Intrate în Uniunea Europeană în 2007, Bulgaria și România sunt singurele țări membre supravegheate de Bruxelles printr-un mecanism care urmărește mai ales progresele în reforma justiției, stârpirea corupției și a criminalității organizate. Astăzi Comisia Europeană a publicat noi rapoarte de țară. Spre deosebire de Bulgaria, România a fost lăudată precaut de CE deja anul trecut pentru progresele făcute – mai ales pentru arestarea și condamnarea unor oficiali corupți. Noul raport este și el mai laudativ decât cel pentru Bulgaria, conținând fraza-cheie „România este pe drumul cel bun”, dar sunt semnalate și neajunsuri.
Raportul pe Justiție al Comisiei Europene critică pe larg mai cu seamă Parlamentul român, care continuă să facă zid în jurul deputaților și senatorilor incompatibili sau acuzați de corupție. „Deciziile adoptate de Parlament de a nu permite organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alți cetățeni par să fie în continuare lipsite de criterii obiective și de un calendar fiabil” se arată în raportul privind Mecanismul de Cooperare și Verificare, MCV.
Acest mecanism presupune monitorizarea justiției autohtone de către experții Comisiei Europene și a fost o condiție impusă României și Bulgariei la aderarea celor două în 2007 la spațiul comunitar.
Acest mecanism va fi menținut până când „vor fi îndeplinite obiectivele în mod satisfăcător” a precizat astăzi președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker. Șeful statului român, Klaus Iohannis a cerut însă ridicarea acestei monitorizări, fiindcă mai multe state vestice, între care Germania și Franța s-au opus primirii României în Schengen, câtă vreme se află sub acest Mecanism de Cooperare și Verificare.
Au fost menționate în Raport luările de poziție critice la adresa Curții Constituționale, considerate ca fiind presiuni asupra judecătorilor, în cadrul capitolului Independența Justiției. Fără să fie nominalizat referința este și la George Maior care și-a dat ieri demisia din fruntea Serviciului Român de Informații. Avocatul Poporului primește o bilă neagră în acest raport al Bruxelles-ului, fiindcă nu a contestat ordonanțele de urgență la Curtea Constituțională, iar guvernului i se reproşează că nu înțelege că e nevoie de “o abordare mai sistematică” în domeniul combaterii corupției generalizate. Sunt nominalizate trei domenii în această privință: sănătatea, unde mita e cvasi prezentă, iar rețelele din domeniul medicamentelor nu au fost destructurate, educația, unde sistemul e greu de reformat în absența banilor de la buget și justiția unde au fost descoperiți tot mai mulți magistrați implicați în așa numitele grupuri de crimă organizată. În acest moment e arestată chiar procurarea șefă a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, iar un judecător de la Curtea Constituțională este luat în vizorul procurorilor anticorupție sub mai multe capete de acuzare.
Raportul Comisiei Europene laudă activitatea Direcției Naționale Anticorupție și „remarcă diversitatea investigațiilor acesteia la toate nivelurile funcției publice și implicând persoane publice din diferite partide”. Până acum 10 foști miniștri români au primit condamnări penale, dintre care opt au sentințe definitive.
De asemenea sun menționate rezultatele bune ale Agenției Naționale de Integritate. Printre recomandările Comisiei Europene se află îndemnul dat parlamentarilor de a respecta independența justiției și de a construi mecanisme care să nu-i mai poată ascunde pe cei cercetați pentru corupție; să se asigure numiri transparente pentru procurorii șefi, care să se bazeze pe “merit și pe o evaluare globală” a competențelor concurenților și nu în ultimul rând să fie combătută corupția mică, adică sistemul mitei oficial acceptat de români pentru serviciile primite de la medici, profesori sau reprezentanți ai birocrației locale.