev Herţli” din Chişinău:
„E regretabil că astăzi despre Holocaust vorbesc în special evreii în interiorul comunităţii lor, iar cei care nu fac parte din această comunitate puţine ştiu despre ce a fost Holocaustul. Trebuie să ţinem minte şi să rememorăm acele tragice evenimente, chiar şi cei care nu reprezintă poporul evreu, pentru că această tragedie nu a vizat doar evrei, ci şi romii, este o tragedie a omenirii în ansamblu. Însăşi faptul că a avut loc un asemenea genocid este groaznic, e poate cel mai tragic eveniment din istoria recentă. Şi acest lucru nu trebuie să se repete. Spre deosebire de alte instituţii de învăţământ din Moldova, în liceele
evreiești se studiază foarte mult despre Holocaust, e o filă din istoria evreilor care nu poate fi trecută cu vederea.”
La ceremonie au participat mai mulţi reprezentanţi ai misiunilor diplomatice acreditate la Chişinău, dar şi un grup de deputaţi socialişti în frunte cu Igor Dodon. Ultimii au înştiinţat în ajun conducerea comunităţii evreieşti că ar vrea să participe la acest miting şi s-au poziţionat chiar în centrul participanţilor. Au depus flori la monumentul dedicat victimelor Holocaustului şi conducerea PLDM, doar că separat. Liderul liberal democraţilor Vlad Filat a făcut-o înainte de începerea ceremoniei, iar premierul în exerciţiu Iurie Leancă şi-a făcut apariţia după încheierea manifestației.