Președintele francez François Hollande și cancelara germană Angela Merkel călătoresc astăzi la Kiev și mâine la Moscova unde vor prezenta „o nouă propunere pentru o rezolvare cuprinzătoare” a conflictului din Ucraina. Inițiativa celor doi lideri a coincis cu vizita la Kiev a secretarului de stat american, John Kerry și o serie de alte evoluții în privința Ucrainei.
Secretarul de stat american John Kerry a declarat la Kiev că Washingtonul dorește o soluție diplomatică pentru a opri agresiunea rusească în estul Ucrainei. Dar Statele Unite nu „vor închide ochii” la trecerea graniței de către tancurile și militarii ruși. Kerry a vorbit la o conferință de presă în compania președintelui ucrainean Petro Poroșenko.
„Am discutat despre cel mai mare pericol cu care se confruntă astăzi Ucraina, și acesta este agresiunea continuă a Rusiei în est, care nu poate fi numită altfel”.
„Dorim o rezolvare diplomatică. Dar nu putem închide ochii când tancurile trec granița din Rusia și intră în Ucraina. Nu putem închide ochii când combatanți ruși în uniforme nemarcate trec granița și conduc în luptă companii individuale ale așa numiților separatiști”.
Rusia a respins mereu acuzația Kievului și Occidentului că ar sprijini rebeliunea pro-rusă din estul Ucrainei cu bani, cu trupe și cu armament greu.
John Kerry a cerut încetarea focului, retragerea armelor grele de pe linia de demarcație stabilită în acordurile de la Minsk din septembrie și respectarea graniței internaționale de către Rusia, despre care a spus că este singura ei cale să iasă din izolare internațională.
Situația din estul Ucrainei s-a deteriorat sever în ultimele săptămâni, pe fundalul unei ofensive anunțate de separatiștii pro-ruși pentru extinderea teritoriului controlat de ei. Cele mai intense lupte continuă în jurul orașului Debalțeve, un nod de transport sub control guvernamental amplasat strategic între principalele bastioane ale separatiștilor, Donețk și Luhansk.
Vorbind la conferința de presă de la Kiev, președintele ucrainean Petro Poroșenko a dat vina pe Moscova pentru escaladarea violențelor. „Ne confruntăm astăzi cu o nouă escaladare a violențelor de către teroriștii sprijiniți direct de Moscova”.
Liderul ucrainean cere de multă vreme Statelor Unite să furnizeze arme Ucrainei. Administrația Obama s-a opus până acum. Dar a început zilele
Ashton Carter la depoziția sa în fața Comitetului pentru Apărare din Senatul american
trecute să vorbească deschis despre această chestiune. Candidatul nominalizat de președintele Barack Obama să devină noul ministru al apărării, Ashton Carter, a declarat miercuri la audieri în Congres că este în favoarea înarmării forțelor guvernamentale ucrainene.
Între timp, președintele francez François Hollande și cancelara germană Angela Merkel au lansat astăzi „o nouă propunere pentru o rezolvare cuprinzătoare” a conflictului din Ucraina, după cum a anunțat Hollande înainte de o vizită împreună cu Merkel la Kiev și Moscova.
„Facem o nouă propunere pentru rezolvarea conflictului. Va fi bazată pe integritatea teritorială a Ucrainei și vom vorbi despre ea cu președintele Poroșenko astăzi, iar vineri, la Moscova, cu președintele rus pentru că timpul expiră. Nu se va putea spune că Franța și Germania n-au încercat totul împreună și n-au făcut totul pentru menținerea păcii”.
Întâlnirea cu Vladimir Putin, așteptată vineri la Moscova, a fost confirmată de un purtător de cuvânt al liderului rus.
La Bruxelles, șefa politicii externe și de securitate europene Federica Mogherini a reacționat la inițiativa germano-franceză. „Voi spune din partea Uniunea Europene că așa cum rămânem uniți pe frontul presiunilor economice asupra Rusiei, rămânem uniți și în privința eforturilor și canalelor diplomatice pentru a obține o soluție politică. Cunoaștem foarte bine cu toții, nu doar în Uniunea Europeană, ci și în NATO că nu există o soluție militară în criza din Ucraina. Deci, cred că toate căile și eforturile care pot duce la o soluție politică sunt binevenite și trebuie încercate”.
Tot astăzi, miniștrii apărării din NATO s-au înțeles să întărească prezența aliată în țările membre din est, inclusiv prin deschiderea unor centre de control și comandă în țările baltice, România și Bulgaria.
Vorbind la Bruxelles, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a spus că este un răspuns la „acțiunile agresive” ale Rusiei. „Suntem îngrijorați de ceea ce vedem pentru că este parte a unui calapod. L-am mai văzut în Moldova. Îl vedem acum în Ucraina - anexarea ilegală a Crimeii și comportamentul destabilizator al Rusiei în estul Ucrainei - și l-am mai văzut în cazul celor două regiuni ale Georgiei”.
La Bruxelles, este așteptat și vicepreședintele american, Joe Biden. El va purta convorbiri cu liderii Uniunii Europene înainte de aprobarea noilor sancțiuni economice împotriva Rusiei de către miniștrii europeni de externe, care se întâlnesc luni.