Nășia, conflictul de interese și principiul proporţionalităţii în legislativul de la Chișinău

Un reportaj de Liliana Barbăroșie.

Alianța minoritară PLDM - PDM sprijinită de deputații comuniști a încheiat săptămâna aceasta formarea structurii parlamentului, repartizând deputații în comisiile permanente. Dar presa a aflat că în unele comisii ar putea exista conflicte de interese din cauza legăturilor personale dintre unii membri. Într-un articol întitulat „Nașa și finul vor face justiție parlamentară”, „Ziarul de gardă” a scris, de exemplu, că deputata Raisa Apolschi este nașa de cununie a deputatului Vlad Plahotniuc. Ea conduce Comisia juridice, numiri şi imunităţi, din care finul său face parte. Dar nu este singura controversă în jurul comisiilor parlamentare. Relatează Liliana Barbăroșie.

Despre legăturile de rudenie dintre vice-preşedintele PD, Vlad Plahotniuc, şi Andrian Candu, proaspătul speaker democrat, dar şi dintre Vlad Plahotniuc şi proaspăta şefă a comisiei juridice, Raisa Apolschi, în presă s-a mai relatat până acum. Nimeni niciodată nu a infirmat existenţa acestor legături, ceea ce ar arăta probabil că ele sunt veridice.

Într-unul din articolele sale recente, „Ziarul de Gardă formulează următoarele două întrebări: se poate sau nu vorbi despre un conflict de interese în noua comisie juridică parlamentară, bunăoară, unde preşedintă e Raisa Apolschi, naşa de cununie a lui Vlad Plahotniuc, care e membru de rând al acestei comisii? La fel, ce şi când va spune în acest sens CNI, instituţia care ar trebui să descopere şi să penalizeze conflictele de interese?

Aneta Grosu, autoarea articolului:

„Bănuiesc că nu sunt singurele relaţii atât de apropiate în actualul legislativ. Avem de a face cu o gaşcă care a ajuns la putere. Dat fiind că există aceste relaţii de rudenie destul de apropiate, s-ar putea să ne alegem cu o guvernare în care interesele private să primeze asupra intereselor statului.”

O reacţie din partea CNI nu există deocamdată. Galina Bostan, directoarea Centrulului de analiză şi prevenire a corupţiei, crede însă că în acest caz putem vorbi fără ezitare dacă nu despre un conflict de interese, atunci cel puţin de o situaţia de incompatibilitate:

„Nu ştiu ce o să spună CNI, dar din punctul meu de vedere există o problemă, mai degrabă legată de incompatibilitate, pentru că vorbim despre o rudenie prin alianţă. Comisia juridică din parlament este foarte importantă - practic toate proiectele de legi trec prin ea, cu atât mai mult că tot ea are cuvântul decisiv în numirile în anumite posturi. Şi să ne gândim la un aspect: da, toate aceste persoane fac parte din acelaşi partid, prin urmare riscurile sunt echivalente cu promovarea intereselor în cadrul partidelor. Dar acum acest risc este amplificat şi prin existenţa legăturilor de rudenie.”

Dar faptul realmente surprinzător pentru reprezentanţii societăţii civile este felul cum actuala coaliţie a respectat principiul proporţionalităţii la constituirea comisiilor parlamentare. Acest principiu, consfinţit de constituţie, ar impune o formulă de repartizare a fotoliilor în funcţie de scorul electoral al partidelor. Primii care au reclamat violarea proporţionalităţii au fost socialiştii şi liberalii. Iată bunăoară argumentele deputatului PL, Valeriu Munteanu:

„Toate parlamentele de până acum au respectat cu sfinţenie acest principiu la formarea organelor sale de lucru. Acum avem o situaţie în care, chiar dacă raportul nostru cu PLDM e maxim 1 la 2, în comisia juridică şi cea economică, de exemplu, suntem 1 liberal şi 4 PLDM-işti. Este o mare aberaţi. Cel mai probabil vom solicita controlul constituţionalităţii în această problemă. Pentru că dacă le permitem aici, ei vor continua şi în alte chestiuni tot aşa. Vă imaginaţi ce ar fi dacă într-o comisie de anchetă pe Banca de Economii PLDM şi PD ar avea întâietate? Ar fi o stupiditate.”

Sergiu Ostaf, preşedintele Consiliului Naţional de Participare, constată şi el, la capătul unei analize, că atât în comisia juridică, cât şi în comisia economie, contrar principiului constituţional al reprezentării proporţionale, PD şi PLDM şi-au adjudecat o majoritate nemeritată:

„Din 12 şi 11 membri, câte 3-4 sunt de la PLDM şi, respectiv, PD, adică în comisii cheie s-au creat anumite super-majorităţi în favoarea PLDM şi PD, pe când în comisii puţin influente, cum ar fi cea pentru drepturile omului , s-au dat mai multe locuri pentru PL şi PSRM. Deci, s-a manipulat cu componenţa acestor comisii în defavoarea, în primul rând, a PSRM, şi prin asta s-a provocat acest sentiment de injusteţe politică în formarea acestor comisii.”

Nici liberalii, nici socialiştii nu au anunţat fără echivoc dacă vor merge sau nu la Curtea Constituţională cu acest subiect. Sergiu Ostaf crede că, chiar dacă ar fi dificilă, o astfel de cauză ar merita să fie adusă pe masa magistraţilor constituţionali, şi din cauza gravităţii consecinţelor, şi pentru că e o premieră că se încalcă acest principiu atât de vădit. Cât despre nănăşism, nici unul din membrii CNI nu a fost de găsit astăzi ca să ne spună dacă va examina sau nu această instituţie componenţa comisiilor sub aspectul conflictului de interese sau al incompatibilităţii.